BusinessMagazin

Tag: om de afaceri

  • PROTESTUL INEDIT al proprietarului lanţului ROMÂNESC de RESTAURANTE care se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s

    Omul de afaceri Ştefan Mandachi anunţă, într-un videoclip postat pe youtube, că a făcut un calcul şi, până acum, a pierdut un an şi jumătate din viaţă la volan, parcurgând mai mult de 500.000 de kilometri în 15 ani de când are permis de conducere.
     
    Mandachi vorbeşte, în videoclip, despre bucuria care l-a cuprins când a auzit că se va construi Autostrada Unirii şi despre dezamăgirea de a parcurge 1000 de kilometri în 16 ore, pe drumul unde a sperat să găsească oameni care lucrează la autostradă.
     
     
    „Din 1 decembrie 2018, trăiesc o stare de bucurie deplină. Atunci au vuit televiziunile că în sfârşit se construieşte autostrada Unirii, spre Moldova. Chiar a doua zi am vrut să fug, să îmbărbătez muncitorii de la autostradă, dar, hai, totuşi să nu exagerăm că, de, au fost Revelionul, Boboteaza, Mica Unire. Nu suntem în China, să facem 1000 de km într-o lună, dar de data asta, chiar plec spre Bucureşti să felicit oamenii de pe marele şantier.
     
    Sigur voi vedea mii de oameni muncind cu drag şi spor! Sute de macarale, buldozere, excavatoare, camioane. Atâta-s de fericit, încât i-am iertat pe toţi vinovaţii pentru calvarul de pe şosele de 15 ani, de când am permis. De azi uit că România mor anual 2.000 de oameni în accidente rutiere. Adică mai mulţi decât au murit la Revoluţie. Practic, avem în revoluţie în fiecare an. Din `89, în accidente au murit peste 60.000 de oameni, cam cât populaţia oraşului Alba-Iulia. Oare câţi ar fi supravieţuit dacă aveam autostrăzi? Ajung în Fălticeni. Nimic. Roman, Bacău. Nimic. Focşani? Zero. Buzău. Nimic. Bun venit în Bucureşti! Nimic , dar nu mă dau bătut. Mă întorc pe partea cealaltă. Brăila, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani. Nimic. M-am întors viu la Suceava. Am condus 1000 de km în mai mult de 16 ore”, spune omul de afaceri Ştefan Mandachi.
     

  • Pentru clienţii care caută mai mult decât frumosul

    Businessul din domeniul mobilierului de lux deţinut de Diana Şucu, soţia omului de afaceri Dan Şucu, a ajuns anul trecut la nivelul de 1,2 milioane de euro, iar în 2019 este bugetată o creştere de două cifre. Antreprenoarea care a pariat pe acest domeniu în urmă cu mai bine de cinci ani a adus în România trei branduri de mobilier de lux, este vorba de Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt, toate amplasate în complexul Băneasa, o zonă comercială din nordul Bucureştiului.

    „Anul 2018 a fost unul bun, cu o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro. Desigur că ne-am fi dorit mai mult, dar redecorările pe care le-am făcut pentru toate cele trei branduri le-am terminat în noiembrie – prea târziu ca să-şi aducă contribuţia la cifra de afaceri din 2018“, spune antreprenoarea. Despre mărcile din portofoliu, ea adaugă că Ethan Allen este brandul fanion, cel mai cunoscut brand american. Acesta se adresează în special spaţiilor mari, generoase. De altfel, este şi primul brand adus de ea în România.

    La portofoliu ea a adăugat apoi Caracole, un brand pe care îl descrie ca fiind vândut excelent atât ca set, cât şi ca piese independente. 

    „Şi pentru că există multe apartamente frumoase atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe ale României, am hotărât să promovăm şi Bernhardt – un brand mai modern, mai îndrăzneţ, mai surprinzător. Acesta se pretează excelent apartamentelor gen loft.“

    Cele trei branduri sunt prezente într-un magazin de 2.000 de metri pătraţi amplasat în Băneasa Shopping City, mall pe care Diana Şucu îl descrie ca fiind cea mai bună zonă comercială a României. „Extinderea nu este pentru noi o prioritate, în schimb perfecţionarea colecţiei şi a ofertei este un must, de aceea nu ne concentrăm pe noi deschideri în viitorul apropiat. Toate trei brandurile – Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt – funcţionează bine împreună. Lupta noastră este aceea de a ne face cât mai cunoscuţi nu doar în Bucureşti, ci şi în întreaga ţară.“

    Despre clienţi ea spune că sunt persoane deja familiarizate cu brandurile grupului, atât români, cât şi străini (austrieci, olandezi, bulgari sau englezi). „Este evident că prin cele trei branduri americane, Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt, ne adresăm unui client răsfăţat din punct de vedere financiar, care va cumpăra întotdeauna ceea ce este cel mai bun sau nimic. Clienţii noştri sunt persoane care au călătorit mult (…).“

    Toate cele trei branduri activează pe segmentul mobilierului de lux, segment în care Diana Şucu spune că oferta de mobilier şi decoraţiuni pe acest palier de preţ abundă de produse fabricate în Italia, eventual Franţa.

    „Gustul latin nu este unicul stil pe care îl caută clienţii. Diferenţierea pe care am văzut-o a fost în a prezenta ceva nou, special, inexistent pe piaţă ca ofertă. Şi atunci am ales ce este mai bun din gustul anglo-saxon, definit prin «form follows function». O îmbinare între frumos şi util, în antiteză cu latinescul «Il bello inutile» (frumosul inutil – n.red.).“

    Antreprenoarea este de părere că în acest domeniu, un ajutor de specialitate, al unui designer pregătit în această direcţie, este preferabil, dacă nu indispensabil.„Colegele mele de la Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt au studii de specialitate, au terminat arhitectura sau designul de interior şi, mai mult, beneficiază de ştiinţa şi ajutorul colegilor designeri americani.“ Astfel, în magazine există posibilitatea customizării pieselor de mobilier. Există şi clienţi care vin împreună cu designerii personali.

    Pe segmentul mobilierului de lux mai activează branduri precum Roche Bobois sau Rovere, ambele branduri europene.

  • Omul de afaceri Dragoş Săvulescu, dat în urmărire internaţională după condamnarea din Dosarul Retrocedărilor

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, Secţia II penală, au emis joi, 7 februarie, mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 288/2017.

    Omul de afaceri nu a fost găsit de către poliţişti pentru punerea în aplicare a mandatului european de arestare şi urmărire internaţională şi, prin urmare, pe site-ul Poliţiei Române, la capitolul „Persoane Urmărite”, apare Dragoş Emil Săvulescu, condamnat la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la savarşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată.
     
    „Se sustrage punerii în aplicare a mandatului de executarea pedepsei închisorii”, se arată în anunţul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).
     
    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-au condamnat joi seară pe inculpaţii din dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa, deciziile fiind definitive. Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu a fost condamnat la cinci ani de închisoare, fostul acţionar FC Dinamo Cristian Borcea a fost condamnat şi el la cinci ani de închisoare, iar omul de afaceri Dragoş Săvulescu, şi el fost acţionar la Dinamo, la cinci ani şi şase luni de închisoare.
     
    Reprezentanţii Poliţiei Constanţa au transmis, vineri, că se fac activităţi pentru sesizarea instanţei în vederea emiterii unui mandat european de arestare şi a unui mandat de urmărire internaţională a fostului primar Radu Mazăre, după condamnarea sa definitivă la 9 ani de închisoare, având în vedere că, potrivit ultimelor informaţii, acesta este în Madagascar.
     

  • În ce vrea să investească 60 de milioane de euro omul de afaceri care a creat abonamentele medicale în România: „Va fi un centru cum nu va mai exista altul”

    “Modelul meu de business se dezvoltă pe orizontală tocmai pentru a putea acoperi majoritatea ramurilor medicale”, îşi descrie filosofia de business Wargha Enayati.

    Cunoscut pe piaţa locală mai ales pentru că a „inventat” abonamentul medical, el este implicat în acest moment într-un singur proiect medical şi de business în desfăşurare, pe care îl descrie drept „complex şi omnivalent” – Enayati Group. Acesta cuprinde şapte companii, toate din domeniul medical, care acoperă prin activitate şi obiective mai multe segmente din aria medicală.

    La finalul anului 2020, valoarea investiţiilor în Enayati Group va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

    Omul de afaceri spune că grupul se dezvoltă în prezent pe trei paliere de business. Unul dintre acestea se leagă de construcţia unui complex dedicat vârstnicilor despre care el crede că va fi cel mai mare de pe piaţa locală. Complexul va include o unitate ultramodernă pentru îngrijire medicală, un centru rezidenţial pentru vârstnici şi un spital destinat afecţiunilor din sfera oncologică şi recuperării. Proiectul va include şi policlinicile sociale ale Fundaţiei Regina Maria. (Fundaţia Regina Maria oferă din 2015, prin intermediul policlinicilor, aflate în Capitală, servicii medicale persoanelor asigurate medical, dar cu venituri mici şi foarte mici.)

    „Cu o investiţie de 60 milioane de euro, va fi un adevărat Medical City. Este deja un proiect plin de provocări atât ca relaţionare cu partenerii implicaţi, cât şi de business”, spune omul de afaceri. Construcţia complexului ar urma să înceapă anul acesta şi ar trebui să fie finalizată până în 2020. El spune că în acest moment au selectat constructorul, s-a semnat contractul şi vor începe construcţia.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul complexului, Enayati spune că şi-a propus ca 700 de persoane să lucreze aici.

    O altă direcţie de dezvoltare a afacerilor lui Enayati se axează pe clinica Intermedicas (în care deţine pachetul majoritar), care oferă servicii de concierge medicine (concept ce vizează o relaţie între un pacient şi un medic de îngrijire primară în baza unei taxe anuale), second opinion şi consiliu de depistare a tumorilor (Intermedicas aduce o echipă de medici străini, iar în cazurile dificile presupune reuniunea unei echipe pluridisciplinare de medici). Înfiinţată în 2017, Intermedicas a ajuns la 10.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri pentru anul 2018 de 600.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de anul anterior.

    ¨Previziunile noastre sunt optimiste pentru că optica pacienţilor se schimbă pe zi ce trece, caută calitatea actului medical în detrimentul cantităţii de tip commodity (produs – n.red.) oferită din păcate acum de reţele. Deci, previzionăm o creştere pe anii următori de 30%”.

    Grupul include şi soluţiile de comunicare Health Communication Group (MedicHub în parteneriat cu Media Med Publicis, revista Viaţa Medicală).
    De asemenea, Wargha Enayati investeşte şi în start-up-uri medicale, cum ar fi platforma de recrutare de personal medical Medijobs, precum şi aplicaţia pentru programări online Docbook.

    Un alt obiectiv al anului 2019 vizează crearea pe platforma medicală a unui hub de training pentru personalul medical, angajaţi social sau fiziokinetoterapie, în contextul în care, observă Enayati, problema de resurse umane este una dintre cele mai mari ale antreprenorilor din domeniul medical. „Suntem avansaţi în demersul de a crea şcoli speciale pentru trainingul personalului de care vom avea nevoie”, spune el, apreciind 500 de angajaţi pe platforma Medical City. 

    Cum vede omul de afaceri sistemul medical din România, după 20 de ani de experienţă în cadrul acestuia? Wargha Enayati descrie drept îngrijorătoare evoluţia acestuia atât în mediul privat, cât şi în cel public. „În domeniul de stat anul acesta se va observa nesustenabilitatea creşterilor salariale, care va avea avea consecinţe nemaîntâlnit de grave, după mine va fi aproape de colaps financiar în sistemul public de sănătate. În ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, cred că 2019 va veni cu ameninţarea dispariţiei diversificării serviciilor medicale şi aplatizarea ofertei”, subliniază el.  Enayati observă că din sistemul privat lipseşte un model care să includă mari integratori de servicii medicale, spitale mari, cu 400-1.000 de paturi, iar modelul pe care îl vede el ca fiind unul bun de urmărit este cel turcesc.

    „Lipsa spitalelor mari, spiritul haiducesc din domeniul medical privat care oferă servicii medicale fracţionate şi împrăştiate geografic, dispariţia clinicilor şi cabinetelor mici de top ce duce la anihilarea păturii profesionale independente, lipsa unor reale investiţii (nu doar achiziţii de clinici existente cu scopul doar de a mări EBITDA), toate acestea sunt după mine provocările următorilor ani cu care se va confrunta sistemul medical in integrum”, spune Wargha Enayati. 

    Care sunt soluţiile?

    Din punctul lui de vedere, soluţiile vin din inovaţia mult mai mare în domeniul medical, încurajarea serviciilor medicale terţiare (construirea spitalelor mari) şi în acelaşi timp susţinerea cabinetelor individuale şi de specialitate, dar şi îmbunătăţirea relaţiei dintre medic şi pacient – „o problemă veşnic românească”.
    „Ca o notă aparte, aş vrea să menţionez că apreciez mult dezvoltarea din ultimii ani a afacerilor de familie din domeniul medical, care cresc foarte sănătos”, mai spune el.

    În ceea ce priveşte abonamentele medicale, el spune că produsul a evoluat într-o direcţie diferită faţă de forma sa iniţială. „Acum 20 de ani, când am adus acest model de abonamente, l-am gândit ca pe un produs de lux, acest concept însă acum nu mai este valabil. A devenit commodity. 1,5 milioane de abonamente sunt acum în România, această cifră mă bucură mult, dar a venit timpul pentru o redefinire a lor.”  Este de părere că e nevoie de produse mai scumpe care să satisfacă nevoile şi standardele noi setate de pacienţi.

    Iar legat de asigurările medicale – văzute de unii specialişti din domeniu drept un competitor pentru abonamente – el nu vede în continuare o creştere substanţială a acestora tocmai pentru că nu sunt spitale private mari în România. „În următorii ani, singurul spital care se va construi de la zero este cel de oncologie realizat cu Monza în cadrul complexului pentru vârstnici dezvoltat de Enayati Group.” Când vine vorba despre reţeaua de sănătate Regina Maria, la 20 de ani după înfiinţarea acesteia, spune: „Mă bucur să văd acum după 20 de ani de când am construit Reţeaua Regina Maria, că echipa a devenit total independentă de mine şi se descurcă să se dezvolte continuând misiunea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Singura provocare pe care o văd acum pentru echipa reţelei este să nu cadă în capcana de a valorifica doar cantitativ oferta serviciilor medicale în detrimentul calităţii actului medical şi a interesului primordial către pacient”.

    Comparând piaţa locală cu a serviciilor medicale din Germania, unde omul de afaceri a copilărit, el observă că sistemul vestic se bazează mai puţin pe asigurare şi mai mult pe relaţia furnizor-pacient, aşa cum este dezvoltat în Statele Unite sau Polonia, conform Health Maintenance Organization (HMO).
    „Ce avem de învăţat din vest este structura de spitale mari şi susţinerea medicilor care au cabinetele lor private, promovându-se astfel profesionalismul şi independenţa acestora. În vest, un exemplu foarte bun este medicul de familie, cvasinefuncţional ca şi concept în România comparativ cu Germania dar mai ales cu Anglia sau Olanda”, punctează el. 

    Noul pariu al lui Wargha Enayati

    La sfârşitul anului 2020, Enayati Group va însemna o investiţie de aproximativ 75 mil. euro, din care 60 mil. euro sunt dedicate complexului pentru vârstnici.

    Carte de vizită Wargha Enayati:

    A  început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania, şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj.
    Provine dintr-o familie de origine iraniană şi are triplă cetăţenie: germană, iraniană, română.
    A fondat în 1995 Centrul Medical Unirea (CMU) (redenumit în 2011 Reţeaua de sănătate privată Regina Maria).
    În 2007 a adus în acţionariatul Centrului Medical Unirea fondul de investiţii 3i, unul dintre giganţii mondiali din domeniu.
    În 2010 a finalizat procesul de vânzare a unei participaţii majoritare către fondul de investiţii Advent International.
    Tot în 2010 a pus bazele Fundaţiei Regina Maria.
    Este fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, vândută în 2015 în totalitate către fondul de investiţii Mid Europa.

  • În ce vrea să investească 60 de milioane de euro omul de afaceri care a creat abonamentele medicale în România: „Va fi un centru cum nu va mai exista altul”

    “Modelul meu de business se dezvoltă pe orizontală tocmai pentru a putea acoperi majoritatea ramurilor medicale”, îşi descrie filosofia de business Wargha Enayati.

    Cunoscut pe piaţa locală mai ales pentru că a „inventat” abonamentul medical, el este implicat în acest moment într-un singur proiect medical şi de business în desfăşurare, pe care îl descrie drept „complex şi omnivalent” – Enayati Group. Acesta cuprinde şapte companii, toate din domeniul medical, care acoperă prin activitate şi obiective mai multe segmente din aria medicală.

    La finalul anului 2020, valoarea investiţiilor în Enayati Group va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

    Omul de afaceri spune că grupul se dezvoltă în prezent pe trei paliere de business. Unul dintre acestea se leagă de construcţia unui complex dedicat vârstnicilor despre care el crede că va fi cel mai mare de pe piaţa locală. Complexul va include o unitate ultramodernă pentru îngrijire medicală, un centru rezidenţial pentru vârstnici şi un spital destinat afecţiunilor din sfera oncologică şi recuperării. Proiectul va include şi policlinicile sociale ale Fundaţiei Regina Maria. (Fundaţia Regina Maria oferă din 2015, prin intermediul policlinicilor, aflate în Capitală, servicii medicale persoanelor asigurate medical, dar cu venituri mici şi foarte mici.)

    „Cu o investiţie de 60 milioane de euro, va fi un adevărat Medical City. Este deja un proiect plin de provocări atât ca relaţionare cu partenerii implicaţi, cât şi de business”, spune omul de afaceri. Construcţia complexului ar urma să înceapă anul acesta şi ar trebui să fie finalizată până în 2020. El spune că în acest moment au selectat constructorul, s-a semnat contractul şi vor începe construcţia.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul complexului, Enayati spune că şi-a propus ca 700 de persoane să lucreze aici.

    O altă direcţie de dezvoltare a afacerilor lui Enayati se axează pe clinica Intermedicas (în care deţine pachetul majoritar), care oferă servicii de concierge medicine (concept ce vizează o relaţie între un pacient şi un medic de îngrijire primară în baza unei taxe anuale), second opinion şi consiliu de depistare a tumorilor (Intermedicas aduce o echipă de medici străini, iar în cazurile dificile presupune reuniunea unei echipe pluridisciplinare de medici). Înfiinţată în 2017, Intermedicas a ajuns la 10.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri pentru anul 2018 de 600.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de anul anterior.

    ¨Previziunile noastre sunt optimiste pentru că optica pacienţilor se schimbă pe zi ce trece, caută calitatea actului medical în detrimentul cantităţii de tip commodity (produs – n.red.) oferită din păcate acum de reţele. Deci, previzionăm o creştere pe anii următori de 30%”.

    Grupul include şi soluţiile de comunicare Health Communication Group (MedicHub în parteneriat cu Media Med Publicis, revista Viaţa Medicală).
    De asemenea, Wargha Enayati investeşte şi în start-up-uri medicale, cum ar fi platforma de recrutare de personal medical Medijobs, precum şi aplicaţia pentru programări online Docbook.

    Un alt obiectiv al anului 2019 vizează crearea pe platforma medicală a unui hub de training pentru personalul medical, angajaţi social sau fiziokinetoterapie, în contextul în care, observă Enayati, problema de resurse umane este una dintre cele mai mari ale antreprenorilor din domeniul medical. „Suntem avansaţi în demersul de a crea şcoli speciale pentru trainingul personalului de care vom avea nevoie”, spune el, apreciind 500 de angajaţi pe platforma Medical City. 

    Cum vede omul de afaceri sistemul medical din România, după 20 de ani de experienţă în cadrul acestuia? Wargha Enayati descrie drept îngrijorătoare evoluţia acestuia atât în mediul privat, cât şi în cel public. „În domeniul de stat anul acesta se va observa nesustenabilitatea creşterilor salariale, care va avea avea consecinţe nemaîntâlnit de grave, după mine va fi aproape de colaps financiar în sistemul public de sănătate. În ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, cred că 2019 va veni cu ameninţarea dispariţiei diversificării serviciilor medicale şi aplatizarea ofertei”, subliniază el.  Enayati observă că din sistemul privat lipseşte un model care să includă mari integratori de servicii medicale, spitale mari, cu 400-1.000 de paturi, iar modelul pe care îl vede el ca fiind unul bun de urmărit este cel turcesc.

    „Lipsa spitalelor mari, spiritul haiducesc din domeniul medical privat care oferă servicii medicale fracţionate şi împrăştiate geografic, dispariţia clinicilor şi cabinetelor mici de top ce duce la anihilarea păturii profesionale independente, lipsa unor reale investiţii (nu doar achiziţii de clinici existente cu scopul doar de a mări EBITDA), toate acestea sunt după mine provocările următorilor ani cu care se va confrunta sistemul medical in integrum”, spune Wargha Enayati. 

    Care sunt soluţiile?

    Din punctul lui de vedere, soluţiile vin din inovaţia mult mai mare în domeniul medical, încurajarea serviciilor medicale terţiare (construirea spitalelor mari) şi în acelaşi timp susţinerea cabinetelor individuale şi de specialitate, dar şi îmbunătăţirea relaţiei dintre medic şi pacient – „o problemă veşnic românească”.
    „Ca o notă aparte, aş vrea să menţionez că apreciez mult dezvoltarea din ultimii ani a afacerilor de familie din domeniul medical, care cresc foarte sănătos”, mai spune el.

    În ceea ce priveşte abonamentele medicale, el spune că produsul a evoluat într-o direcţie diferită faţă de forma sa iniţială. „Acum 20 de ani, când am adus acest model de abonamente, l-am gândit ca pe un produs de lux, acest concept însă acum nu mai este valabil. A devenit commodity. 1,5 milioane de abonamente sunt acum în România, această cifră mă bucură mult, dar a venit timpul pentru o redefinire a lor.”  Este de părere că e nevoie de produse mai scumpe care să satisfacă nevoile şi standardele noi setate de pacienţi.

    Iar legat de asigurările medicale – văzute de unii specialişti din domeniu drept un competitor pentru abonamente – el nu vede în continuare o creştere substanţială a acestora tocmai pentru că nu sunt spitale private mari în România. „În următorii ani, singurul spital care se va construi de la zero este cel de oncologie realizat cu Monza în cadrul complexului pentru vârstnici dezvoltat de Enayati Group.” Când vine vorba despre reţeaua de sănătate Regina Maria, la 20 de ani după înfiinţarea acesteia, spune: „Mă bucur să văd acum după 20 de ani de când am construit Reţeaua Regina Maria, că echipa a devenit total independentă de mine şi se descurcă să se dezvolte continuând misiunea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Singura provocare pe care o văd acum pentru echipa reţelei este să nu cadă în capcana de a valorifica doar cantitativ oferta serviciilor medicale în detrimentul calităţii actului medical şi a interesului primordial către pacient”.

    Comparând piaţa locală cu a serviciilor medicale din Germania, unde omul de afaceri a copilărit, el observă că sistemul vestic se bazează mai puţin pe asigurare şi mai mult pe relaţia furnizor-pacient, aşa cum este dezvoltat în Statele Unite sau Polonia, conform Health Maintenance Organization (HMO).
    „Ce avem de învăţat din vest este structura de spitale mari şi susţinerea medicilor care au cabinetele lor private, promovându-se astfel profesionalismul şi independenţa acestora. În vest, un exemplu foarte bun este medicul de familie, cvasinefuncţional ca şi concept în România comparativ cu Germania dar mai ales cu Anglia sau Olanda”, punctează el. 

    Noul pariu al lui Wargha Enayati

    La sfârşitul anului 2020, Enayati Group va însemna o investiţie de aproximativ 75 mil. euro, din care 60 mil. euro sunt dedicate complexului pentru vârstnici.

    Carte de vizită Wargha Enayati:

    A  început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania, şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj.
    Provine dintr-o familie de origine iraniană şi are triplă cetăţenie: germană, iraniană, română.
    A fondat în 1995 Centrul Medical Unirea (CMU) (redenumit în 2011 Reţeaua de sănătate privată Regina Maria).
    În 2007 a adus în acţionariatul Centrului Medical Unirea fondul de investiţii 3i, unul dintre giganţii mondiali din domeniu.
    În 2010 a finalizat procesul de vânzare a unei participaţii majoritare către fondul de investiţii Advent International.
    Tot în 2010 a pus bazele Fundaţiei Regina Maria.
    Este fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, vândută în 2015 în totalitate către fondul de investiţii Mid Europa.

  • Un restaurant dedicat iubitorilor de artă – VIDEO

    Restaurantul Ora Experience este un concept cu galerie de artă, destinat deopotrivă iubitorilor de artă. Conceptul este ideea omului de afaceri Bogdan Cervenschi şi a lui Chef Manos Athanasopoulos.

    Chef Manos Athanasopoulos a lucrat în cele mai în vogă restaurante din Mykonos. El este celebru pentru felul în care îmbină stiluri din marile bucătării ale lumii. În restaurantele din Mykonos, Chef Manos a pregătit dishuri pentru staruri hollywodiene precum Angelina Jolie. Restaurantul Ora Experience este un loc unic în peisajul culinar românesc. În meniul restaurantului sunt preparate precum Bao Buns, Flambed, Tuna Tataki, Ceviche sau Tacos. Chef Manos şi-a propus să restaureze conceptul şi să facă din art-restaurantul Ora Experience un loc unic în peisajul culinar. 

  • Un restaurant dedicat iubitorilor de artă – VIDEO

    Restaurantul Ora Experience este un concept cu galerie de artă, destinat deopotrivă iubitorilor de artă. Conceptul este ideea omului de afaceri Bogdan Cervenschi şi a lui Chef Manos Athanasopoulos.

    Chef Manos Athanasopoulos a lucrat în cele mai în vogă restaurante din Mykonos. El este celebru pentru felul în care îmbină stiluri din marile bucătării ale lumii. În restaurantele din Mykonos, Chef Manos a pregătit dishuri pentru staruri hollywodiene precum Angelina Jolie. Restaurantul Ora Experience este un loc unic în peisajul culinar românesc. În meniul restaurantului sunt preparate precum Bao Buns, Flambed, Tuna Tataki, Ceviche sau Tacos. Chef Manos şi-a propus să restaureze conceptul şi să facă din art-restaurantul Ora Experience un loc unic în peisajul culinar. 

  • Cine este omul de afaceri care vrea SĂ CUMPERE Telekom România

    Omul de afaceri bulgar Spas Roussev, care tocmai a finalizat achiziţia operaţiunilor din Albania ale Deutsche Telekom pentru 50 mil. euro, susţine că negociază cu gigantul german şi achiziţia operaţiunilor din România, ca parte a unei tentative de a consolida piaţa de comunicaţii din Balcani, scrie publicaţia bulgară Capital.

    “Achiziţia Telekom Albania este primul pas al încercării mele de a consolida piaţa de telecom din Balcani. Negocierile cu Deutsche Telekom continuă pentru operaţiunile lor din România, negocieri în care, datorită dimensiunii tranzacţiei, sunt implicat alături de un partener. Ulterior vor fi discuţii şi pentru Macedonia”, a declarat Roussev.
     
    Publicaţia bulgară notează că omul de afaceri ar avea nevoie de un partener puternic şi cu bani având în vedere dimensiunea operaţiunilor din România ale Telekom – un rulaj de aproape un miliard de euro pe an cu un profit operaţional de peste 160 mil. euro.
     
    Spas Roussev a achiziţionat Telekom Albania alături de omul de afaceri bulgar de origine albaneză Elvin Guri.
     

  • ULTIMĂ ORĂ: Un cunoscut om de afaceri a MURIT în această noaptea. Lasă in urmă un adevărat imperiu

    Jack Bogle, fondatorul administratorului de investiţii Vanguard, care în prezent gestionează active de 5.100 de miliarde de dolari, a decedat la vârsta de 89 de ani, potrivit CNBC.

    “Jack Bogle a avut un impact nu numai asupra întregii industrii de investiţii, dar mai ales asupra vieţilor nenumăratelor persoane care economisesc pentru viitorul lor sau viitorul copiilor lor”, spune Tim Buckley, directorul general al Vanguard, într-un comunicat de presă în care a confirmat moartea lui Bogle. “El a fost un vizionator extraordinar de inteligent, ambiţios şi talentat, ale cărui idei au schimbat complet modul în care investim”.
     
    Bogle, a cărui avere personală era evaluată la circa 80 milioane dolari, a avut un istoric complicat a problemelor cardiace, suferind primul infarct la vârsta de doar 31 de ani, iar la 65 de ani a fost supus unui transplant de inimă.
     
    Bogle a fondat Vanguard în 1975, iar ulterior a fost preşedinte şi CEO până în 1996. Vanguard gestionează acum active de la peste 20 de milioane de investitori în aproximativ 170 de ţări.
     

  • Cine e taximetristul care a ajuns sa conduca unul din cele mai periculoase clanuri interlope! I se zice “Elefantul”

    In 1991, acesta si-a facut un grup infractional in Ryazan, alaturi de un alt interlop poreclit Max, si a inceput prin a cere taxe de protectie diferitilor oameni de afaceri din zona, mai apoi organizand un lant de infractori ce ocupau cu celebrul joc “alba-neagra”.

    Mai apoi, grupul s-a extins si a trecut la furtul de masini si camatarie, pentru ca la inceputul anilor 2000 acestia sa puna mana pe mai multe afaceri din zona, pe care le-au preluat cu forta.
     
    La sfarsitul anilor 90, gruparea a fost aproape exterminata de politie, foarte multi membri fiind arestati si pusi sub acuzare. Fostul taximetrist, poreclit “Elefantul”, este in prezent cautat de Politie pentru mai multe capete de acuzare, printre care trafic de droguri si chiar crima, grupul pe care il conducea in anii 90 fiind acuzat de peste 20 de omoruri, majoritatea fiind oameni de afaceri.
     
    Acesta continua sa conduca una dintre factiunile din Mafia Rusa ce se ocupa de droguri si asasinate, scrie sport.ro