Tag: oprire

  • Încă o ţară europeană se pregăteşte să anunţe CARANTINĂ TOTALĂ pentru a opri răspândirea COVID-19

    Premierul ceh Andre Babis a anunţat, duminică, într-o conferinţă de presă, că guvernul ar putea pune întreaga ţară în carantină, într-o încercare de a opri răspândirea COVID-19 pe teritoriul ţării.

    Într-un interviu acordat unei televiziuni din Cehia, Babis a spus că se pregăteşte să propună măsurile astăzi în cadrul unei întâlniri cu cabinetul său. El se aşteaptă ca propunerea să fie acceptată.

    Republica Cehă a luat deja o serie de măsuri stricte în lupta cu epidemie. Printre acestea se numără închiderea graniţelor, închiderea magainelor neesenţiale şi interzicerea mulţimilor mai mari de 30 de persoane.

    Ministrul Sănătăţii a anunţat sâmbătă dimineaţă 214 cazuri în ţară, în creştere faţă de 189 sâmbătă.

     

  • Netflix opreşte producţia pentru toate filmele şi serialele din cauza epidemiei

    Netflix opreşte producţia şi filmările pentru toate serialele şi filmele de pe platformă după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat stare de urgenţă naţională, pe fondul epidemiei de coronavirus.

    Cu 2.499 de cazuri şi 55 de decese în toată ţară, pandemia de coronavirus a afectat activitatea economică cotidiană în SUA şi a determinat compania Netflix să oprească filmările pentru toate serialele şi filme în curs de a fi produse atât în SUA, cât şi în Canada.

    Până acum, printre cele mai semnificative amânări este cea a sezonului patru din Stranger Things – unul dintre cele mai populare seriale ale platformei.

    Printre alte proiecte afectate de decizie se numără filmul The Prom şi serialul de comedie Grace and Frankie.

    Majoritatea reţelelor şi serviciilor de streaming video au stabilit că vor reanaliza situaţia în două săptămâni.

    De asemenea, The Independent notează că angajaţii Netflix din California au fost trimişi să lucreze de acasă.


     

     

  • Lucrările la Catedrala Neamului nu se opresc nici în plină expansiune a infecţiilor cu COVID-19

     Pe şantierul Catedralei se munceşte la foc continuu, deşi cei mai mulţi angajatori au restrâns activitatea. Medicii recomandă să păstrăm o distanţă de cel puţin un metru faţă de alţi oameni, dar acest lucru nu este aplicabil şi în cazul Catedralei Mântuirii Neamului.

    Nu mai sunt locuri de carantină în Bucureşti? Nicio problemă. Măcar, în curând, vom avea una dintre cele mai mari Catedrale din Europa. Ce dacă Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat pandemie de coronavirus, iar medicii ne amintesc zilnic să păstrăm o distanţă de cel puţin un metru faţă de persoanele din jur… Pe şantierul Catedralei se lucrează în continuare cu spor. Un loc de rugăciune pentru cât mai mulţi oameni nu strică niciodată, spun credincioşii.

    „Nu sunt de acord să se oprească lucrările. Se construieşte casa lui Dumnezeu 00:59 şi cu toţii avem nevoie de această casă a lui Dumnezeu, mai ales în aceste momente grele. E lucru în aer liber”, susţin oamenii.

    În plus, unii cred că nici coronavirusul nu a apărut degeaba.

    „Ar trebui să ne punem un semn de întrebare că datorită păcatelor noastre a venit acest semn. Avem nevoie de mai multă rugăciune, că marea majoritate a asaltat supermarketurile”, sunt de părere bucureştenii.

  • Bursele sunt în derivă: Tranzacţionarea prin contracte futures pe piaţa americană a fost oprită după ce S&P 500, Dow Jones şi Nasdaq-100 au spart pragul de minus 5%, în urma discursului preşedintelui Trump

    Contractele futures pe piaţa americană (care arată poziţiile pe care vor să le cumpere investitorii când se va deschide şedinţa de tranzacţionare – n.red), au indicat scăderi rapide pe toţi indicii majori de pe bursa americană, în urma discursului preşedintelui american Donald Trump care nu a reuşit să transmită calmul necesar în piaţă pentru a limita potenţiala încetinire economică generate de coronavirus.

    Contractele futures pe indicii Dow Jones Industrial, S&P 500 şi Nasdaq-100 au atins pragul inferior la care se activează mecanismul de oprire de la tranzacţionare – când scăderile sunt mai mari de 5%.

    La ora redactării acestui material piaţa pentru contractele futures indica un minus de 1.100 de puncte pentru Dow Jones la dechidere, în timp ce S&P 500 şi Nasdaq-100 ar putea deschide şedinţa de tranzacţionare cu un minus de circa 4,8%, conform datelor CNBC.  

    Contractele futures sunt oprite temporar de la tranzacţionare atunci când ating pragul de 5%, potrivit regulilor bursei. După ce piaţa se deschide şi începe şedinţa obişnuită de tranzacţionare, S&P 500 trebuie să scadă cu 7% pentru a se active acest mecansim de oprire a tranzacţionării cunoscut drept „circuit breaker”.

    Miercuri, indicele Dow Jones şi-a încheiat ciclul de creştere istoric care a durat 11 ani şi a închis şedinţa în teritoriu de bear market (n.r: atunci când încheie şedinţa cu un minus de 20% faţă de maximul istoric).

    S&P 500 a fost aproape de a intra în teritoriul „ursului”, însă contractele futures de joi indică trecerea S&P 500 în acest teritoriu.

    În discursul său, Donald Trump a anunţat că interzice intrarea turiştilor din Europa în SUA pentru 30 de zile ca parte a răspunsului guvernului american la pandemie.

    Mai mult, administraţia Trump a anunţat că va furniza o relaxare financiară pentru muncitorii bolnavi, care au grijă de alţii sau care sunt în carantină.

    Aceste măsuri nu au fost destul de specific pentru investitori care aşteptau un plan fiscal robust pentru a curba potenţiala încetinire a creşterii economice în urma coronavirusului.

     

     

  • Schimbarea porneşte de la (sau se opreşte la) vârf

    „«A te îmbunătăţi înseamnă a te schimba, a fi perfect presupune a te schimba des», spunea Winston Churchill. Dacă o companie nu vine cu ceva nou pe piaţă, dacă nu caută permanent sa se diferenţieze, atunci va dispărea sau va rămâne în umbră. De exemplu, folosirea aceluiaşi tipar de management nu poate conduce la evoluţie. O schimbare de viziune la vârf va atrage o schimbare de paradigmă în întreg ecosistemul companiei. Apoi, niciodată nu ar trebui să presupunem că ceea ce a funcţionat ieri pentru noi va funcţiona şi mâine. Este nevoie de îndrăzneală, de idei creative, de inovaţie pentru a progresa atât în interior, cât şi în exterior”, spune Mădălin Mihailovici, CEO-ul Apa Nova şi Veolia România.
    Schimbarea într-o companie ar trebui să înceapă de la vârful acesteia. În România încă se mai vorbeşte de diferenţa dintre un şef şi un lider, mai spune Mădălin Mihailovici, care explică faptul că un lider este cel care are curajul de ar recunoaşte că este vulnerabil, că nu are toate răspunsurile şi care aduce şi menţine oamenii de valoare lângă el.
    „Din păcate însă, vorbim încă în România anului 2020 despre diferenţele dintre un lider şi un şef. A fi lider nu înseamnă să ai statut, titlu şi putere. Un bun lider are curajul de a fi vulnerabil. Un bun lider recunoaşte că nu are toate răspunsurile şi aduce lângă el oameni de valoare. Un bun lider recunoaşte potenţialul angajaţilor şi al ideilor şi asigură cadrul dezvoltării lor. Un lider al secolului XXI nu investeşte pentru un profit imediat, ci investeşte într-o cultură a progresului”, subliniază executivul. Apa Nova Bucureşti este o companie cu afaceri de circa 160 de milioane de euro în 2018 şi profit de aproape 30 de milioane de euro, care ocupă locul 179 în topul celor mai mari companii din România după cifra de afaceri, cu 1.785 de angajaţi, potrivit datelor publice. Compania a trecut printr-un proces de restructurare în ultimii ani, proces care încă mai continuă, porivit reprezentanţilor companiei. Mădălin Mihailovici observă că obstacolele pe care le întâmpină o companie care vrea să treacă printr-un astfel de proces în România, însă şi în alte ţări, sunt constituite din mentalităţile oamenilor, presiunea consumatorului, a pieţei şi autorităţilor.
    „Cultura organizaţională, mentalităţile, presiunea consumatorului, a pieţei sau a autorităţilor, toate sunt obstacole reale. Ele se manifestă, mai mult sau mai puţin, în orice companie sau instituţie, indiferent de ţara în care acţionează.”
    Cristian Matei, fondatorul şi preşedintele Advanced Thinking, companie specializată pe consultanţă pentru companii, spune că toate companiile sunt conştiente că au nevoie de o schimbare, însă uneori lipseşte îndrăzneala pentru a face acest pas. „Toate companiile sunt conştiente de necesitatea schimbării. Ce lipseşte, uneori, este curajul liderului şi al echipei de top management de a porni pe acest drum. Ce se poate face? Ce a făcut Apa Nova, un exemplu de succes din România: să implici cu adevărat oamenii din organizaţie, cât mai mulţi dintre ei, în procesul de schimbare. Până la urmă compania este a lor, atât de bună pe cât se implică să o facă de bună. Şi da, este adevărat că schimbarea porneşte de la sau, atenţie, se opreşte la vârf”, a spus el.
    Adesea procesul de transformare a unei companii poate fi aproape să eşueze sau chiar eşuează din cauza lipsei unei abordări integrate şi lipsei de implicare a oamenilor, mai spune Cristian Matei.
    „De multe ori, eforturile de transformare ajung să eşueze din lipsa unei abordări holistice şi integrate, pe de o parte, şi din neimplicarea reală a oamenilor, pe de altă parte. În plus, dacă organizaţiile şi în mod special liderii lor îşi doresc cu adevărat schimbarea nu există niciun motiv să nu reuşească, deşi există mereu scuze. În situaţia în care transformarea unei organizaţii este aproape de eşec, în primul rând trebuie conştientizat acest lucru, urmat de verificarea şi reafirmarea angajamentului din partea top managementului. Apoi, utilizarea unei metodologii clare şi validate, care să ţină cont de abordarea holistică, integrată şi să implice oamenii”, a mai spus el.
    Întrebarea care se pune este cum menţii un angajat motivat şi implicat în atingerea obiectivelor unei companii, în condiţiile în care studiile companiilor de recrutare arată că o proporţie foarte mare dintre angajaţii români intenţionează să îşi schimbe locul actual de muncă. Mădălin Mihailovici spune că este important să integrezi toţi angajaţii într-un proiect de transformare organizaţională, pentru că toată lumea trebuie să tragă în aceeaşi direcţie.
    „În cazul Apa Nova, la început, am fost doar o mână de oameni, 50 – 60, determinaţi să integrăm acest demers revoluţionar. Dar, uşor, uşor, am reuşit să activăm peste 1.000 de persoane în acest proces de regândire organizaţională. Ne-am dorit să implicăm pe absolut toată lumea în acest proces, pentru că fiecare angajat contează şi toţi trebuie să tragă în aceeaşi direcţie. Într-un astfel de proiect, nu e indicat să îţi concentrezi toată atenţia doar asupra obţinerii proceselor «corecte» şi a rezultatelor. Principalul element este ca salariaţii să-şi înţeleagă rolurile în noua paradigmă. Dacă înainte oamenii din structurile de jos primeau dispoziţii, acum putem spune că sunt «stăpânii» propriilor procese”, spune el.
    Steve Towers, preşedintele Business Process Group şi specialist în transformare organizaţională, spune că este foarte important ca fiecare angajat să înţeleagă propriul impact într-o companie.
    „Răspunsul este o combinaţie între atitudine, comportament şi cultură. În acest proiect, în prim-plan au fost contribuţia fiecărui individ în echipă şi garanţia că fiecare angajat înţelege impactul propriei contribuţii în strategia mare. Asta înseamnă legarea tuturor activităţilor în fiecare proces din companie şi legarea proceselor de obiectivele operaţionale şi strategice ale efortului de transformare. Pe foaie sună simplu, dar în practică e altceva”, a spus Steve Towers, răspunzând la o întrebare legată de modalitatea de a menţine angajaţii uniţi şi motivaţi.
    Liderii companiei Apa Nova împreună cu specialişti în transformarea organizaţională au publicat o carte despre proiectul transformării Apa Nova, proiect care a câştigat o competiţie internaţională de profil. Irina Munteanu, CFO al Apa Nova şi Veolia România, precum şi coautor al cărţii, spune că altă provocare în această transformare este obiceiul liderilor de a lua decizii bazate pe intuiţie şi nu pe informaţii concrete.
    „Formularea unei decizii pe baza datelor este un proces complex, dar foarte precis. Motiv pentru care mulţi manageri ezită. Să nu uităm, datele nu mint şi nu permit nuanţări. Însă e nevoie de curaj pentru a fi cu adevărat transparenţi şi de o doză de maturitate în a accepta ce ne spun. Trebuie să accepţi că, deşi rezultatele pot părea bune privite prin prisma intuiţei, analiza statistică a datelor poate să îţi arate probleme la care nici nu te gândeai. „Expresia «Las-o că merge» nu mai merge!”, spune ea. De asemenea, este importantă o analiză de risc corespunzătoare pentru o companie. Irina Munteanu explică modul în care trebui construită o astfel de analiză:
    „În primul rând ar trebui să nu fie fragmentată. Ne-am dorit să putem evalua riscurile de toate felurile, din toate procesele care se desfăşoară în interiorul companiei Apa Nova, şi, încet-încet, din tot grupul Veolia din România. În al doilea rând, am vrut să putem să le comparăm astfel încât să alocăm inteligent resurse pentru adresarea lor. Din acest motiv, am implementat Failure Modes and Effects Analysis, o metodologie avansată de Risk Management pe care am adaptat-o la realitatea din Apa Nova şi Veolia România.” 
    Mădălin Mihailovici mai explică faptul că o companie este competitivă pe piaţa pe care activează în momentul în care performează din punct de vedere financiar, tehnologic şi din punctul de vedere al forţei de muncă de care dispune.
    „Competitivitatea unei companii ţine de performanţa financiară, tehnologică şi a forţei de muncă de care dispune. Apa Nova şi-a concentrat eforturile pe alocarea de fonduri în echipamente şi tehnologii de ultimă oră. Dar cel mai mult în oameni. Am investit în specializări, în dezvoltarea profesională care să permită construcţia unei culturi digitale. Apa Nova nu ar fi compania de astăzi fără cei peste 1.800 de profesionişti care au grijă de apa potabilă/uzată a oraşului în fiecare zi”, spune el.
    De asemenea, el mai spune că balanţa concentrării pe productivitate sau pe cultura organizaţională trebuie menţinută constant într-un echilibru şi întreaga organizaţie trebuie să funcţioneze unitar. „Balanţa (dintre orientarea către productivitate sau către cultura organizaţională – n. red.) trebuie să fie menţinută permanent cu inteligenţă şi responsabilitate. În primul rand, întreaga organizaţie trebuie să funcţioneze unitar, în aceeaşi direcţie: în orice context, în orice zi, la orice nivel. În plus, integrarea unei culturi sănătoase a productivităţii stă la baza funcţionării oricărei companii pentru a asigura performanţa.
    Steve Towers mai explică faptul că reţeta transformării unei organizaţii poate fi aplicată mai multor companii din diferite industrii, însă trebuie adaptată în funcţie de companie şi piaţă. „Metoda şi abordarea ar trebui să fie robuste şi, în mod ideal, dovedite în mai multe industrii şi contexte geografice. În cadrul acestui proiect, metoda utilizată a avut toate aceste ingrediente. O cunosc de cel puţin 15 ani şi ştiam că va funcţiona când am auzit de acest proiect. Aceasta poate fi comunicată şi înţeleasă de la echipa de top management până în prima linie a organizaţiei. Apoi vorbim de conţinutul specific, diferit de la o organizaţie la alta şi ţinând cont de maturitatea, cultura organizaţională şi de «felul în care se fac lucrurile aici». Cuplat cu o viziune concentrată şi adaptată acestui context, oferită de cei care conduc, organizaţia poate inova şi implementa transformarea în mod unitar la nivelul întregii companii.”

  • A renunţat la o carieră peste hotare pentru a-şi deschide o afacere acasă, inspirată de o pasiune din copilărie

    „Patiseria şi zona de gastronomie îmi plac de când eram mică. Aveam 12-13 ani când, fiind elevă la Şcoala Americană, trebuia să strângem bani pentru un proiect social. Eu am ales să fac brioşe acasă, pe care le livram clienţilor înainte să merg la şcoală sau după ore. Şi de aici a început să îmi placă să gătesc. Am început să îmi cumpăr ustensile pentru bucătărie – cântar de bucătărie, oale, tigăi, produse pentru gătit prăjituri”, povesteşte Ioana Burcea, fondatoarea restaurantului Frank Bistro & Dessert Bar din Bucureşti. Se opreşte apoi şi se întreabă retoric de unde a moştenit această pasiune: „Mama mea nu găteşte, tata nu găteşte, bunica nu găteşte nici ea. Nu se ştie cum de eu am ales această cale”.

    În 2013, după absolvirea liceului, Ioana Burcea a plecat la facultate în Marea Britanie, unde a urmat o şcoală de business la Londra. În ultimul an s-a specializat în domeniul marketingului, dar nu acesta avea să fie domeniul în care să îşi construiască o profesie. „După facultate am hotărât să rămân în Anglia ca să urmez şi un master. Am absolvit masteratul în marketing strategic în cadrul Imperial College London. În cadrul acestor cursuri am studiat mai multe industrii, iar la final am ales să merg în zona de gastronomie – patiserie, pentru că asta mi-a plăcut.

    Apoi am plecat spre Paris să urmez cursurile de patiserie în cadrul şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu”, îşi aminteşte antreprenoarea. După aceste cursuri, pe care le-a urmat în 2017 şi 2018, a deschis, anul trecut, Frank Bistro & Dessert Bar, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. O bună parte din fonduri au fost direcţionate în zona de bucătărie, care în prezent găzduieşte trei bucătari. În total, în cadrul restaurantului lucrează acum şase persoane. De asemenea, Frank Bistro & Dessert Bar are o capacitate de 22 de persoane la interior, la care pe timp de vară se mai adaugă 40 de locuri pe o terasă intimă care se află în faţa restaurantului.

    „Anul acesta în luna martie vrem să începem lucrările pentru a extinde terasa cu circa 20-24 de locuri, pentru a mări capacitatea de găzduire a restaurantului având în vedere că putem servi în jur de 200 de persoane odată cu bucătăria pe care o avem”, descrie Ioana Burcea ambiţiile sale pentru anul în curs. Mare parte din materia primă folosită la prepararea bucatelor din restaurant este achiziţionată de pe piaţa locală, însă carnea, brânzeturile, untul, făina şi smântâna sunt importate din Franţa, Italia, Argentina. „Pregătim totul în casă, de la dulceţuri, sosuri, pâine, chifle pentru burgeri, îngheţată, iar unele preparate necesită, spre exemplu, folosirea unui unt mai gras decât găsim pe piaţa locală, astfel că trebuie să aducem unt din Franţa sau Belgia, sau smântâna la fel”, explică antreprenoarea.

    În ceea ce priveşte preparatele preferate de clienţii care trec pragul restaurantului, Ioana Burcea spune că a observat o migrare a consumatorilor spre mâncarea sănătoasă, observaţie susţinută şi de unul dintre bucătarii restaurantului.
    „În general burgerii sunt cel mai comandaţi. Ouă Benedict, avocado cu ricotta (brânză italienească), salate, tarte cu ricotta. Lumea caută alternative la mâncarea tradiţională, dar caută şi să consume ce este în trend acum, precum avocado. Se cere avocado foarte mult şi este bine, că din el poţi să faci orice”, spune Octavian Ivaşcu, bucătar cu experienţă de peste 10 ani. El are în plan să aducă şi câteva îmbunătăţiri meniului din restaurant, adăugând la acesta o varietate mai mare de preparate din peşte, fructe de mare şi vită, spre exemplu. Având în vedere că restaurantul Frank a luat naştere abia la jumătatea anului trecut, antreprenoarea nu a putut oferi cifre legate de situaţia financiară a businessului. Ea spune că până în prezent, din punctul de vedere financiar, businessul a fluctuat lună de lună şi speră ca în următoarele şase luni situaţia să se stabilizeze. „Am avut luni bune şi luni proaste. Spre exemplu, luna noiembrie a fost foarte bună, cu mulţi clienţi şi evenimente, dar decembrie a fost pustie. Nu am o situaţie clară acum în ceea ce priveşte partea financiară, dar sper ca în următoarea perioadă să se aşeze lucrurile. Mi-am pus ca target ca oricare este cifra de afaceri după primul an de activitate, să o cresc în al doilea an cu 25%”, a spus Ioana Burcea.
    Pe lângă extinderea terasei, planurile de dezvoltare ale antreprenoarei vizează şi demararea unui alt proiect gastronomic, în zona Floreasca. „Acesta va fi de trei ori mai mare decât este Frank, va avea o capacitate maximă de 150 de locuri la masă, se va întinde pe două etaje, dar nu va fi deschis sub acelaşi nume. De asemenea, anul acesta vrem să producem îngheţată în cadrul Frank şi să o distribuim către alte localuri. Deja am vorbit pentru o colaborare”, descrie fondatoarea Frank Bistro & Dessert Bar ambiţiile sale în continuare.


    CV de bucătar

    Octavian Ivaşcu şi-a început cariera de bucătar la finalul clasei a VIII-a, când părinţii l-au îndrumat spre un liceu care avea şi un profil gastronomic.
     
    „La sfârşitul clasei a opta nu ştiam pe ce drum să o apuc, iar părinţii m-au îndrumat spre un liceu care avea un profil extra – tehnici de preparare în gastronomie. Eu am vrut să fac şcoala de bucătari la Hotel Park, dar aveam în jur de 14 ani şi nu m-au primit pentru că eram prea mic. Prima practică a fost la restaurantul Mica Elveţie, iar după trei luni de practică m-au angajat”, spune el. La 16 ani, s-a angajat pentru prima dată într-un restaurant şi a lucrat aproximativ un an şi jumătate în cadrul acestuia. „Apoi, după ce am terminat şi liceul, în 2014 m-am angajat într-un local din Centrul Vechi din Bucureşti, unde am lucrat trei ani. Era mai mult cafenea-teatru, dar se şi gătea şi mi-am îmbogăţit experienţa acolo”, povesteşte Octavian Ivaşcu.

  • „Moartea” Libor-ului continuă: Banca Angliei le cere băncilor comerciale să renunţe la produsele legate de controversatul indice în următoarele 9 luni

    Băncile comerciale au primit termen până în luna septembrie pentru a înceta vânzarrea produselor financiare legate de indicatorul Libor (n.r: London Interbank Offered Rate –  un indice de referinţă pe care cele mai mari bănci din lume îl folosesc pentru a se împrumuta una pe cealaltă în piaţa interbancară internaţională pe termen scurt, denominat în lira sterlină), în conformitate cu un nou avertisment lansat de Banca Angliei şi de autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie, care îşi propun să elimine indicatorul până în 2021.

    Un nou avertisment pentru marile bănci publicat joi de banca centrală din Marea Britanie şi de FCA (n.r: autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie) le cere băncilor să demonstreze „implicare reală” pentru a reuşi să se îndepărteze anul viitor de Libor, un indicator care a fost legat de multe scandaluri de fraudă în ultimul deceniu, potrivit FT. 

    Banca Angliei transmite că „analizează potenţiale instrumente de supraveghere” pe care le poate folosi pentru a împinge companiile financiare să se conformeze, ca o ameninţare voalată la adresa actorilor din piaţă care nu au început să ia măsuri.

    De asemenea, reglementatorii au impus termen data de 2 martie pentru trecerea de la Libor la un alt indicator, Sonia, în cazul swap-urilor.

    Băncile şi brokerii au plătit un cuantum de 10 miliarde de dolari sub formă de penalizări şi amenzi în toată lumea din cauza scandalurilor de manipulare a Libor-ului. De atunci, reglementatorii au încercat să facă trecerea spre un alt indicator, cum ar fi Sonia.

    Cu toate acestea, trecerea la un nou indicator se poate dovedi greoaie, în contextul în care la nivel global, peste Libor-ul este legat de produse financiare în cuantum de 350.000 miliarde dolari, de la împrumuturi studenţeşti la contracte derivate complexe.

     

  • O familie din Alba Iulia a obţinut în instanţă oprirea lucrărilor la autostrada A10 Sebeş-Turda

    O familie din Alba Iulia care a dat în judecată CNAIR şi constructorii lotului 1 al autostrăzii A10 Sebeş Turda, care trece foarte aproape de casa ei, a obţinut în instanţă oprirea lucrărilor până la instalarea unor panouri fonice. Decizia e definitivă.

    Tribunalul Alba a admis cererea formulată de proprietarii unei case situate în cartierul albaiulian Oarda de Sus, pe lângă care autostrada va trece la doar câţiva metri şi a dispus oprirea lucrărilor şi instalarea urgentă a panourilor care să izoleze fonic locuinţa.

    „Obligă pârâtele să monteze în regim de urgenţă panouri fonoabsorbante şi să îndeplinească măsurile pentru izolarea fonică a imobilului proprietatea reclamanţilor (…) cu omologarea acestora conform normativelor în vigoare, ecranarea imobilului de şantierul organizat în imediata apropriere a locuinţei reclamanţilor cu respectarea tuturor măsurilor de protecţie impuse prin autorizaţia de construire, acordul de mediu, studiu de impact, contract de execuţie aferente obiectivului de investiţii Autostrada Sebeş-Turda Lotul 1 – punct de lucru Oarda de Sus – în zona imobilului proprietatea reclamanţilor. Dispune încetarea temporara a executării lucrărilor la punctul de lucru Oarda de Sus al Autostrăzii Sebeş-Turda (…) Definitiva, provizorie şi executorie de îndată, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen”, se arată în soluţia Tribunalului Alba.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Transporturilor: Am decis să demarez un audit intern şi să opresc toate concursurile

    Ministrul Transporturilor Lucian Bode a anunţat că a decis demararea unui audit intern la toate nivelurile instituţiei şi să oprească toate concursurile, atât în aparatul central cât şi la structurile din subordine, iar revendicările care depăşesc 1 milion de euro vor fi trimise DNA. 

    „Am decis să demarez un audit intern la toate nivelurile. Am decis să opresc toate concursurile, atât în aparatul central cât şi la companiile din subordine şi structurile din subordine. Am decis să ne implicăm împreună cu CNAIR, apropo de Compania Naţională de Drumuri şi cu CFR Infrastructură, cu toate determinarea pentru a ne achita de obligaţiile care ne revin din programul de iarnă. Am decis să discutăm, de urgenţă, rectificarea bugetară pentru 2019 şi bugetul pentru 2020. Şi nu în cele din urmă, am decis să deblocăm situaţiile critice de la companii. Să deblocăm marile proiecte de investiţii, pe CNAIR, pe CFR, pe Metrorex, spre exemplu, şi să accelerăm absorbţia fondurilor europene. Cât priveşte Compania de Drumuri, am speranţa că acel proces de selecţie pe 109, pentru membrii Consiliului de Administraţie, va fi anulat, pentru că sunt foarte multe elemente care mă determina să cred că au fost încălcate foarte multe reglementări legale”, a declarat Bode într-o intervenţie la Digi24.

    Ministrul spune că în procesul de construcţie şi recepţionare a lucrărilor, în România s-a dezvoltat „o industrie a claimurilor”.

    „Vorbim de revendicări câştigate împotriva statului român care depăşesc 1 miliard de euro. Doar pe zona de cale ferată avem revendicări pe care statul român trebuie să le plătească de peste 200.000.000 de euro. Ultima revendicare pe care statul român are obligaţia definitivă să o plătească este de săptămâna trecută, este de 100.000.000 euro către o companie pentru revendicări câştigate la Curtea de Arbitraj. Este o decizie pe care am luat-o şi vreau să o spun încă o dată aici, în faţa românilor, prin intermediul dumneavoastră, toate revendicările care depăşesc 1.000.000 euro le voi trimite către DNA. Este inadmisibil să avem obiective finalizate în proporţie de 99% şi nerecepţionate din vina statului român, din vina unor funcţionari de decizie care nu îşi asumă, nu îşi pun semnătura pe procesul verbal de recepţie şi statul român plăteşte către antreprenor ani de zile penalităţi, pentru că lucrarea este finalizată, dar nerecepţionată”, a spus ministrul.

  • O afacere care merge ca pe roate: Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice a ajuns la 17 mil. euro în România

    Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice – trotinete şi biciclete electrice – a fost estimată anul acesta la o valoare aproximativă de 80 de milioane de lei (16,8 milioane de euro), spun reprezentanţii companiilor care pun la dispoziţia populaţiei astfel de mijloace de transport.

    La nivel global, această piaţă a luat naştere în urmă cu aproximativ doi ani, când jucători de profil au început să ofere aceste servicii în ţări dezvoltate. Piaţa locală a trotinetelor electrice a început să se contureze la începutul acestui an, când jucători internaţionali, precum Lime, şi alte companii locale precum Flow sau Wolf-e Rides, ce oferă servicii de închiriere a trotinetelor electrice, au început să împrăştie prin Capitală şi prin alte oraşe mai dezvoltate din România, precum Cluj, astfel de mijloace de transport.

    „Avem o conversie foarte bună a celor care o testează o dată şi apoi continuă să folosească trotineta Lime constant. Asta înseamnă că cei care încearcă trotineta electrică descoperă că este un mod mai curat, mai plăcut şi mai eficient de a ne deplasa prin oraş. Utilitatea dar şi faptul că suntem mult mai responsabili faţă de mediu vor influenţa pozitiv creşterea numărului de utilizatori. În acelaşi timp, un factor important ţine de infrastructură. Trotinetele electrice pot fi folosite pe benzile de biciclete şi pe carosabil”, a explicat pentru Business MAGAZIN Luca Mateescu, operational manager în cadrul Lime România.

    O afacere care merge ca pe roate: Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice a ajuns la 17 mil. euro în România