Poveştile fostului ofiţer Ian Fleming, James Bond, au fascinat lumea întreagă şi au stat la baza unei francize cinematografice de succes.
Cele 23 de filme “James Bond” realizate până în prezent au generat încasări de 1,9 miliarde de dolari în SUA şi Canada, această serie fiind pe locul al treilea în clasamentul celor mai de succes francize cinematografice, potrivit Box Office Mojo. Iar al 24-lea film din serie, “Spectre” ar putea depăşi Skyfall (2012) din punct de vedere al încasărilor.
Poveştile lui Ian Fleming au avut la bază personaje şi fapte inspirate din viaţa reală. Iar un personaj proeminent pentru opera lui Fleming este Sir William Samuel Stephenson, maestru spion.
Stephenson a fost pilot pe avioanele de luptă din timpul Primului Război Mondial apoi s-a stabilit în Marea Britanie la sfârşitul războiului. Acolo s-a căsătorit cu americancă bogată, moştenitoarea unei averi impresionante, şi Stephenson s-a folosit de conexiunile ei pentru a se reinventa ca un maestru spion în timpul celui De-Al Doilea Război Mondial, devenind un apropiat al lui Wiston Churchill şi Franklin Roosevelt şi a avut un rol important în crearea CIA.
De asemenea, el a fondat Camp X, o bază de antrenamente unde Fleming şi alţi soldaţi s-au antrenat în timpul războiului.
William Stephenson s-a născut pe 23 ianuarie 1897 în Point Douglas, Winnipeg, Canada. A părăsit şcoala la o vârstă fragedă şi s-a înrolat în armată la 16 ani.
“Stephenson a fost un guru al tehnologiei şi a avut mare succes în afaceri. El a patentat o modalitate de a trimite fotografii prin telegraful fără fir. De asemenea, el a fost prezent în industria siderurgică, automotive, şi a fost printre primii directori de relaţii publice al BBC”, a spus Don Finkbeiner, patronul unei firme de turism din Winnipeg, Canada.
Stephenson este creditat şi cu faptul că a furnizat informaţii esenţiale pentru sabotarea centralei hidroelectrice Vemork din Norvegia. Misiunea aliaţilor a împiedicat ca oamenii de ştiinţă nazişti să pună mâna pe apa grea necesară producerii bombelor cu hidrogen. . Această operaţiune este recunoscută ca fiind cel mai de succes sabotaj din timpul războiului.
Stephenson s-a alăturat batalionului de infanterie uşoară 101 în 1914. Numărul său de regiment a fost, cum altfel, 700758. Nu există dovezi clare că Fleming ar fi făcut legătura dintre numărul de regiment al lui Stephenson cu numărul agentului James Bond, însă similaritatea este intrigantă.
În plus, povestea din cartea lui Fleming, Goldfinger, în care un individ pus pe fapte rele vrea să jefuiască Fort Knox este similar cu planul lui Stephenson de a fura aur în valoare de 3 miliarde de dolari din rezerva de aur Vichy, din colonia franceză Martinique.
O altă dovadă a faptului că William Stephenson a fost o sursă de inspiraţie pentru James Bond este faptul că Ian Fleming a scris o prefaţă la cartea 3603 a lui H Montgomery Hyde, care spune povestea lui Stephenson. Fleming spune despre Stephenson că face cel mai tare martini din America şi că “James bond este o versiune extrem de romanţată a unui spion, pe când William Stephenson este adevăratul spion”.
Sursele de inspiraţie pentru James Bond sunt diverse, nu mai puţin de 15 persoane sunt menţionate că ar fi avut un rol important în definirea personajului.
Ian Fleming ar fi putut folosi ca sursă de inspiraţie aventurile unui spion britanic din secolul al XVI-lea, aristocratul John Bond. John Bond a fost cel care a ales deviza familiei sale, după ce a văzut-o într-un palat spaniol: “Non sufficit orbis”. Expresia a fost utilizată pentru prima oară de Fleming în cel de-al 11-lea roman consacrat agentului 007, “În serviciul Majestăţii Sale”, unde este deviza unui strămoş a lui James Bond.
Sir William Stephenson a murit pe 31 ianuarie 1989 la 92 de ani.
Numele agentului 007 este dat de ornitologul american James Bond.