BusinessMagazin

Tag: oficiu

  • Proiect: ANAF va modifica din oficiu vectorul fiscal al angajatorilor. Care sunt noile obligaţii

    Potrivit Codului de Procedură Fiscală, organul fiscal competent din subordinea ANAF organizează evidenţa plătitorilor de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cadrul registrului contribuabililor care conţine categoriile de obligaţii fiscale de declarare, denumite vector fiscal.

    „Pentru a veni în sprijinul contribuabililor şi pentru a evita aglomeraţia la ghişee, având în vedere termenul scurt de depunere a declaraţiei de menţiuni, modificarea vectorului fiscal pentru persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora va fi realizată de către adminstraţiile fiscale centrale competente, prin înscrierea contribuţiei asiguratorie pentru muncă”, se menţionează în comunicatul ANAF.

    Ordinul preşedintelui ANAF care reglementează această situaţie a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1027/27.12.2017.

    Potrivit ANAF, începând cu 1 ianuarie 2018 contribuţiile sociale obligatorii sunt:
    1. contribuţia de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, iar în cazul persoanelor fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, numai pentru condiţii deosebite de muncă sau pentru condiţii speciale de muncă, după caz;
    2. contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor;
    3. contribuţia asiguratorie pentru muncă datorată de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

  • Fraudele bancare şi exploatarea copiilor în online – trendurile criminalităţii cibernetice

    „Malware-urile, atacurile cibernetice, exploatarea copiilor în mediul online şi fraudarea bancomatelor sunt probleme sensibile şi vedem o mulţime de probleme tehnice. Trendurile din România sunt aceleaşi ca în alte ţări din Europa. Încercăm să acordăm asistenţă autorităţilor, să răspundem la nevoile lor şi să dezvoltăm nişte măsuri legislative împreună cu alte ţări pentru a facilita cooperarea internaţională”, a spus Virgil Spiridon, marţi, în cadrul unei întâlniri cu presa.

    Directorul de operaţiuni al C-PROC susţine că infractorii cibernetici profită de infrastructura din România pentru a realiza mai multe atacuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fraudele bancare şi exploatarea copiilor în online – trendurile criminalităţii cibernetice

    „Malware-urile, atacurile cibernetice, exploatarea copiilor în mediul online şi fraudarea bancomatelor sunt probleme sensibile şi vedem o mulţime de probleme tehnice. Trendurile din România sunt aceleaşi ca în alte ţări din Europa. Încercăm să acordăm asistenţă autorităţilor, să răspundem la nevoile lor şi să dezvoltăm nişte măsuri legislative împreună cu alte ţări pentru a facilita cooperarea internaţională”, a spus Virgil Spiridon, marţi, în cadrul unei întâlniri cu presa.

    Directorul de operaţiuni al C-PROC susţine că infractorii cibernetici profită de infrastructura din România pentru a realiza mai multe atacuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea Britanie vrea să menţină şi după Brexit călătoriile fără vize din UE

    Propunerile oficiului de Interne de la Londra ar însemna că vizitatorii din ţările Uniunii Europene ar avea nevoie doar de permisiunea de a lucra, de a studia sau de a se stabili în Marea Britanie. În prezent, cetăţenii UE beneficiază de astfel de libertăţi, fără restricţii.

    Potrivit analiştilor, una dintre marile provocări ale acestei măsuri ar fi modul în care sistemul urmăreşte dacă vizita unui cetăţean UE se transformă într-o şedere pe termen lung care ar necesita o viză.

    Guvernul britanic susţine că verificările actuale privind imigraţia au fost gestionate prin accesul la locuri de muncă şi la servicii sociale, nu doar prin capacitatea de a controla intrarea pe la o frontieră.

    Miercuri, Marea Britanie a anunţat că vrea să evite reintroducerea controalelor la frontiera dintre regiunea britanică Irlanda de Nord cu Republica Irlanda, stat membru al Uniunii Europene, după Brexit.

  • Numărul firmelor nou înfiinţate atinge un nou record ca urmare a eliminării taxelor de la Registrul Comerţului

    În lunile februarie şi martie din 2017 au fost înfiinţate 17.607 firme (SRL) în România, cu 8,3% mai multe decât în aceleaşi două luni ale anului trecut, când fuseseră înfiinţate 16.244 firme, reiese din datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), intrepretate de REGnet.ro. Evoluţia pentru lunile februarie şi martie, în ultimii şase ani, poate fi uşor de urmărit în graficul de mai jos.

    În ceea ce priveşte înfiinţările de PFA creşterea este de 19% în februarie şi martie 2017, faţă de aceleaşi două luni din 2016, la un total de 9.182 înfiinţări. Faţă de 2016 se observă o creştere evidentă (+19%), însă înfiinţările de PFA rămân mai jos faţă de toate lunile februarie şi martie ale anilor anteriori.

    În România au fost înfiinţate peste 2,8 milioane de afaceri din decembrie 1990 şi până în martie 2017, dintre care 1,32 milioane au fost radiate între timp. Astfel, rata de supravieţuire a unei afaceri în România este de 52,7%. Cu alte cuvinte, aproximativ 1 din 2 afaceri reuşesc să rămână în picioare în România, arată calculele REGnet.ro realizate pe baza datelor ONRC din ultimii 25 de ani. De asemenea, o analiză asupra sezonalităţii înfiinţărilor de SRL şi PFA din România, realizată pe ultimii cinci ani, relevă faptul că primăvara este anotimpul în care iniţiativa antreprenorială cunoaşte cel mai mare avânt.

    REGnet.ro este o firmă specializată în înfiinţarea şi modificarea online a societăţilor comerciale (SRL) şi persoanelor fizice autorizate (PFA).

  • Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu cu privire la situaţia transplanturilor de plămâni

    Potrivit sursei citate, la nivel naţional, aproape 80 de cetăţeni români se află pe lista de aşteptare pentru un transplant de plămâni, iar sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a art. 22 şi art. 34 din Constituţia României privind dreptul viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi dreptul la ocrotirea sănătăţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul şterge din oficiu anumite datorii. Vezi dacă te afli printre norocoşi

    Creanţele fiscale restante, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului trecut, mai mici de 40 de lei, au trebuit scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor în primele şapte zile ale lui 2017, potrivit prevederilor legislative în vigoare.

    Reglementările legale în vigoare stabilesc că, în situaţia în care un debitor nu îşi achită obligaţiile fiscale principale la termenul de scadenţă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) calculează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite prin decizii referitoare la obligaţiile fiscale accesorii.

    Potrivit art. 266 din Codul de procedură fiscală şi a Ordinului ANAF nr. 3497/2015, creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului precedent, mai mici de 40 de lei, se scad din evidenţele fiscale în primele şapte zile ale anului în curs.

    Cu alte cuvinte, datoriile de până în 40 de lei, datorate la finele lui 2016 organului fiscal central, au trebuit scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor până la 7 ianuarie 2017. 

    De altfel, plafonul de 40 de lei a fost introdus, potrivit Codului de procedură fiscală, cu scopul de a a evita situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, să fie mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite.

    Deciziile privind obligaţiile fiscale accesorii, emise trimestrial de Fisc

    Pe lângă procedura anulării creanţelor bugetare de sub 40 de lei, Ordinul ANAF nr. 3497/2015 stabileşte şi procedura comunicării actelor administrative fiscale prin care se instituie dobânzi şi penalităţi de întârziere. Prin urmare, Fiscul notifică periodic, prin intermediul unor decizii, contribuabilii care au restanţe la bugetul de stat şi care datorează astfel instituţiei dobânzi şi penalităţi de întârziere.

    Mai precis, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii sunt comunicate debitorilor trimestrial, cu câteva excepţii. Concret, excepţile de la emiterea trimestrială a deciziilor sunt următoarele:   

    • debitorii care înregistrează obligaţii fiscale care fac obiectul înlesnirilor la plată;
    • debitorii care înregistrează obligaţii fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii de dizolvare în registrul comerţului;
    • debitorii cărora li s-a deschis procedura insolvenţei în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, pentru care nu se calculează obligaţii fiscale accesorii pentru creanţele născute anterior procedurii;
    • debitorii declaraţi insolvabili care nu au venituri şi bunuri urmăribile.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Fiscul şterge din oficiu anumite datorii. Vezi dacă te afli printre norocoşi

    Creanţele fiscale restante, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului trecut, mai mici de 40 de lei, au trebuit scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor în primele şapte zile ale lui 2017, potrivit prevederilor legislative în vigoare.

    Reglementările legale în vigoare stabilesc că, în situaţia în care un debitor nu îşi achită obligaţiile fiscale principale la termenul de scadenţă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) calculează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite prin decizii referitoare la obligaţiile fiscale accesorii.

    Potrivit art. 266 din Codul de procedură fiscală şi a Ordinului ANAF nr. 3497/2015, creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului precedent, mai mici de 40 de lei, se scad din evidenţele fiscale în primele şapte zile ale anului în curs.

    Cu alte cuvinte, datoriile de până în 40 de lei, datorate la finele lui 2016 organului fiscal central, au trebuit scăzute din evidenţele fiscale ale contribuabililor până la 7 ianuarie 2017. 

    De altfel, plafonul de 40 de lei a fost introdus, potrivit Codului de procedură fiscală, cu scopul de a a evita situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, să fie mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite.

    Deciziile privind obligaţiile fiscale accesorii, emise trimestrial de Fisc

    Pe lângă procedura anulării creanţelor bugetare de sub 40 de lei, Ordinul ANAF nr. 3497/2015 stabileşte şi procedura comunicării actelor administrative fiscale prin care se instituie dobânzi şi penalităţi de întârziere. Prin urmare, Fiscul notifică periodic, prin intermediul unor decizii, contribuabilii care au restanţe la bugetul de stat şi care datorează astfel instituţiei dobânzi şi penalităţi de întârziere.

    Mai precis, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii sunt comunicate debitorilor trimestrial, cu câteva excepţii. Concret, excepţile de la emiterea trimestrială a deciziilor sunt următoarele:   

    • debitorii care înregistrează obligaţii fiscale care fac obiectul înlesnirilor la plată;
    • debitorii care înregistrează obligaţii fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii de dizolvare în registrul comerţului;
    • debitorii cărora li s-a deschis procedura insolvenţei în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, pentru care nu se calculează obligaţii fiscale accesorii pentru creanţele născute anterior procedurii;
    • debitorii declaraţi insolvabili care nu au venituri şi bunuri urmăribile.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Explozie în faţa unui centru pentru imigranţi din Germania

    O explozie a avut loc, miercuri după-amiază, în faţa unui Oficiu pentru imigranţi din oraşul german Zirndorf, relatează presa germană.

    Conform postului Bayerischer Rundfunk, o valiză plină cu recipiente de tip spray a explodat în faţa Oficiului pentru Imigranţi din Zirndorf, în apropierea oraşului Nurnberg, în sudul Germaniei.

    Zeci de agenţi de poliţie şi ambulanţe au sosit la locul incidentului.

    Până în momentul de faţă, nu există informaţii despre eventuale victime.

    Incidentul ar putea fi un atac al grupurilor de extremă-dreapta, după o serie de crime şi atentate.

  • Oraşul din România ce se află pe locul trei în lume ca viteză a internetului, după Singapore şi Hong-Kong

    Oraşul Ploieşti se află pe locul al treilea în lume din punctul de vedere al vitezei de accesare a internetului, după Singapore şi Hong-Kong, a declarat, luni, Irina Lucan-Arjoca, director general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), prezentă la o conferinţă pe tema proprietăţii intelectuale în mediul digital, scrie Digi24, potrivit Agerpres.

    „România este pe locurile fruntaşe în Europa şi în lume din punctul de vedere al vitezei de accesare a internetului, atât la încărcare, cât şi la descărcare. Astfel, oraşul Ploieşti este pe locul trei în lume, după Singapore şi Hong-Kong”, a spus Lucan-Arjoca.

    Potrivit acesteia, în Ploieşti, internetul are o viteză de 102,35 Mbps. Urmează oraşul Iaşi, cu 101,43 Mbps, şi Bucureştiul, cu 96,18 Mbps.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro