BusinessMagazin

Tag: OFENSIVA

  • Ofensiva BMW: strategie pentru 40 de lansări

    În cadrul conferinţei anuale BMW, desfăşurată în capitala Bavariei, mai mulţi membri ai consiliului de administraţie al grupului au prezentat atât rezultatele din 2016, cât şi ţintele pe termen mediu şi lung. Planurile celor de la BMW includ, astfel, adăugarea de noi modele, dar şi intensificarea eforturilor în ceea ce priveşte mobilitatea electrică şi condusul autonom. „Ne propunem, încă o dată, să obţinem vânzări record în 2017”, a spus Harold Kruger, preşedintele consiliului de administraţie al grupului BMW, în cadrul conferinţei anuale de presă destinate prezentării rezultatelor din ciclul fiscal precedent. „Intenţionăm să lansăm peste 40 de modele noi şi upgrade-uri aparţinând celor trei branduri premium ale noastre în următorii doi ani. Ofensiva noilor produse a început odată cu lansarea noii serii 5 în februarie, care a ridicat încă o dată ştafeta în ceea ce priveşte segmentul sedan.”

    Accentul, spune el, va fi pus în mod special pe vârful segmentului premium; până în 2020, grupul vrea să crească vânzările în această zonă, cu ajutorul unor modele noi precum BMW X7. „Profitabilitatea susţinută şi inovaţia merg mână în mână. Bazându-ne pe puterea noastră operaţională, avem ca obiectiv obţinerea unei marje de profit de 8-10% pentru al optulea an consecutiv”, a declarat Nicolas Peter, membru în consiliul de administraţie al companiei. „Menţinând performanţa operaţională la un nivel înalt, concentrându-ne în acelaşi timp pe zonele care devin tot mai importante pentru consumatori, vom reuşi să generăm resurse suficiente pentru a finanţa eforturile noastre în tehnologiile de mâine.”

    Grupul BMW deţine resurse financiare importante, fondurile cash disponibile depăşind 13 miliarde de euro la finele anului trecut. Una dintre tehnologiile noi este cea a vehiculelor electrice, iar grupul ar trebui să ajungă la jumătatea acestui an la opt modele plug-in hybrid şi la livrarea maşinii electrice cu numărul 200.000.

    „Noul Mini full electric şi varianta similară a X3 vor marca începutul celei de-a doua faze în ceea ce priveşte electrificarea”, a mai spus Harold Kruger. „Vom integra sisteme de mobilitate bazate pe baterii în brandurile noastre, aşa cum a fost cazul modelelor plug-in hybrid.”

    În ceea ce priveşte condusul autonom, BMW a încheiat mai multe parteneriate cu Intel şi Mobileye; până în 2021, compania şi-a propus să introducă sisteme complet automate. Tehnologiile relevante vor fi testate în centrul mai multor oraşe, inclusiv în München, iar în maşini va exista în permanenţă un şofer de teste pregătit să preia controlul.

    Un alt program important al BMW este cel de car sharing, ieşit deja din faza de pilot. În 2016, peste 853.000 de clienţi la nivel global au utilizat serviciile de car sharing ale grupului BMW, ceea ce înseamnă o creştere de 45% comparativ cu 2015. Flota DriveNow din Europa cuprinde, în prezent, peste 5.400 de automobile, dintre care 15,4% sunt modele electrice BMW i3. La 31 decembrie 2016, DriveNow servise aproximativ 607.000 de clienţi în Germania şi circa 815.000 clienţi la nivel european (580.000 în Europa în 2015). DriveNow este unul dintre principalii vectori ai electromobilităţii în Germania: peste 190.000 de clienţi au condus deja aproximativ 6,5 milioane de kilometri cu emisii zero cu ajutorul modelelor BMW i3 din flotă, iar  asta înseamnă că 11,4% din totalul călătoriilor au fost în regim electric.

    Pentru 2016, grupul BMW a raportat cele mai bune rezultate din istorie atât în ceea ce priveşte volumul de vânzări, cât şi din punctul de vedere al încasărilor. Vânzările de automobile au crescut cu 5,3% până la un nou record de 2.367.603 unităţi; astfel, prin brandurile BMW, Mini şi Rolls-Royce, grupul a rămas cel mai mare producător de modele premium din lume. Vânzările de maşini electrice s-au dublat anul trecut, ajungând la 62.000 de unităţi, iar pentru anul acesta compania îşi propune să atingă pragul de 100.000 de unităţi. Când vine vorba de clasificarea pe branduri, vânzările de BMW au depăşit, pentru prima oară, 2 milioane de unităţi (2.003.559), o creştere de 5,2% faţă de anul 2015. Semnificative au fost vânzările seriei 7 şi modelelor X (644.000 de vehicule comercializate). Pentru brandul Mini, 2016 a fost de asemenea anul cu cele mai bune vânzări din istorie: peste 360.000 de unităţi. Cele mai căutate modele de către consumatori au fost Mini Clubman şi noul Mini Convertible.

    Rolls-Royce nu a reuşit să depăşească anul trecut vreun record, dar vânzările au crescut şi aici cu 6% faţă de anul precedent. Grupul BMW a comercializat în 2016 peste 4.000 de maşini sub marca Rolls-Royce.

  • Forţele irakiene au preluat controlul asupra podului Al Horreya de peste fluviul Tigru

    Acesta este cel de-al doilea din cele cinci poduri de peste Tigru care intră sub controlul forţelor guvernamentale după ce aceastea au lansat, pe data de 19 februarie, operaţiunea de recucerire a părţii de vest a oraşului de sub ocuparea Stat Islamic.

    După ce au recucerit în 100 de zile partea de est a oraşului, în cadrul ofensivei lansate la jumătatea lunii octombrie, forţele guvernamentale irakienie, sprijinite de coaliţia internaţională aflată sub comandament american, au lansat luna trecută ofensiva asupra părţii de vest a localităţii.

  • Forţele irakiene au preluat controlul asupra aeroportului din Mosul – presă

    “Forţele de reacţie rapidă şi poliţia federală deţin controlul deplin al aeroportului de la Mosul”, a anunţat postul de televiziune.

    Forţele de securitate irakiene au lansat o ofensivă militară asupra aeroportului din Mosul şi a taberei militare al-Ghazlani, aflate sub controlul reţelei teroriste Stat Islamic. Forţele irakiene speră să folosească aeroportul ca platformă de lansare în cadrul propriilor ofensive.

    Surse din cadrul armatei au declarat că noile tactici şi îmbunătăţirea coordonării au permis avansarea rapidă în lupta împotriva Stat Islamic de la începutul anului 2017.

    Aproximativ 100.000 de militari irakieni, luptători kurzi şi miliţii şiite sunt implicaţi în această ofensiva împotriva reţelei teroriste.

  • Ofensiva ofertelor în aviaţie continuă. Un operator din Golf a anunţat reduceri semnificative pentru destinaţii exotice

    Operatorul aerian Qatar Airways îi învită pe pasionaţii de călătorii din toată lumea  să profite de o serie de oferte disponibile în toatǎ reţeaua companiei în perioada 9-16 ianuarie 2017, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Ofertele includ tarife promoţionale atât pentru cǎlǎtorii în cabina business cât şi pentru cabina economy, tarife speciale pentru cǎlǎtorii în doi, reduceri pentru cǎlǎtoriile în grup dar şi o ofertǎ specialǎ pentru copii. 
     
    Sub numele ”Festivalul călătoriilor”, operatorul qatarez a lansat o serie de reduceri la zboruri, hoteluri şi închirieri de maşini pentru destinaţii din toată lumea. Astfel, pasagerii care îşi rezervă biletele de avion până pe 16 ianuarie, vor beneficia de reduceri până la 35% pentru călătorii făcute între 11 ianuarie şi 15 decembrie 2017. 
    Spre exemplu, călătorii care vor să meargă în Abu Dhabi, la clasa economy, cu plecare pe data de 16 ianuarie şi întoacere pe 23 ianuarie, vor plăti 303 euro pentru zborul dus-întors spre această destinaţie; dacă numărul de pasageri  care fac rezervarea creşte, scade şi preţul pentru această destinaţie – până la 292 euro pentru fiecare dintre cei doi pasageri care fac rezervarea. 
     
    Compania oferă  însă reduceri şi pentru destinaţii mai îndepărtate. Spre exemplu, biletele la clasa economy pentru Maldive ajung la 643 de euro pentru o persoană, 620 de euro pentru două persoane şi 598 de euro pentru trei persoane (tarifele includ şi returul.)
     
    „Vânătoarea de comori“ care se desfăşoară online în cadrul Festivalului Călătoriilor va oferi din nou milioanelor de persoane care urmăresc Qatar Airways pe reţelele de socializare oportunitatea de a căuta un bilet de aur gratuit către una dintre destinaţiile de vis ale companiei, iar indiciile sunt prezentate pe pagina de Facebook a companiei, precum şi pe Instagram şi Twitter, pe durata disponibilitǎţii ofertei. 
     
    Pasagerii Qatar Airways pot alege unele dintre cele mai atractive destinaţii în cursul anului 2017, odată cu lansarea curselor către Auckland (Noua Zeelandă), Canberra (Australia), Dublin (Irlanda), Las Vegas (SUA), Rio de Janeiro (Brazilia), Santiago (Chile), pentru a menţiona doar câteva. Ofertele disponibile pe durata Festivalului Călătoriilor sunt valabile pentru bilete dus-întors în cabinele Economy şi Business, pentru cǎlǎtorii în intervalul 11 ianuarie – 15 decembrie 2017, către peste 150 destinaţii din toată lumea din Orientul Mijlociu, Australia, Asia de Est, zona Asia-Pacific şi Africa.
     
    Pasagerii pot explora Melbourne cu tarife începând de la 721 de euro de persoană, se pot bucura de o vară nesfârşită în Maldive cu tarife de la 643 de euro de persoană sau pot experimenta o cultură fără seamăn în Orientul Îndepărtat, cu zboruri către Bali de la 651 de euro de persoană. 
     
    Pentru prima oară de la debutul festivalului călătoriilor, Qatar Airways a demarat un parteneriat cu Visa, companie furnizoare de tehnologie de plǎţi. Ȋn acest fel, posesorii de carduri Visa se pot bucura de reduceri adiţionale de până la 15% pentru rezervările fǎcute pe durata festivalului. De asemenea, călătorii mai pot profita şi de parteneriatul cu AccorHotels, beneficiind de o reducere de 10% la cazare pentru rezervǎrile fǎcute prin intermediul site-ului Qatar Airways, precum şi alte beneficii suplimentare care devin disponibile la rezervarea unor pachete de zboruri şi cazări prin intermediul partenerului Expedia. 
     
     „Festivalul Călătoriilor Qatar Airways a devenit rapid un eveniment global extrem de interesant, care oferă plus valoare serviciilor noastre şi care îi încurajează pe călători să continue să exploreze lumea; sunt foarte entuziasmat de faptul că pot organiza a treia ediţie a acestui eveniment.  Acum este momentul perfect pentru a face planuri pentru anul care abia începe, iar acest festival le permite călătorilor să beneficieze de o varietate de oferte extraordinare şi de promoţii, în toată reţeaua companiei noastre. Oaspeţii noştri au oportunitatea de a beneficia de Upgarde-uri gratuite la cabina Business sau pot beneficia de reduceri suplimentare pentru rezervările de grup – festivalul călătoriilor este astfel conceput încât să-i încurajeze pe clienţii noştri, care sunt foarte importanţi pentru noi, să călătorească oriunde şi să se bucure de experienţe noi alături de cei dragi”, a declarat directorul comercial al Qatar Airways, Dr. Hugh Dunleavy. 
     
    Membrii programului de fidelitate Privilege Club pot câştiga un număr dublu de mile pentru rezervările făcute pe durata festivalului iar pasagerii pot câştiga o mulţime de premii extraordinare, inclusiv upgrade-uri la cea mai bună cabinǎ Business din lume, carduri de fidelitate Privilege Silver şi Gold, pânǎ la 100.000 mile, acces la saloanele Al Maha, vouchere pentru magazinele duty free precum şi vouchere la serviciile de welness disponibile în cadrul hotelului din Aeroportul Internaţional Hamad. Cǎlǎtorii pot de asemenea profita de oferte extraordinare la hoteluri şi pachete de cazare în parteneriat cu Qatar Airways Holidays. 
     

     

  • Forţele irakiene au reluat ofensiva pentru cucerirea oraşului Mosul

    Forţele irakiene au reluat, joi, ofensiva împotriva teroriştilor Stat Islamic în mai multe cartiere din sud-estul oraşului Mosul, bastionul organizaţiei unde confruntările au încetat de aproximativ o lună, relatează Le Figaro.

    “Trupele noastre sunt pe punctul de a avansa. În primele cinci sau zece minute au mers 500 de metri. Ele încep imediat să tragă”, a declarat un ofiţer al diviziei de reacţie rapidă, o unitate de elită a Ministerului de Interne.

    Forţele irakiene au avansat în cartierul Intisar şi este de aşteptat ca o ofensivă să înceapă nu departe de acolo.

    Bătălia de la Mosul, care mobilizează aproximativ 100.000 de militari irakieni, combatanţi kurzi şi membri ai miliţiilor şiiite pentru a recuceri oraşul ocupat de Stat Islamic din iunie 2014, a fost declanşată pe data de 17 octombrie.

    Unităţile de elită au recucerit un sfert din oraş, dar avansul lor este lent şi dificil.

  • Un lanţ românesc de restaurante atacă McDonald’s şi KFC în centrele comerciale din Capitală

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan continuă procesul de extindere prin deschiderea unei unităţi în recent inauguratul Veranda Mall, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Spartan ajunge astfel la 28 de restaurante în toată ţara: 11 proprii şi 17 în sistem de franciză. Investiţia în noul restaurant este de 100.000 de euro, iar în primele patru zile clienţii au cumpărat preparate în valoare de 7.000 euro. Cifra de vânzări prognozată pentru primul an de activitate a Spartan-Veranda Mall este de 400.000 de euro.

    “Oborul este o zonă cu tradiţie şi cu o importanţă comercială ridicată, al cărei specific îl cunosc foarte bine, deoarece am lucrat cinci ani într-un restaurant de aici. Obiectivul nostru este să avem câte o unitate Spartan în fiecare mare centru comercial sau mall din Bucureşti, astfel că, atunci când am fost remarcaţi în Sun Plaza şi am primit, din partea cunoscutei companii de servicii imobiliare CB Richard Ellis, propunerea de a intra şi în Veranda Mall, am acceptat fără reţineri. Am semnat contractul încă din 2014 şi ne-am pregătit, eu şi echipa mea, temeinic pentru acest eveniment.

    .Experienţa deschiderii şi administrării celorlalte trei restaurante Spartan francizate, m-a ajutat să fac faţă tuturor provocărilor inerente şi am reuşit să fim gata chiar cu o zi înainte de deschiderea oficială a Veranda Mall”, a declarat Constantin Puiu, Senior Partner Spartan Food, francizatul Spartan pentru Veranda Mall.

    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 70 m2 în zona de vizibilitate maximă a food-court-ului. În primele zile de funcţionare, Spartan Veranda Mall a fost vizitat de 1.500 de clienţi, cifră obţinută din numărul de bonuri eliberate la casă.

    „Suntem foarte mulţumiţi de rezultatul eforturilor noastre care s-au concretizat într-un restaurant cu un design inovator, unde se servesc preparate de o calitate ireproşabilă. În ceea ce priveşte amenajarea, am mizat pe creativitate şi am transformat stâlpul din centrul spaţiului într-un element important de decor care captează atenţia în mod pozitiv.

    Aici am amplasat şi simbolul mărcii, casca spartanică! Toţi cei 15 angajaţi au ca principală grijă atenţia la nevoile clienţilor. De altfel, investiţia în instruirea personalului şi schimbul de experienţă între restaurantele din reţea sunt aspecte pe care noi, la Spartan, punem foarte mare preţ: periodic, o parte din echipa de management merge la un stagiu de pregătire la centrul de la Botoşani”, a adăugat Constantin Puiu.

    “Deschiderea din Veranda Mall face parte din procesul de extindere şi consolidare a mărcii Spartan pe piaţa autohtonă. Veranda este primul mall de proximitate pentru locuitorii uneia dintre cele mai traficate zone a capitalei, iar mixul de chiriaşi este unul bine echilibrat, inclusiv pe zona destinată restaurantelor, unde oferta este variată. Spartan este un business cu un concept foarte bine gândit, care are la bază ingrediente proaspete, din zona mediteraneeană, carne preparată asemănător cu gyrosul grecesc, dar şi elemente originale, inedite, cu influenţe diverse. Îmi pare bine că de acum şi clienţii Veranda Mall se vor putea bucura de aceste preparate deosebite”, a explicat Anişoara Bătăiosu, Director General S.C. Strong MND Corporation S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.

    SC Spartan Food Restaurante SRL, înfiinţată în anul 2014, este deţinută de Constantin Puiu, a primit franciza Spartan pentru restaurantele din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake şi Veranda Mall şi are 60 de angajaţi în aceste patru centre comerciale. Planurile sale de extindere cuprind deschiderea a două noi restaurante Spartan, în 2017, în zonele de nord şi de vest ale Bucureştiului.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 de Ştefan Mandachi şi numără 28 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 17 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 16 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) este de 12 milioane de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 28 de unităţi lucrează peste 500 de oameni.

    Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală şi în 2017. Unităţile ce vor fi inaugurate la anul se vor adăuga celor din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake, Veranda Mall, Cora Pantelimon şi vor fi deschise atât de Spartan Food Restaurante, compania deţinută de Constantin Puiu, cât şi de alţi francizaţi.

     

  • Ofensiva luxului în stomatologie

    Serviciile medicale private au înregistrat plusuri anuale de două cifre pe parcursul ultimilor ani, fiind campioane ale creşterilor. Nici sănătatea orală nu face excepţie, iar afacerile din stomatologie au înflorit pe segmentul serviciilor de lux. Un motor de creştere al segmentului îl constituie străinii care vin în România, unde plătesc chiar cu 70% mai puţin decât în clinicile din ţările vestice, pentru tratamente stomatologice sau estetică dentară.

    Românii nu pun aşa mare preţ pe sănătatea orală cum o fac vest-europenii. Conform celui mai recent studiu al GSK Consumer Healthcare, consumul de pastă de dinţi este, în medie, de 1,5 tuburi pe an de persoană. Pe de altă parte, România a început de câţiva ani să îşi facă loc pe harta turismului medical, străinii preferând să plătească sume chiar cu 70% mai mici în clinicile româneşti cu servicii la nivel occidental. 

    Pacienţii clincilor private, atât străini, cât şi români, plătesc sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru rezolvarea problemelor stomatologice sau îmbunătăţirea aspectului dinţilor.

    „Făcând o paralelă cu ceea ce spunea Picasso, «inspiraţia există, dar trebuie să te găsească lucrând», am primit oportunităţile deschise de contextul economic mondial pregătiţi să arătăm că profesionalismul nu are graniţe”, declară Mariana Velisarato, director executiv al clinicii stomatologice DentalMed. Diferenţele semnificative de preţ faţă de ţările de origine au determinat pacienţi din ţări ca Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda să descopere servicii cel puţin la fel de performante în clinici din Ungaria, Cehia, Polonia. Adăugarea României pe harta serviciilor medicale competitive a venit mai târziu, prejudecăţile faţă de spaţiul estic european contribuind semnificativ la această întârziere, mai spune directorul executiv al DentalMed.

    Şi în cadrul clinicii pe care o conduce, ponderea pacieţilor străini a cunoscut un trend crescător şi estimează că tendinţa se va menţine în perioada următoare. Pe de altă parte, se observă şi la nivel local o creştere a preocupării pacienţilor de a merge la stomatolog, atât pentru consultaţii periodice, cât şi pentru tratamente profilactice sau reconstructive. Cu toate acestea, există încă probleme generate de lipsa informării corecte sau de incapacitatea de a înţelege efectele negative pe care le are un tratament realizat incorect, semnalează Oana Taban, fondatoare şi CEO al Dent Estet, cea mai mare companie din piaţa de servicii stomatologice private. „Mă bucur să văd că există un interes tot mai mare pentru servicii stomatologice complete, realizate la standarde de calitate. Pacienţii sunt mult mai atenţi la investiţia pe care o fac în sănătatea lor dentară”, declară Oana Taban. 

    În ceea ce ţine de turismul dentar, CEO‑ul Dent Estet spune că România poate deveni o piaţă competitivă pe acest segment, însă este esenţial să nu existe concurenţă neloială, iar brandul de ţară să devină mai puternic. „Cu toate acestea, numărul turiştilor dentari creşte anual cu 15-20%, ceea ce înseamnă că şi gradul de încredere în serviciile pe care le oferim este tot mai mare”, mai spune Oana Taban. Conform aşteptărilor, turismul medical se va estompa însă pe termen lung, dar are un potenţial enorm de creştere pe termen scurt şi mediu, este de părere Claudiu Lupaşcu, proprietar al clinicii LLL Dental, afacere de familie înfiinţată în urmă cu peste două decenii. „Turiştii sunt atraşi de calitatea serviciilor şi de preţurile mici în comparaţie cu cele din alte ţări europene. Pentru aceleaşi servicii, preţurile de la noi din ţară pot fi cu 70% mai mici decât în alte ţări. Diferenţa o face forţa de muncă”, mai spune proprietarul clinicii LLL Dental.

    În medicina dentară românească, cele mai uzuale intervenţii sunt pentru tratarea cariilor, iar la polul opus, din punctul de vedere al obiceiurilor, se plasează ţările nordice, unde cele mai frecvente intervenţii sunt de natură profilactică. Totuşi, în clinicile dentare private româneşti se realizează cu precădere servicii de implantologie, tratamente ale bolii parodontale, cât şi estetică dentară. „Numărul tratamentelor complexe de reconstrucţii dentare şi a celor cu faţete dentare a crescut cu mai bine de 30% faţă de anul 2015, ceea ce prefigurează o creştere semnificativă şi în următoarea perioadă”, spune Oana Taban. Şi în cadrul DentalMed, cele mai solicitate servicii au fost cele de implant dentar, tratament pentru paradontoză sau tratamente chirurgicale „one stage surgery” – care înseamnă reunirea fazelor chirurgicale de tratament într-o singură şedinţă operatorie, spune Mariana Velisarato. Suita acestora este completată de tratamente de estetică dentară, cum ar fi faţete sau coroane din zirconiu, „pentru care pacienţii au un apetit din ce în ce mai mare”, adaugă reprezentanta DentalMed. În cadrul LLL Dental, cele mai solicitate servicii stomatologice sunt cele de implantologie, urmate îndeaproape de estetică dentară şi parodontologie.

    În Capitală sunt concentrate majoritatea clinicilor dentare private, unde se regăsesc patru dintre cele mai mari firme de profil, restul aflându-se cu precădere în Piteşti, Timişoara, Constanţa, Bacău sau Târgu-Mureş. Cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro înregistrată la sfârşitul anului anterior şi un profit de circa 10% din încasări, Dent Estet este liderul pieţei de profil; conform estimărilor, valoarea totală a acestui segment este de aproximativ 100 de milioane de euro. Conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, veniturile cumulate ale celor mai mari trei firme depăşesc 10 milioane de euro, Dent Estet fiind urmat de DentalMed şi Medical Tours Company.

    Anul acesta reţeaua de clinici Dent Estet, care cuprinde în total nouă clinici, una în Timişoara şi restul în Bucureşti, a trecut printr-o schimbare de acţionariat. Astfel, 60% dintre acţiuni au intrat în portofoliul MedLife – cel mai mare operator local de servicii medicale private –, 40% fiind deţinute în continuare de Oana Taban, CEO şi fondator al afacerii. Ea a preluat şi managementul diviziei de servicii stomatologie a MedLife. Clinicile grupului au, în general, între cinci şi opt cabinete stomatologice, ceea ce duce la un total de 45 de cabinete dentare în cele nouă clinici, în care lucrează 80 de medici specializaţi în toate ramurile medicinei dentare. Clinicile au suprafeţe ce variază între 200 şi 1.000 de metri pătraţi, iar două centre ale reţelei sunt dedicate exclusiv echipamentelor de suport, care însumează 400 de metri pătraţi. Anul acesta, cele mai mari investiţii ale grupului – care au depăşit suma de 350.000 de euro – au fost direcţionate către Future Smile Studio, un centru de diagnostic 3D şi configurare digitală a zâmbetului, dar şi către laboratorul de tehnică dentară Aspen. „Anul acesta ne vom atinge obiectivele de creştere şi cifra de afaceri va depăşi 6 milioane de euro”, precizează Oana Taban, referindu-se la spaţiile Dent Estet. 

  • Ofensiva chifteluţelor suedeze. Unde şi când se vor deschide noile magazine IKEA în România

    An după an, suedezii de la IKEA au oferit cu greu orice detaliu legat de alte investiţii pe piaţa românească. Acum anunţă nu numai detalii despre al doilea magazin pe care îl vor deschide în Bucureşti, dar şi câte vor să aibă în toată ţara până în 2025: încă trei, în Timişoara, Cuj-Napoca şi Braşov. Stefan Vanoverbeke, country managerul IKEA pentru Europa de Sud-Est vorbeşte despre planurile pe termen mediu şi lung ale companiei în România, despre modul în care este văzută piaţa locală de către conducerea grupului suedez, cât şi despre interacţiunile sale cu Ingvar Kamprad.

    „Am avut un an fantastic şi am înregistrat al doilea record în materie de vânzări pe piaţa din România“, descrie rezultatele retailerului suedez de mobilier şi decoraţiuni interioare pentru 2016 Stefan Vanoverbeke, country manager al companiei pentru Europa de Sud-Est. Dacă în 2007, anul intrării pe piaţă, IKEA a vândut în România de 195,8 milioane de lei (58,7 mil. euro), în anul financiar 2016 (septembrie 2015 – august 2016) vânzările companiei au ajuns la 514,6 milioane de lei, fără TVA (115,4 mil. euro). Comparativ cu perioada anterioară, creşterea a fost de 21,25%, reprezentând un ritm de creştere maxim de la intrarea pe piaţă. 3,2 milioane de clienţi au vizitat magazinul din nordul Capitalei şi, potrivit statisticilor IKEA, ei au cumpărat 17,3 milioane de produse. Cifrele din online arată şi ele plusuri: numărul comenzilor a crescut cu peste 140%, la peste 103.000.

    Potrivit lui Vanoverbeke, cele mai multe comenzi din afara Capitalei au venit din Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Constanţa. Responsabil şi de Croaţia, Serbia şi Slovenia, Vanoverbeke se arată cel mai fericit de modul în care funcţionează lucrurile pentru magazinul din România. Originar din Belgia, şi-a început cariera ca angajat temporar în depozitul magazinului IKEA Zavantem, în perioada studiilor universitare, apoi a fost director de magazin în cadrul aceleiaşi companii în Italia şi retail manager al reţelei în Polonia. Anterior funcţiei actuale, a fost retail manager la IKEA Franţa. România este „motorul“ pieţelor pe care le coordonează acum, motiv pentru care nu ezită să ofere detalii despre strategia de pe piaţa locală: deschiderea celui de al doilea magazin din Capitală, în iarna lui 2018, şi construirea a încă trei până în 2025, în Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov.

    „Piaţa din Bucureşti este mare din punctul de vedere al numărului de locuitori şi suntem încrezători că, în timp, vom reuşi să dublăm veniturile companiei“, spune Vanoverbeke, fără să ofere un orizont exact de timp referitor la amortizarea investiţiei de 80 de milioane de euro în magazinul din Capitală. Magazinul, ce urmează a fi construit pe bulevardul Theodor Pallady, este al treilea spaţiu de vânzare pe care suedezii le construiesc acum: în Belgrad (care va fi inaugurat în vara lui 2017), în Ljubljana (vara lui 2018), apoi în iarna lui 2018, în Bucureşti. Potrivit country managerului IKEA, magazinul din Pallady va fi cel mai mare construit de companie în regiune, cu o suprafaţă de 36.000 de metri pătraţi; spre comparaţie, cel deschis în Băneasa are 22.600 mp.

    Magazinul va fi construit pe niveluri, iar la baza sa se va afla o parcare. „În Bucureşti locuiesc patru milioane de locuitori, este centrul economic al ţării; oamenii au bani de cheltuit şi nevoi pe care putem să le acoperim – avem nevoie de un al doilea magazin şi trebuie ca acesta să fie mare“, descrie el motivele pentru care au luat decizia de a construi spaţiul fanion aici şi nu în Zagreb, Ljubljana sau Belgrad. „Dacă te uiţi la numere, puterea de cumpărare din România este un pic mai scăzută decât în Slovenia. Dar este o piaţă formată din mult mai mulţi oameni; asta compensează.“

    e termen lung, compania şi-a propus să ajungă la nouă magazine în România, astfel reţeaua va ajunge la 13 până în 2025 în regiunea Europei de Sud-Est. Executivul nu oferă detalii legate de terenurile pe care vor fi amplasate magazinele din afara Bucureştiului, dar spune că echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou. Şi enumeră, în rândul celor mai importante condiţii: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş.

    Potrivit belgianului, cheltuiala pentru inaugurarea unui spaţiu din reţeaua retailerului suedez variază în funcţie de dimensiuni, de la 40 la 100 de milioane de euro. În afară de magazinul ce urmează a fi deschis în Capitală, investiţiile s-ar putea plasa între 280 şi 700 de milioane de euro, fiind încurajate de previziunile legate de piaţa locală. „Dacă ne uităm la ultimii ani, economia României a crescut extrem de repede, ce este uimitor; desigur, în mare parte creşterea a fost generată de consum, dar putem vedea de asemenea investiţii mari în industrie. Am lucrat în Polonia înainte şi observ că România începe să ocupe rolul Poloniei de acum 10-15 ani în Europa, de hub industrial al Europei. Acest lucru, combinat cu educaţia excelentă a românilor, oferă mult confort investitorilor; dacă următorul guvern poate să continue reformele pentru a face investiţiile mai uşoare şi să îndepărteze birocraţia, vom avea doar de câştigat.“ 

    În ceea ce îi priveşte pe clienţii din România, observă deopotrivă asemănări cu cei din toată lumea, dar şi particularităţi. „Asemănările se bazează pe anumite nevoie pe care le au în viaţă: când începi să locuieşti împreună cu cineva, să ai primele piese de mobilier, când începi să ai copii – aceste nevoi sunt aceleaşi peste tot în lume. Apoi, când ne uităm la clienţii din România, în afară de pasiunea lor pentru prăjitura Almondy, vedem că în ce priveşte mobila, spre exemplu, preferă culorile mai închise; cred că acest lucru se bazează pe preferinţele istorice, deşi mai recent observăm că începe să le placă şi mobila mai deschisă la culoare.“

    Din toate ţările în care compania este prezentă, prăjitura Almondy este cel mai bine vândută în România, lucru datorat şi faptului că numărul de clienţi care vizitează departamentul IKEA food a crescut cu 7,4%, generând 6,3% din afacerile totale ale retailerului, în condiţiile în care anul acesta spaţiul a fost închis timp de trei săptămâni pentru reamenajare. „Suntem fericiţi că vine lumea, indiferent că vin pentru restaurant, să cumpere şerveţele sau bucătării complet echipate. Este misiunea noastră să îi convingem pe oamenii care vin la restaurant să şi cumpere ceva din magazin. Cred că nu este atât de uşor pentru majoritatea vizitatorilor să părăsească IKEA fără să cumpere ceva.“

  • Un lanţ românesc de restaurante atacă McDonald’s şi KFC în centrele comerciale din Capitală

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan continuă procesul de extindere prin deschiderea unei unităţi în recent inauguratul Veranda Mall, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Spartan ajunge astfel la 28 de restaurante în toată ţara: 11 proprii şi 17 în sistem de franciză. Investiţia în noul restaurant este de 100.000 de euro, iar în primele patru zile clienţii au cumpărat preparate în valoare de 7.000 euro. Cifra de vânzări prognozată pentru primul an de activitate a Spartan-Veranda Mall este de 400.000 de euro.

    “Oborul este o zonă cu tradiţie şi cu o importanţă comercială ridicată, al cărei specific îl cunosc foarte bine, deoarece am lucrat cinci ani într-un restaurant de aici. Obiectivul nostru este să avem câte o unitate Spartan în fiecare mare centru comercial sau mall din Bucureşti, astfel că, atunci când am fost remarcaţi în Sun Plaza şi am primit, din partea cunoscutei companii de servicii imobiliare CB Richard Ellis, propunerea de a intra şi în Veranda Mall, am acceptat fără reţineri. Am semnat contractul încă din 2014 şi ne-am pregătit, eu şi echipa mea, temeinic pentru acest eveniment.

    .Experienţa deschiderii şi administrării celorlalte trei restaurante Spartan francizate, m-a ajutat să fac faţă tuturor provocărilor inerente şi am reuşit să fim gata chiar cu o zi înainte de deschiderea oficială a Veranda Mall”, a declarat Constantin Puiu, Senior Partner Spartan Food, francizatul Spartan pentru Veranda Mall.

    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 70 m2 în zona de vizibilitate maximă a food-court-ului. În primele zile de funcţionare, Spartan Veranda Mall a fost vizitat de 1.500 de clienţi, cifră obţinută din numărul de bonuri eliberate la casă.

    „Suntem foarte mulţumiţi de rezultatul eforturilor noastre care s-au concretizat într-un restaurant cu un design inovator, unde se servesc preparate de o calitate ireproşabilă. În ceea ce priveşte amenajarea, am mizat pe creativitate şi am transformat stâlpul din centrul spaţiului într-un element important de decor care captează atenţia în mod pozitiv.

    Aici am amplasat şi simbolul mărcii, casca spartanică! Toţi cei 15 angajaţi au ca principală grijă atenţia la nevoile clienţilor. De altfel, investiţia în instruirea personalului şi schimbul de experienţă între restaurantele din reţea sunt aspecte pe care noi, la Spartan, punem foarte mare preţ: periodic, o parte din echipa de management merge la un stagiu de pregătire la centrul de la Botoşani”, a adăugat Constantin Puiu.

    “Deschiderea din Veranda Mall face parte din procesul de extindere şi consolidare a mărcii Spartan pe piaţa autohtonă. Veranda este primul mall de proximitate pentru locuitorii uneia dintre cele mai traficate zone a capitalei, iar mixul de chiriaşi este unul bine echilibrat, inclusiv pe zona destinată restaurantelor, unde oferta este variată. Spartan este un business cu un concept foarte bine gândit, care are la bază ingrediente proaspete, din zona mediteraneeană, carne preparată asemănător cu gyrosul grecesc, dar şi elemente originale, inedite, cu influenţe diverse. Îmi pare bine că de acum şi clienţii Veranda Mall se vor putea bucura de aceste preparate deosebite”, a explicat Anişoara Bătăiosu, Director General S.C. Strong MND Corporation S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.

    SC Spartan Food Restaurante SRL, înfiinţată în anul 2014, este deţinută de Constantin Puiu, a primit franciza Spartan pentru restaurantele din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake şi Veranda Mall şi are 60 de angajaţi în aceste patru centre comerciale. Planurile sale de extindere cuprind deschiderea a două noi restaurante Spartan, în 2017, în zonele de nord şi de vest ale Bucureştiului.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 de Ştefan Mandachi şi numără 28 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 17 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 16 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) este de 12 milioane de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 28 de unităţi lucrează peste 500 de oameni.

    Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală şi în 2017. Unităţile ce vor fi inaugurate la anul se vor adăuga celor din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake, Veranda Mall, Cora Pantelimon şi vor fi deschise atât de Spartan Food Restaurante, compania deţinută de Constantin Puiu, cât şi de alţi francizaţi.

     

  • Un lanţ românesc de restaurante atacă McDonald’s şi KFC în centrele comerciale din Capitală

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan continuă procesul de extindere prin deschiderea unei unităţi în recent inauguratul Veranda Mall, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Spartan ajunge astfel la 28 de restaurante în toată ţara: 11 proprii şi 17 în sistem de franciză. Investiţia în noul restaurant este de 100.000 de euro, iar în primele patru zile clienţii au cumpărat preparate în valoare de 7.000 euro. Cifra de vânzări prognozată pentru primul an de activitate a Spartan-Veranda Mall este de 400.000 de euro.

    “Oborul este o zonă cu tradiţie şi cu o importanţă comercială ridicată, al cărei specific îl cunosc foarte bine, deoarece am lucrat cinci ani într-un restaurant de aici. Obiectivul nostru este să avem câte o unitate Spartan în fiecare mare centru comercial sau mall din Bucureşti, astfel că, atunci când am fost remarcaţi în Sun Plaza şi am primit, din partea cunoscutei companii de servicii imobiliare CB Richard Ellis, propunerea de a intra şi în Veranda Mall, am acceptat fără reţineri. Am semnat contractul încă din 2014 şi ne-am pregătit, eu şi echipa mea, temeinic pentru acest eveniment.

    .Experienţa deschiderii şi administrării celorlalte trei restaurante Spartan francizate, m-a ajutat să fac faţă tuturor provocărilor inerente şi am reuşit să fim gata chiar cu o zi înainte de deschiderea oficială a Veranda Mall”, a declarat Constantin Puiu, Senior Partner Spartan Food, francizatul Spartan pentru Veranda Mall.

    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 70 m2 în zona de vizibilitate maximă a food-court-ului. În primele zile de funcţionare, Spartan Veranda Mall a fost vizitat de 1.500 de clienţi, cifră obţinută din numărul de bonuri eliberate la casă.

    „Suntem foarte mulţumiţi de rezultatul eforturilor noastre care s-au concretizat într-un restaurant cu un design inovator, unde se servesc preparate de o calitate ireproşabilă. În ceea ce priveşte amenajarea, am mizat pe creativitate şi am transformat stâlpul din centrul spaţiului într-un element important de decor care captează atenţia în mod pozitiv.

    Aici am amplasat şi simbolul mărcii, casca spartanică! Toţi cei 15 angajaţi au ca principală grijă atenţia la nevoile clienţilor. De altfel, investiţia în instruirea personalului şi schimbul de experienţă între restaurantele din reţea sunt aspecte pe care noi, la Spartan, punem foarte mare preţ: periodic, o parte din echipa de management merge la un stagiu de pregătire la centrul de la Botoşani”, a adăugat Constantin Puiu.

    “Deschiderea din Veranda Mall face parte din procesul de extindere şi consolidare a mărcii Spartan pe piaţa autohtonă. Veranda este primul mall de proximitate pentru locuitorii uneia dintre cele mai traficate zone a capitalei, iar mixul de chiriaşi este unul bine echilibrat, inclusiv pe zona destinată restaurantelor, unde oferta este variată. Spartan este un business cu un concept foarte bine gândit, care are la bază ingrediente proaspete, din zona mediteraneeană, carne preparată asemănător cu gyrosul grecesc, dar şi elemente originale, inedite, cu influenţe diverse. Îmi pare bine că de acum şi clienţii Veranda Mall se vor putea bucura de aceste preparate deosebite”, a explicat Anişoara Bătăiosu, Director General S.C. Strong MND Corporation S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.

    SC Spartan Food Restaurante SRL, înfiinţată în anul 2014, este deţinută de Constantin Puiu, a primit franciza Spartan pentru restaurantele din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake şi Veranda Mall şi are 60 de angajaţi în aceste patru centre comerciale. Planurile sale de extindere cuprind deschiderea a două noi restaurante Spartan, în 2017, în zonele de nord şi de vest ale Bucureştiului.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 de Ştefan Mandachi şi numără 28 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 17 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 16 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) este de 12 milioane de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 28 de unităţi lucrează peste 500 de oameni.

    Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală şi în 2017. Unităţile ce vor fi inaugurate la anul se vor adăuga celor din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake, Veranda Mall, Cora Pantelimon şi vor fi deschise atât de Spartan Food Restaurante, compania deţinută de Constantin Puiu, cât şi de alţi francizaţi.