Printre aceştia se numără designerul american Nina Edwards Anker, a cărei firmă Nea Studio, a utilizat algele la realizarea unor corpuri de iluminat. Pentru moment, Nea Studio, scrie Dezeen, a lansat doar diverse modele de lustre ale căror becuri sunt protejate de abajururi spectaculoase confecţionate din folii de alge uscate rulate pe suportul metalic al becurilor. Clienţii pot alege forma şi modelul lustrei. Pe viitor, Nina Edwards Anker îşi doreşte să extindă oferta de alge de iluminat cu aplice de perete şi lămpi de masă.
Tag: oferta
-
Dacă nu aţi apucat să primiţi o mărire salarială sau o ofertă mai bună de la o altă companie, s-ar putea să fie prea târziu
„Şase din zece respondenţi au declarat că au în plan să-şi caute activ alt loc de muncă, iar lor li se adaugă şi alţi aproape 7% care iau în calcul această posibilitate. Un sfert dintre respondenţi afirmă că nu-şi vor căuta alt loc de muncă, însă dacă vor primi o ofertă mai bună o vor accepta”, menţionează sondajul BestJobs.
Chiar dacă nu vor reuşi să îşi găsească alt job, 55% dintre respondenţi au spus că au de gând să ceară o mărire salarială de cel puţin 20%, alţi 17% sunt indecişi dacă vor face acest lucru şi doar 28% afirmă că nu intenţionează să ceară angajatorului mai mulţi bani.
Angajaţii ar vrea să schimbe jobul, dar în realitate nu găsesc ceva mai bun.
În acte, companiile, angajatorii, patronii susţin că piaţa de muncă este tensionată, dar nu este chiar aşa.
În altă parte, la alt angajator, salariile nu sunt cu mult mai mari şi poate nici condiţiile nu sunt mai bune. Plus că un om îşi schimbă jobul nu din cauza companiei, ci din cauza şefilor, şi dacă ai „şansa” unui şef mai bun, nu pleci aşa uşor.
Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajaţi, deci aproape jumătate, şi-ar da demisia pe loc dacă ar găsi în altă parte un salariu între 500 şi 1.000 de euro. Trei din zece angajaţi ar renunţa imediat la jobul actual pentru un salariu între 1.000 şi 2.000 de euro, în timp ce 12% ar schimba jobul pentru un salariu care depăşeşte 2.000 de euro.
Un sfert dintre angajaţi spun că nu şi-ar schimba jobul pentru o ofertă mai mare, pentru că lucrează într-o echipă de care s-au ataşat.
Conform unui articol din Ziarul Financiar care citează datele de la Inspecţia muncii, aproape un milion de români au contracte de muncă cu salarii de peste 1.000 de euro brut, ceea ce înseamnă aproape 600 de euro net.
Patru din zece angajaţi care câştigă peste 1.000 de euro brut lucrează în Bucureşti, 63.000 în Cluj, 53.000 în Timişoara, 36.000 în Ilfov şi 34.000 în Iaşi.
Dacă coroborăm aceste date, respectiv un milion de angajaţi care câştigă 600 de euro net cu faptul că aproape jumătate dintre angajaţi şi-ar schimba jobul dacă ar primi o ofertă cuprinsă între 500 şi 1.000 de euro net, rezultă că în piaţă nu sunt atât de multe joburi mai bune.
Într-adevăr, fluctuaţia de personal este mare, dar asta nu înseamnă că se găsesc joburi mult mai bine plătite.
În cele zece judeţe mari din punct de vedere economic poate mai ai loc să te mişti, să găseşti joburi mai bune, cu salarii mai mari. Dar în celelalte 32 de judeţe şansele sunt extrem de reduse pentru că nu se creează locuri de muncă cu grad mai înalt de calificare, care să necesite o specializare mai mare şi pentru care companiile ar plăti mai mulţi bani.
Din 2012 încoace salariul mediu s-a dublat de la 1.500 de lei la 3.100 de lei net. În euro, salariul mediu a crescut de la 370 de euro net la 660 euro net. Salariul minim a crescut de la 700 de lei la 1.200 de lei net.
În toată această perioadă s-au creat aproape 700.000 de locuri de muncă în plus astfel încât, în acest moment, conform Inspecţiei Muncii, sunt 5,6 milioane de contracte de muncă pentru 4,9 milioane de salariaţi. Un angajat poate să aibă mai multe contracte de muncă.
Cred că această creştere salarială susţinută şi accelerată din 2012 încoace se apropie de final: statul, care plăteşte mai bine decât sectorul privat, nu mai are resurse de creştere a salariilor, iar angajatorii privaţi încep să se confrunte cu încetinirea creşterii economice.
Deja se vede în marile companii că multe proiecte sunt puse pe hold, se refac bugetele în funcţie de rezultatele economice care vin din afară şi care încep să fie afectate de războiul comercial, de încetinirea economiilor occidentale şi chiar intrarea în recesiune, de tensiunile tehnologice, pentru că multe firme vor să schimbe tehnologiile din mers pentru a fi mai productive.
Companiile mari încep să se protejeze şi nici nu va fi vorba de majorări salariale. De altfel, toată Europa Occidentală nu cred că a majorat salariile cu mai mult de 10% în ultimii şapte ani.
Deci creşterile salariale din România, procentuale, de 100%, chiar dacă pornesc de la o bază mică, nu sunt văzute cu ochi buni.
Sunt companii care nu mai fac investiţii pentru a nu căuta oameni pe care să-i plătească mai bine decât pe cei cu care lucrează în prezent.
Companiile preferă să renunţe la investiţie decât să majoreze salariile pentru a atrage oameni.
Exact cum spunea şi Marian Popa, şeful centrului de la Bucureşti al gigantului german Deutsche Bank, România a atins un platou – el dădea exemplul din IT – şi pentru a obţine creşteri salariale mai mari trebuie să vină cu o valoare adăugată mai mare decât cea din prezent.
În aceste condiţii, dacă nu aţi primit o majorare salarială până acum, dacă nu v-aţi schimbat jobul, s-ar putea să fie prea târziu pentru acest ciclu economic.
S-ar putea să mai aşteptaţi mai mulţi ani până când revin din nou investiţiile şi companiile sunt dispuse să plătească salarii cu mult mai mari. -
Roata istoriei se întoarce: Hong Kong-ul, care a fost „creat” de britanici, a lansat o ofertă ostilă de preluare a Bursei de la Londra, în valoare de 36,6 miliarde dolari
LSEG, care a deschis la începutul anului şi un centru de servicii în Bucureşti cu care vrea să ajungă la 500 de angajaţi în 2019, este implicat în present în achiziţia furnizorului de date Refinitiv. Board-ul LSEG a anunţat că îşi menţine angajamentul faţă de achiziţie şi subliniază că această ofertă nesolicitată şi preliminară ridică problem. Mai mult, board-ul a anunţat că va lua în considerare oferta şi va reveni cu un anunţ.
Acţiunile operatorului London Stock Exchange au fost influenţate momentan de anunţ, reflectând totuşi un anumit scepticism faţă de ideea unei astfel de tranzacţii în mijlocul tensiunilor dintre China şi Hong Kong. Mai mult, LSEG îşi consolidează poziţia ca operator de bursă prin preluarea de 27 miliarde dolari a Refinitiv – tranzacţie ce va permite bursei să utilizeze mai mult analiza de date financiare. Pentru bursa din Hong Kong, o astfel de tranzacţie ar aduce un nou teren de business în afara tensiunilor politice din China.
-
Nemţii aruncă în aer una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi resping oferta de 5,8 miliarde de euro lansată de miliardarul Daniel Kretinsky pentru Metro
Board-ul de supraveghere al retailerului german Metro a votat unanim, cu o singură abţinere, pentru a recomanda acţionarilor să respingă preluarea lanţului de magazine de către EP Global Commerce – vehiculul controlat de miliardarul ceh Daniel Kretinsky.
Miercuri, board-ul a respins oferta lui Daniel Kretinsky şi a partenerului său de afaceri, slovacul Patrik Tkac, susţinând că oferta de 5,8 miliarde de euro subevaluează lanţul german.
În acelaşi timp, vehiculul de investiţii controlat de proprietarul Europa FM susţine că oferta reprezintă „o oportunitate unică” pentru acţionari în condiţiile actuale de piaţă.
Metro transmite că atât board-ul de management cât şi cel de supraveghere au recomandat ca acţionarii să nu accepte oferta.
„Credem că oferta EP Global Commerce este inadecvată şi subevaluează semnificativ Metro şi, chiar şi după ce am revăzut condiţiile, le-am recomandat acţionarilor să nu accepte oferta”, transmite Olaf Koch, CEO-ul Metro.
-
Ofertă de 10 milioane de euro pentru Ianis Hagi: Clubul care îl vrea cu orice preţ pe fiul „Regelui”
Genk e dispusă să ofere până la 10 milioane de euro pentru a-şi asigura serviciile decarului naţionalei de tineret. Gică Hagi a reuşit, potrivit Telekom Sport, să-i facă pe belgieni să accepte o clauză specială, cu ajutorul căreia Ianis să prindă un anumit număr de meciuri. Decizia omului care conduce Viitorul pare a fi luată ca urmare a situaţiei de la precedenta aventură a lui Ianis din afara României, de la Fiorentina. Pe parcursul înţelegerii cu clubul din Serie A nu a prins prea multe minute la prima echipă, deşi la echipa de tineret avea prestaţii excelente şi şi-a demonstrat calităţile native. Presa din Italia se declara şi ea surprinsă de deciziile staffului tehnic, dar acum Hagi se pare că a găsit înţelegere, iar fiul său va primi şanse să demonstreze că poate face faţă şi la seniori, la un nivel înalt.
Meciurile foarte bune de la Campionatul European i-a făcut pe cei de la Genk să ofere 10 milioane de euro. Hagi jr. a demonstrat multă maturitate în joc, pe lângă calităţile tehnice de care dispune. Dacă mutarea se va concretiza, devine cel mai scump jucător vândut vreodată din Liga 1. Recordul actual îi aparţine lui Nicolae Stanciu vândul tot în Belgia, la Anderlecht, pentru 9.8 milioane de euro.
-
Familia suedeză af Jochnick, cea care a fondat brandul suedez Oriflame, pune pe masă peste 1 miliard de euro pentru a lua înapoi controlul companiei
Familia fondatoare din spatele retailerului de cosmetice şi produse de înfrumuseţare Oriflame se oferă să cumpere grupul după ce o parte din actualii proprietari, reprezentând 60,5% din acţiuni au acceptat oferta lansată luna trecută.
Potrivit Reuters, familia af Jochnick, care deja deţine 31% din Oriflame, a făcut o ofertă de 9 miliarde coroane suedeze, adică aproximativ 854 milioane euro, în luna mai, reprezentând cu 35% peste valoarea acţiunilor la acel moment.
Walnut Bidco, o companie deţinută de membri ai familiei fondatoare, au anunţat miercuri că toate condiţiile sunt îndeplinite, încât cea mai recentă ofertă evaluează Oriflame la 13 miliarde coroane suedeze, adică peste 1,2 miliarde euro.
O parte a membrilor board-ului, care nu fac parte din familie af Jochnick, au susţinut de la început tranzacţia, în contextul în care perspectivele companei sunt nesigure după ce condiţiile de piaţă s-au deteriorat în anumite zone cheie pentru Oriflame.
Produsele Oriflame sunt vândute prin agenţi direcţi în circa 60 de ţări, sub mai multe branduri, cel mai mare fiind Oriflame.
-
Ce s-a mai întâmplat cu Cuminţenia Pământului: preţul real este mult mai mare decât cel vehiculat anterior
“Încă îi aşteptăm la Ministerul Culturii să vină clar cu o ofertă scrisă, să ne spună care este preţul, dacă se doreşte vânzarea acestei opere de artă, de acolo încolo vom lua o decizie şi vom discuta”, a declarat ministrul Culturii într-o conferinţă de presă care a avut loc joi, la Palatul Victoria.Totodată, acesta a declarat că preţul real al operei de artă este mai mare decât cel de 11 milioane de euro vehiculat anterior, în timpul mandatului lui Vlad Alexandrescu.“Vreau să îl anunţ (pe Vlad Alexandrescu, n.r.) că preţul nu este de 11 milioane de euro, atât cât a crezut dânsul la perioada respectivă, nu ştiu de unde a vehiculat această sumă, dar eu aştept, nu merg pe presupuneri şi să vehiculez cifre în spaţiul public decât în momentul în care voi avea la minister o ofertă scrisă din partea acelora care deţin în momentul de faţă această operă de artă”, a spus Breaz. -
PAŞTE 2019: Preţul cărnii de miel în pieţele şi magazinele din ţară. Cele mai bune oferte, pe Facebook/ Mulţi fermieri preferă exportul
Galaţi
Carnea de miel a apărut în magazinele şi pieţele din Galaţi. Chiar dacă în judeţ există un singur abator autorizat pentru sacrificarea animalelor, carnea de miel nu lipseşte din galantare.
Totuşi, preţurile sunt mai mari decât anii trecuţi, deoarece producătorii au foarte puţini miei. Majoritatea animalelor au fost vândute deja la export, iar cele rămase sunt sacrificate înainte de Paşte.
La marile magazine, carcasa de miel se vinde cu 27 lei kilogramul, în timp ce crescătorii de la sate cer 16 lei pe kilogramul de miel tăiat şi 10 lei pe kilogram pentru animalul viu.
„Sunt miei puţini pe piaţă, asta înseamnă preţuri mai mari. Acum mielul în viu se vinde cu 10-12 lei kilogramul, iar carcasa costă până la 20 de lei, la producător. La magazin este mai scump. Multe tranzacţii s-au făcut cu firme arabe, în ultima perioadă au cumpărat mii de miei. Sunt fermieri care nu mai au deloc animale, au vândut tot, au venit tiruri, au încărcat toate animalele”, a declarat, pentru MEDIAFAX, fermierul Daniel Lupaşcu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ungurii de la OTP au reuşit. Încă o tranzacţie bancară în Europa
Grupul bancar ungar OTP a depus oferta câştigătoare în licitaţia pentru a treia cea mai mare bancă din Slovenia, Abanka – instituţie deţinută de stat, cu o ofertă de circa 300 milioane euro, potrivit ziarului local Dnevnik, citat de Reuters.
Publicaţia scrie că OTP a fost interesată şi de achiziţia SKB Bank – unitatea slovenă a grupului francez Societe Generale – susţinând că OTP a efectuat deja procesul de due diligence.
Guvernul din Slovenia vrea să vândă cu totul Abanka până la mijlocul lui 2019 pentru a se conforma condiţiilor impuse de Comisia Europeană în 2013, când a permis statul să ajute banca.
Fondul Suveran al Sloveniei este instituţia care se ocupă de privatizarea Abanka.