BusinessMagazin

Tag: ochelari

  • ÎNGRIJORĂTOR: Numărul adolescenţilor care au nevoie de ochelari s-a dublat din 2012 încoace

    Un studiu realizat de Scrivens Opticians, o organizaţie oftalmologică din Marea Britanie, a scos la iveală faptul că 35% din adolescenţii britanici purtau ochelari în 2018 – în creştere faţă de valoarea de 20% înregistrată în 2012.
     
    Reprezentanţii Scrivens Opticians le-au declarat celor de la BBC că principala cauză a acestei creşteri este timpul petrecut de adolescenţi în faţa ecranelor de la mobile. Cele mai recente statistici disponibile pe site-urile de specialitate arată că un adolescent petrece, în medie, 26 de ore pe săptămână în faţa ecranului de la un dispozitiv mobil. Aproape trei sferturi dintre părinţii intervievaţi (73%) au spus că este extrem de greu să îşi convingă copiii să renunţe la dispozitivele mobile pentru câteva ore.
     
    Două treimi dintre adolescenţii britanici au fost deja diagnosticaţi cu o formă de miopie. În acest context, organizaţia a făcut un apel la părinţi, cerându-le acestora să programeze controale regulate pentru copii.
     
    Dintr-un alt studiu derulat de aceeaşi organizaţie reiese că 26% dintre părinţi nu au fost niciodată la un control oftalmologic cu copiii lor.

  • Cum au reuşit doi tineri să îi convingă pe români să cumpere sute de perechi de ochelari care costă peste 3.000 de lei

    Acesta este pariul făcut de gigantul japonez Hoya împreună cu compania Materialise din Belgia, care testează piaţa de optică din întreaga lume, inclusiv în România, cu un brand de ochelari ale căror rame sunt printate 3D în funcţie de fizionomia pacientului, care permite ca lentilele să fie personalizate şi optimizate în funcţie de recomandările medicilor oftalmologi.

    „Yuniku reprezintă un salt tehnologic în industria optică, deoarece transformă modul în care se prescriu lentilele. În mod tradiţional, rama selectată şi poziţia sa de purtare erau un dat. Designul lentilei nu putea fi optimizat şi personalizat din cauza limitelor impuse de aceste elemente, cu efecte potenţial adverse asupra vederii, fiind vorba de o abordare centrată pe ramă. Yuniku, dimpotrivă, foloseşte o abordare centrată pe vedere”, spune Simona Ivan, director de marketing în cadrul Hoya Lens România – reprezentanţa locală a gigantului japonez Hoya Vision Care, lider mondial de peste 60 de ani pe piaţa lentilelor pentru ochelari.

    Personalizarea diferitelor obiecte şi servicii este acum o tendinţă la nivel global, care a dat naştere unei serii de businessuri de nişă care nu se mai axează pe volume, ci pe furnizarea unor produse şi servicii create în funcţie de preferinţele, nevoile şi trăsăturile unice ale clienţilor. Astfel, dacă iniţial se puteau personaliza doar produse de fashion şi cosmetice precum pantofi, haine şi parfumuri, acum tehnologia permite inclusiv personalizarea unor produse care corectează diferite afecţiuni ale consumatorilor.
    Materialise şi Hoya Vision Care au dezvoltat conceptul Yuniku în 2016, pornind de la ideea că fiecare pacient este unic atât în ceea ce priveşte nevoile sale de ordin vizual, cât şi funcţional sau stilistic. Ca atare, cele două companii au lansat atunci prima gamă de ochelari din lume proiectaţi 3D care îmbunătăţesc calitatea vederii pacienţilor şi care până în prezent s-au vândut în peste 5.000 de exemplare în 15 ţări din Europa, inclusiv în România. Pe piaţa locală s-au vândut în circa 2 ani peste 500 de perechi de ochelari sub brandul Yuniku, preţul pornind de la 3.000 de lei.


    Cum se desfăşoară însă procesul de personalizare a ochelarilor Yuniku? „Întregul proces este digital şi este condus de specialist (optician) în interacţiunea cu clientul. Scanarea corectă a clientului cu tehnologie 3D, în magazin, îi permite specialistului să observe felul cum diferiţi parametri pot fi ajustaţi pentru a crea ochelarii potriviţi. Tehnologia Yuniku ia în considerare trăsăturile faciale şi cerinţele vizuale ale clientului şi calculează poziţia de purtare ideală, pentru o performanţă vizuală optimă”, a explicat Simona Ivan.
    Concret, în toate magazinele de optică care comercializează brandul Yuniku există un aparat prin intermediul căruia se scanează trăsăturile faciale ale pacientului în vederea configurării optime a ochelarilor de vedere. Astfel, odată scanată faţa şi introduse datele şi dioptriile pacientului, softul calculează poziţia de purtare ideală pentru o performanţă vizuală optimă. Apoi clientul îşi poate alege ramele dorite din simularea de pe calculator sau probându-le în magazinul de optică. Odată ales şi modelul de ramă, comanda este trimisă online către fabricile Hoya şi atelierul Materialise, iar ochelarii sunt trimişi în circa două săptămâni.
    „Ramele sunt printate cu ajutorul tehnologiei 3D, pornind de la parametrii individuali ai pacientului. Astfel, ochelarii sunt realizaţi în întregime personalizat, pentru fiecare pacient în parte, rama potrivindu-se perfect fizionomiei şi nevoilor medicale ale fiecăruia, fără să mai alunece de pe nas, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori cu ochelarii obişnuiţi”, a punctat directorul de marketing al Hoya Lens România. Reprezentanţa locală a companiei japoneze a fost deschisă în urmă cu şase ani, iar anul trecut a avut afaceri de 29,4 milioane lei, în creştere cu peste 20% faţă de 2017. Hoya Lens România a demarat procedurile de introducere a brandului Yuniku pe piaţa locală din 2016, însă vânzările au început din 2017, ochelarii croiţi 3D regăsindu-se în prezent în 16 magazine de optică din România. Primul lanţ de magazine de optică în care au fost comercializaţi ochelarii de vedere Yuniku a fost Optica Vedere din Bucureşti, un business cu o vechime de 20 de ani pe piaţa locală de profil.


    „Conceptul nostru de optică a fost încă de la început acela de a pune la dispoziţia publicului inovaţia. Yuniku utilizează tehnologia avansată atât la nivel de lentilă, cât şi de rame. Acest produs aduce un beneficiu esenţial celor cu dioptrii mari, purtătorilor de lentile progresive, celor care au asimetrii ale ochilor sau urechilor, dar şi purtătorilor cu deviaţii de sept sau alte deformări nazale. Ne-am asumat din start faptul că vor exista bariere ale informaţiei, bariere de preţ şi poate o reticenţă la nou a unora, motiv pentru care ne-am implicat masiv în a comunica existenţa şi în România a unei asemenea soluţii revoluţionare, avantajele produsului şi beneficiile aduse celor care au nevoie de soluţii pe care nu le aveau 100% înainte de apariţia Yuniku”, a explicat Robert Manta, manager magazin în cadrul Optica Vedere.

    În ceea ce priveşte preţul, el spune: „De fapt, în acesta din urmă stă realitatea a ceea ce trebuie să cumpărăm când vine vorba de sănătatea noastră sau a celor dragi nouă. Materialele de calitate, precum şi tehnologiile cele mai avansate în realizarea lentilelor şi a ramelor au costuri pe măsură, raportate la ceea ce «ştiu ele să facă», la performanţele acestora.
    Prin urmare credem că piaţa are încă multă nevoie de informare şi educare înainte de a lua decizia corectă de achiziţie, de a discerne între adevăr şi mesajele false privitoare la reduceri masive, beneficii substanţiale ale anumitor tipuri de produse şi nu numai”.
    În aceste condiţii, pentru ca pacienţii din România să înţeleagă şi să asimileze soluţia inovatoare oferită de Yuniku va fi nevoie de circa doi ani, potrivit estimărilor specialiştilor Optica Vedere. Această perioadă depinde însă totodată şi de eforturile celorlalţi din branşă de a comunica această nouă tehnologie către public. „Feedbackul clienţilor este extraordinar şi credem că atunci când există probleme medicale reale, nevoia pentru soluţii performante va determina oamenii să fie mai deschişi pentru a-şi creşte calitatea vieţii”, a precizat Robert Manta.

    Optica Vedere s-a implicat în promovarea brandului Yuniku prin publicarea de articole informative, organizarea de evenimente, oferirea de scanări gratuite plus popularizarea experienţelor purtătorilor de ochelari Yuniku. „Numărul clienţilor Yuniku creşte în fiecare lună. Ne-am implicat activ în promovarea acestui produs întrucât credem cu tărie în el.”
    Lanţul de magazine Optica Vedere a fost lansat luna trecută în premieră pe plan local. Circa 70% din businessul Optica Vedere sunt generate de vânzările ochelarilor de vedere, în timp ce 25% provin din comercializarea ochelarilor de soare, iar restul din vânzarea lentilelor de contact.


    „Anul 2018 a fost un an bun din punctul de vedere al creşterii, însă credem în reinvestiţii pentru a atinge performanţa adevărată, atât în spaţii pentru a oferi confort clienţilor, cât şi în aparatură de ultimă generaţie pentru consultaţii. În aceeaşi măsură, echipa noastră trebuie să se ridice la cele mai înalte aşteptări, de aceea, aceştia trec periodic prin traininguri care asigură profesionalismul zilnic. Ne ocupăm de investiţii inclusiv în comunicare pentru public, în acea educare despre care vorbeaţi cu privire la afecţiunile oftalmologice, soluţii şi produse pentru ca viitorii noştri clienţi să ia o decizie corectă şi informată atunci când investesc în sănătatea ochilor lor.” Pentru anul acesta, lanţul de magazine Optica Vedere mizează pe o creştere de 15% a businessului, o ţintă realizabilă în context politic şi economic. „Reinvestiţia, de altfel, este cheia unei dezvoltări reale şi a unei permanenţe în timp, iar factorul uman este esenţial.”

  • Optică augmentată: probezi şi comanzi ochelarii din faţa PC-ului

    Alexandru Alecu, de profesie economist, a simţit în urmă cu opt ani potenţialul businessului de optică în mediul online, punând atunci bazele Videt.ro – unul dintre primele magazine online de optică din România  – cu o investiţie iniţială modică, de doar câteva sute de euro.

    „Mi-am dorit mereu să fiu antreprenor, iar în 2011, când urmam masteratul de consultanţă în afaceri, m-am hotărât pun bazele unui business de tip e-commerce, dacă nu chiar primul din industria de optică din România. Investiţia iniţială în Videt.ro a fost de doar câteva sute de euro, bani proveniţi dintr-o bursă de merit pe care o primeam la vremea aceea. Am început să lucrez la site la începutul anului 2011 şi am reuşit să îl lansez în vara aceluiaşi an”, povesteşte el.

    Demararea proiectului Videt.ro a fost posibilă cu o investiţie minimă datorită prietenilor lui Alexandru Alecu, care l-au ajutat în câteva segmente cheie de dezvoltare a platformei online. „Preţul lansării unui site la momentul acela era mult prea ridicat pentru capitalul pe care îl aveam la dispoziţie. Am avut însă prieteni, specialişti în web design, dezvoltare software şi fotografie de produs, care m-au ajutat să lansez site-ul cu un buget mult mai mic decât ar fi fost nevoie în mod normal”, a explicat fondatorul Videt.ro.

    În prezent, la opt ani de la lansare, Videt.ro a ajuns unul dintre cei mai mari retaileri online specializaţi în comercializarea de lentile de contact (cu prescripţie şi estetice), ochelari de vedere şi de soare. Noavidet SRL, compania care administrează atât businessul Videt.ro, cât şi alte două magazine online, contact-lentile.ro şi xlentile.ro, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 5 milioane lei (aproximativ 1,1 milioane euro).

    Recent, compania a investit în deschiderea unui showroom nou în Bucureşti, pe Calea Dorobanţilor, pentru a le oferi clienţilor atât posibilitatea de a testa diferite rame de ochelari, cât şi pentru a face controale oftalmologice sau pentru a-şi ridica comanda făcută online. „Poţi proba sute de ochelari, îţi poţi verifica gratuit dioptriile, poţi face adaptarea la lentile de contact şi poţi beneficia de un consult oftalmologic gratuit de la personalul nostru specializat. Spaţiul este folosit de clienţi şi ca pick-up point – îşi pot ridica comenzile pe care le fac online pentru lentile de contact sau ochelari”, a precizat Alexandru Alecu.

    Clienţii Videt au în prezent la dispoziţie peste 1.500 de perechi de ochelari pe care îi pot proba, iar până la finalul anului numărul acestora se va dubla, dat fiind că în industria de optică disponibilitatea produsului este un factor esenţial. „Cu toate că am investit foarte mult în showroom, cred că, deşi astăzi este obligatorie prezenţa unui showroom fizic, în următorii cinci ani tot mai mulţi clienţi vor dori să probeze virtual ochelarii – lucrăm deja la metode care să le permită asta chiar pe Videt.ro”, crede antreprenorul.

    În urmă cu aproape un an, Videt.ro a început implementarea unei funcţionalităţi noi în magazinul online care permite probarea ochelarilor online pe baza tehnologiei de realitate augmentată (AR). „Softul suprapune imagini 3D cu ochelarii din magazin peste imaginile reale ale feţei persoanei care vrea să probeze virtual ochelarii, creând o fuziune între realitate şi virtual. Tot ce trebuie să faci este să laşi camera deschisă ca şi cum ţi-ai face un selfie şi vezi cum îţi vine o anumită pereche de ochelari. Momentan se pot proba doar de pe un calculator, dar, cât de curând, tehnologia va fi disponibilă şi pe mobil”, explică antreprenorul.

    Care este însă procesul din spatele acestei funcţionalităţi pentru probarea ochelarilor virtual? „Pentru ca ochelarii noştri să poată fi probaţi online cu ajutorul acestei tehnologii, trebuie să îi fotografiem cu o aparatură de ultimă generaţie, astfel încât să le creăm un model 3D. Acest proces durează, pentru că este unul care vrea să randeze ochelarii pe faţa celui care îi probează cât mai aproape de realitate, motiv pentru care, momentan, doar o parte din modelele de pe Videt.ro pot fi probate virtual”, spune fondatorul Videt.ro.

    El nu a oferit detalii despre costul implementării acestei funcţionalităţi bazate pe tehnologia AR, însă a precizat că investiţia este ridicată şi a fost realizată direct în platforma principală a holdingului de companii din care face parte Videt.ro.

    În 2016, în acţionariatul Videt a intrat compania cehă Alensa, specializată în distribuţia de lentile de contact şi accesorii aferente la nivelul întregii Europe. Mai exact, Alensa a cumpărat acţiunile asociaţilor Videt, iar Videt a cumpărat site-urile operate de compania cehă în România. Cum a ajuns însă compania cehă să deţină o parte din businessul local Videt?

    „Cu Alensa a fost un proces de merge and acquisition pornit dintr-o întâmplare şi dus la capăt după multe întâlniri şi discuţii în care am aflat că ne aliniem ca viziune de business, de a face industria de ochelari şi lentile mai accesibilă pentru orice consumator care îşi doreşte un produs de brand. Ei au fost cei care ne-au identificat pe piaţa din România. Avem aceeaşi gândire de business, suntem expansivi dar avem şi multă empatie faţă de client, iar scopul nostru nu este doar acela de a face profit în orice condiţii”, spune Alexandru Alecu.

    Dat fiind că Alensa este unul dintre cei mai mare distribuitori de lentile de contact la nivel european, Videt are acces la produse cu preţuri competitive.

    „Datorită parteneriatului cu ei avem şi o negociere foarte puternică asupra preţurilor de achiziţie.”

    Totodată, platforma software pe care rulează magazinul Videt.ro, atât partea de interfaţă, pe care o văd clienţii, cât şi partea de back-end pe care o vede echipa Videt, este furnizată de Alensa. „Platforma software oferită de Alensa ne-a ajutat să eficientizăm logistica şi operaţiunile interne, care în final se traduc într-un singur lucru: un preţ mai bun pentru client şi o experienţă de cumpărare mai rapidă. Este practic tot ce îşi doreşte orice client: un produs bun, la preţul corect, pentru care nu trebuie să aştepte. Cred foarte mult în managementul operaţional foarte bun, care a creat deja un avantaj competitiv.”

    Preţurile produselor comercializate de Videt sunt mai mici decât cele practicate în magazinele de optică din centrele comerciale din România, în unele cazuri diferenţa ajungând şi până la 50%, susţine Alecu. „Obiectivul nostru este acela de a uşura accesul pe plan naţional la ochelari de soare şi de vedere de calitate, de la brandurile pe care şi le doresc. Facem asta atât prin varietatea de produse pe care o oferim, cât şi prin preţurile competitive, care sunt mai mici, mai ales comparativ cu unităţile de optică din malluri”, punctează antreprenorul local.

    „Avem o gamă extrem de variată de ochelari de brand la preţuri mici, şi nu doar în timpul perioadelor de reduceri, ci permanent. Spre deosebire de alte magazine de eyewear din online, nu folosim tehnici de discount la toate produsele, afişând preţuri iniţiale foarte mari, reduse masiv în urma unor discounturi cu valoare de marketing. Suntem oneşti în relaţia cu clientul şi am ales o politică de preţ care permite oricui să aibă acces la ramele pe care aspiră să le poarte”, completează el.

    Videt.ro comercializează în prezent peste 40 de branduri de ochelari de soare şi de vedere fashion, printre cele mai populare fiind Ray-Ban, Polaroid, Tommy Hilfiger, Carerra şi Gucci. „Ne extindem constant portofoliul de branduri şi stiluri de rame, atât online, cât şi în showroom. În scurt timp vom începe şi parteneriatul cu Luxottica, cel mai mare producător de ochelari de brand din lume. Devenind reseller autorizat şi partener al Luxottica, selecţia noastră de rame se va extinde astfel încât să includă şi mai multe branduri din portofoliul Luxottica”, a precizat fondatorul Videt.ro.

    Pentru 2019, compania Noavidet mizează pe dublarea afacerilor, la aproximativ 2,2 milioane de euro. „Primul trimestru al anului a fost unul de investiţii şi de noi parteneriate care a avut rolul să susţină creşterile din restul anului. Vânzările din primele patru luni ale acestui an s-au situat la aproximativ 400.000 euro, adică o creştere de aproximativ 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Predicţia este ca în a doua jumătate a anului să creştem mai accelerat şi să ne atingem targetul pentru acest an de 2,2 milioane de euro, dublu faţă de anul precedent”, previzionează Alecu.

    Ţinta de creştere a vânzărilor Videt.ro de anul acesta se axează pe dezvoltarea segmentelor de ochelari de vedere şi de soare, în condiţiile în care în prezent cea mai mare parte a businessului său este generat de vânzările lentilelor de contact medicale.

    „Până acum ne-am axat pe vânzarea lentilelor de contact medicale, pe care am devenit în scurt timp cel mai bun magazin din piaţă. Ce înseamnă asta, mai exact: avem stocuri pentru orice tip de lentile de contact şi cel mai rapid timp de livrare din piaţă. Dacă pentru un anumit tip de lentile, cum ar fi cele multifocale sau torice poţi aştepta două-patru săptămâni la o optică normală sau chiar la concurenţi online, la noi ai acest produs în două – trei zile”, explică Alexandru Alecu, adăugând că atât lentilele de contact, cât şi ochelarii sunt produse de care clienţii au nevoie rapid, disponibilitatea acestora în cel mai scurt timp fiind esenţială. „Clientul final nu îşi permite să aştepte, pentru că în timpul în care nu are lentilele sau ochelarii nu poate «funcţiona».”

    Totodată, creşterea businessului va fi susţinută şi de infrastructura pe care o are Videt. „Chiar şi locaţia showroomului din Dorobanţi contribuie la creşterea cifrei de afaceri, pentru că ne oferă o expunere stradală foarte bună, care ajută creşterea vânzărilor în offline. Ţinem cont şi de faptul că faţă de restul Europei, unde clienţii sunt obişnuţi să cumpere un produs online, pe piaţa de la noi multe persoane se informează online, apoi finalizează cumpărăturile în offline, de aceea showroomul este un alt element care ajută la finalizarea tranzacţiilor, la fel cum sunt şi alte canale, dar nu un punct principal. Ne ajută, însă, să avem o vizibilitate foarte mare pentru potenţiali noi clienţi, iar clienţii noştri actuali pot ajunge şi mai uşor la noi.”

    Obiectivele Videt.ro de creştere se aliniază cu potenţialul de dezvoltare pe care îl are piaţa locală de optică în mediul online, estimată în prezent la aproape 200 milioane euro. Comparativ cu celelalte ţări din Europa, piaţa de profil din România este abia la 20% din potenţialul nivel pe care îl poate atinge.

    „Piaţa românească (de optică online – n. red.) va continua să crească foarte mult în următorii ani. România este ultima pe lista celor care fac cumpărături online, însă evoluţia comerţului electronic autohton este încurajatoare. Piaţa este foarte fragmentată, iar în online competiţia este acerbă, pentru că ne luptăm atât cu magazine locale, cât şi cu retaileri internaţionali. Cu toate acestea, nu există un lider al pieţei online de ochelari de brand”, a spus el.

  • „Google it“: 20 de ani de la lansarea motorului de căutare

    O întâmplare recentă m-a făcut să îmi dau seama de un lucru aparent banal: am ajuns să folosesc Google de câteva sute de ori pe zi, de cele mai multe ori fără să-mi dau seama. Actualizând unul dintre browserele pe care le folosesc, am primit următorul mesaj: „Choose the default search engine to use in the address bar and search bar“ („Alege motorul preferat de căutare“ – n.red.). Am selectat Google, desigur, încercând în acelaşi timp să-mi amintesc cum arăta internetul înainte de sistemul dezvoltat de Page şi Brin.

    Primul birou al companiei era format din cele două camere de cămin în care locuiau cei doi la Stanford. Numele de „BackRub”, folosit ca primă variantă de lucru pentru motorul de căutare, nu a fost utilizat prea mult timp, aşa că s-au gândit că „googol” sau numărul unu urmat de 100 de zero-uri după el ar reflecta mai bine baza de date pe care încercau să o pună la dispoziţie. Numele „Google” este un joc de cuvinte de la googol, neologism englezesc pus în circulaţie de către americanul Milton Sirotta în anul 1938, prin care acesta desemna numărul uriaş format dintr-un 1 urmat de 100 de zerouri.

    Primul server Google creat vreodată a fost construit într-un loc personalizat făcut din piese de Lego şi găzduit în campusul Universităţii Stanford. La început, era doar google.standford.edu, dar domeniul Google.com a fost înregistrat pe 15 septembrie 1997. Cam în aceeaşi perioadă în care s-au mutat într-un garaj, Brin şi Page au primit o finanţare de 100.000 de dolari de la fondatorul companiei americane Sun Microsystems, Andy Bechtolsheim. Cu banii în mână, cei doi au transformat garajul în care îşi desfăşurau activitatea în sediu central, în septembrie 1998.

    La sfârşitul anului 2007, motorul Google a fost cotat drept cea mai puternică marcă globală, după criteriul valorii în miliarde de dolari dar şi după modul de percepţie al utilizatorilor, următoarele locuri fiind ocupate de companiile General Electric, Microsoft, Coca-Cola, China Mobile, IBM, Apple, McDonald’s, Nokia şi Marlboro. De asemenea, conform unui sondaj realizat de compania Harris Interactive, Google a fost declarată, la sfârşitul lui 2007, ca fiind compania americană cu cea mai bună reputaţie, mai ales datorită modului în care îşi tratează angajaţii.

    În luna octombrie 2015, Google Inc a format un nou conglomerat, Alphabet Inc, care a încorporat unităţile tot mai diversificate de afaceri şi de investiţii, ce aduceau totuşi mai puţin profit imediat decât motorul de căutare pe internet. La momentul respectiv, Larry Page, cofondatorul şi directorul general al Google, a anunţat că Alphabet este o „colecţie de companii“, în care Google este cea mai mare dintre ele.

    Redefinirea ideii de video
    Timp de 11 ani, Google a rămas în topul celor mai puternice branduri; achiziţiile pe care le-a făcut de-a lungul anilor, precum Applied Semantics, Android, DoubleClick, Motorola sau Nest au transformat Google într-un lider mondial al inovaţiei şi dezvoltării tehnologice. Una dintre cele mai importante achiziţii rămâne însă cea din 2006, atunci când compania condusă de Page şi Brin a plătit 1,6 miliarde de dolari pentru YouTube.
    Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day, în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiaşi an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat Me at the zoo. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântăreţul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuşi pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile şi l-a ajutat să obţină un contract de înregistrare.
    Astăzi, peste 600 de ore de conţinut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 8 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 140 de ţări.
    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.
    În 2016, Google a anunţat şi lansarea YouTube Go, o aplicaţie menită să facă mai accesibil conţinutul celebrului serviciu de video sharing, permiţând vizionarea clipurilor YouTube chiar şi în lipsa unei conexiuni active la internet.
    Dincolo de contribuţia companiei la dezvoltarea tehnologică, gigantul creat de Larry Page şi Sergey Brin a avut parte însă şi de numeroase momente controversate de-a lungul celor 20 de ani de existenţă. Unul dintre acestea s-a numit „experimentul Google Glass”.
    Încă de la lansarea din 2012, Google Glass a avut o mare problemă: cei care purtau dispozitivul arătau cel puţin ciudat. În scurt timp, cei mai mari contestatari ai Glass au devenit chiar posesorii produsului. Mulţi dintre cei care au plătit 1.500 de dolari s-au arătat dezamăgiţi, aşteptările lor fiind peste ceea ce puteau ochelarii hi-tech să facă. „Am descoperit că nu erau foarte utili“, spune James Katz, director de studii al Massachussettes Institute of Technology. „Mai mult, aveam impresia că cei din jur erau deranjaţi atunci când purtam ochelarii.“ Unul dintre cei care nu au dat mari şanse produsului a fost Phil Schiller, şeful departamentului de marketing de la Apple. Într-un email din 2012, acesta scria: „Nu pot să cred că cineva normal va purta vreodată aşa ceva“.
    O altă explicaţie pentru eşecul Google Glass pare să fie faptul că multe companii nu au văzut beneficii în dezvoltarea de software pentru ochelarii inteligenţi. Twitter, spre exemplu, a renunţat la aplicaţia proprie în luna octombrie. Conform celor de la Reuters, 9 din 16 companii de software contactate au spus că au oprit dezvoltarea pentru că nimeni nu cumpăra produsul celor de la Google. Mai mulţi designeri au încercat să promoveze Glass ca un produs fashion, la fel ca Apple Watch, însă acest lucru era greu de făcut când costul iniţial se ridica la 1.500 de dolari.
    Un alt moment dificil pentru companie a venit chiar anul acesta: Alphabet, compania mamă a Google, a primit în luna iulie o amendă record de 5 miliarde de dolari din partea Uniunii Europene, din cauza unui posibil abuz de poziţie dominantă pe sectorul sistemul de operare Android. Autoritatea de Concurenţă a Uniunii Europene a verificat posibilitatea unui abuz de poziţie dominantă din partea Google prin sistemul său de operare – Android, care este folosit de peste 80% din smartphone-urile din întreaga lume. Concurenţa acuză Google că şi-ar fi promovat propriile aplicaţii şi servicii mobile, în mod special motorul său de căutare. Telefoanele Android vin la pachet cu aplicaţii Google preinstalate, incluzând aplicaţia Search. Concurenţa s-a plâns de faptul că Google se foloseşte de acest avantaj pentru a domina piaţa şi că foloseşte datele utilizatorilor pentru crearea de noi strategii de advertising.
    Un lucru pe care puţini dintre noi îl realizează este asocierea dintre Google şi sistemul politic (fără să mă refer aici la alegeri sau alte tipuri de campanii electorale). Un material publicat însă de Wall Street Journal în 2015 a stârnit numeroase controverse pe acest subiect.


    Google şi agenţii de lobby
    În mai 2012, şcoala de avocatură de la Universitatea George Mason a găzduit un forum despre competiţia dintre motoarele de căutare de pe Internet. Majoritatea actorilor principali de pe piaţă au fost prezenţi, inclusiv membri ai agenţiilor de reglementare şi personalităţi din interiorul Congresului. Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor datorită unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.
    În săptămânile premergătoare evenimentului, oficiali ai Google veniseră cu mai multe sugestii referitoare la vorbitori în timpul conferinţei, trimiţând liste cu membri ai Congresului, seniori de la Departamentul de Justiţie şi de la procuratură. „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi“, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?“ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!“ Informaţiile din schimbul de mailuri au fost obţinute de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcriptelor.
    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.
    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a fi investit iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washington-ul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.
    Noile forme de influenţare a opiniei publice sau a factorilor de decizie includ finanţarea cercetărilor de la universităţi, a think tank-urilor, susţinerea financiară a unor grupuri de advocacy de-a lungul spectrului politic şi chiar a unor coaliţii de afaceri în folosul interesului public. Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată shimbările evidente în filosofia companiei.
    În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play“ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se doar în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).
    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.
    Compania a dezvoltat de asemenea noi metode de a influenţa factorii de decizie, reprezentanţii acesteia fiind deschişi dialogului cu creatorii de legi din ambele partide şi oferind sesiuni de training pentru cei care lucrează în Capitol Hill despre cum se folosesc produsele Google şi cum pot acestea aduce mai multe voturi. Tineri profesionişti plătiţi de companie populează think tank-uri şi organizaţii de lucru, promovând interesele acesteia.


    Google: verb
    Aşa arată pagina Oxford dedicată cuvântului care a trecut de pe ecranul calculatorului în vocabularul de zi cu zi al multora dintre noi. În ultimii ani, Google a investit tot mai mult în sectoare străine de activitatea de bază, de IT, publicitate online şi servicii pe internet. Fondul de capital de risc al grupului, Google Ventures, a investit deja în mai multe companii din domeniul sănătăţii. Printr-o divizie de cercetare, compania este implicată şi în dezvoltarea de ochelari computerizaţi şi sisteme de navigaţie autonomă pentru automobile.
    Cu alte cuvinte, Google este şi va rămâne parte integrantă a internetului, dovedind de-a lungul anilor că se poate adapta la cerinţele tot mai mari ale utilizatorilor.
     

  • Românii nu mai vor să poarte ochelari? Business-ul care explodează în România

    Potrivit statisticilor, jumătate din populaţia României suferă de diferite afecţiuni oftalmologice, iar problemele de vedere se agravează odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, mulţi români nu respectă recomandarea de a face anual un control oftalmologic, care ar putea preveni sau vindeca din timp cele mai multe dintre problemele de vedere cu care aceştia se confruntă.

    Din poziţia sa consolidată în timp, de lider mondial în topul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor dezvoltă, produce şi comercializează o gamă largă de lentile pentru corecţia şi protejarea vederii. Varilux®, Crizal®, Transitions®, EyeZen®, Xperio® sunt doar câteva dintre mărcile cele mai cunoscute ale companiei Essilor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi şi a purtătorilor de ochelari din întreaga lume, Essilor dezvoltă şi, de asemenea, comercializează echipamente, instrumente şi servicii specializate, destinate profesioniştilor din domeniul vederii.

    Prima filă din istoria companiei Essilor a fost scrisă în 1848, când a fost înfiinţată Association Fraternelle des Ouvriers Lunetiers, care mai târziu şi-a schimbat numele în Essel. Al doilea moment important din istoria Essilor a fost făcut în 1931, când s-a deschis primul magazin Lissac Brothers. Cele două companii, Essel şi Silor, au fuzionat în 1972, formând compania Essilor.
    În România, compania Essilor a luat fiinţă în anul 2000, din 2006 devenind filiala din Bucureşti a Grupului Essilor International. Essilor România are ca activitate distribuţia de lentile de ochelari şi aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, precum şi distribuţia de aparatură destinată medicinei muncii. Essilor România a realizat în 2017 afaceri de 35 milioane lei, în vreme ce profitul a fost de 2 milioane de lei.
    La nivel mondial, sănătatea vederii este încă o mare provocare, deoarece o treime din populaţia lumii (2,5 miliarde de oameni) are probleme de vedere netratate, motiv pentru care Essilor şi-a accelerat acţiunile care dau viaţă misiunii companiei, dezvoltând parteneriatele, modelele de afaceri şi iniţiativele strategice cu companii din alte domenii. Prin aceste acţiuni, începând cu anul 2013, Grupul Essilor a reuşit, pentru prima dată, să ofere acces la servicii de sănătate a vederii pentru peste 3 milioane de oameni care trăiesc în zone defavorizate.

    Piaţa românească a suferit şi încă suferă de lipsa unei educaţii medicale solide şi de un grad scăzut de accesare a serviciilor preventive de sănătate, ceea ce duce la imposibilitatea prevenirii sau tratării din timp a problemelor de vedere. Statisticile arată că unu din doi români suferă de afecţiuni ale vederii (10 milioane de români), comparativ cu media mondială de unu din trei (adică 2,5 miliarde de oameni din totalul de 7,6 miliarde). Pentru a contribui la popularizarea informaţiilor de calitate din domeniul vederii, Essilor a dezvoltat şi a pus la dispoziţia românilor platforma de educare www.DespreOchi.ro, unde găsim atât informaţii despre soluţiile de corecţie a vederii, cât şi despre afecţiunile oculare şi cum poate fi împiedicată agravarea problemelor de vedere printr-o prevenţie adecvată.
    Conform cercetării de piaţă făcute de Essilor România, există un procent foarte mic de populaţie, respectiv 3,91% dintre respondenţi, care poartă lentilele progresive pentru corecţia vederii. Când comparăm acest procent cu nevoia reală de lentile progresive, care debutează începând cu vârsta de 40 ani, în care, conform datelor statistice, se încadrează 40% din populaţia României (6 – 7 miioane de oameni), începem să înţelegem oportunităţile de creştere pe piaţa de lentile progresive.
    Românii sunt însă din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate pentru corecţia vederii. ,,Am observat un interes crescut al românilor pentru segmentul de lentile mediu şi premium, ceea ce le îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii. De aceea, toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Astfel, românii au acces inclusiv la lentilele progresive Varilux® Seria X, realizate cu cele mai moderne şi avansate tehnologii“, subliniază Tudor Baciu, managing director al Essilor România.
    În ceea ce priveşte însă beneficiile accesului la informaţii corecte şi de calitate, trebuie menţionat faptul că doar 18% dintre persoanele intervievate au ştiut ce sunt lentilele progresive.
    România ar putea beneficia de o implicare mai susţinută a Ministerului Sănătăţii în introducerea unor programe care să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de sănătate a vederii. O pârghie care ar putea accelera accesul la aceste servicii de sănătate ar putea fi introducerea unui sistem de compensări la achiziţionarea ochelarilor de vedere. De asemenea, este necesară şi implicarea activă ca parteneri în aceste iniţiative a companiilor care oferă produse şi servicii de sănătate a vederii.
    Misiunea companiei fiind aceea de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin corectarea vederii, unul dintre pilonii principali pe care se bazează succesul şi filosofia Essilor este inovaţia. Astfel, Essilor investeşte anual peste 200 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ţinându-şi promisiunea de a lansa în permanenţă pe piaţă produse noi, din ce în ce mai inovatoare şi mai eficiente.
    Compania Essilor International a fost nominalizată şi în anul 2017 de către Forbes în top 100 Cele mai inovatoare companii din lume. Essilor a fost inclusă pentru prima dată în această listă de prestigiu în 2010 şi de atunci s-a clasat în fiecare an în primele 100 de companii identificate de investitori ca având cel mai bun potenţial de inovare în prezent, dar şi în viitor.
    Direcţiile de inovaţie ale Essilor includ protecţia la lumina albastru – violet şi radiaţiile UV, cât şi noi tipuri de design adaptat tuturor nevoilor vizuale.
    „Avem planuri mari, multe dintre acestea fiind deja în derulare“, remarcă Tudor Baciu, managing director al Essilor România. „Pas cu pas, creştem odată cu maturizarea pieţei şi contribuim activ la o viaţă mai sănătoasă, prin creşterea gradului de acces la produsele şi serviciile de calitate destinate sănătăţii vederii. Dacă analizăm ponderea populaţiei cu probleme de vedere – potrivit statisticilor, unul din doi români suferă de diverse afecţiuni ale ochilor – raportată la gradul actual de acces la serviciile de corecţie a vederii, există multe oportunităţi de creştere pe piaţa românească.“ În aceste condiţii, el estimează o creştere cu peste 10% a vânzărilor în anul următor şi se aşteaptă ca această tendinţă să se manifeste şi în următorii ani, ţinând cont de faptul că în România, la fel ca în întreaga Europă, se vorbeşte tot mai mult despre îmbătrânirea populaţiei, cu toate efectele care decurg din aceaste realităţi.

  • Românii nu mai vor să poarte ochelari? Business-ul care explodează în România

    Potrivit statisticilor, jumătate din populaţia României suferă de diferite afecţiuni oftalmologice, iar problemele de vedere se agravează odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, mulţi români nu respectă recomandarea de a face anual un control oftalmologic, care ar putea preveni sau vindeca din timp cele mai multe dintre problemele de vedere cu care aceştia se confruntă.

    Din poziţia sa consolidată în timp, de lider mondial în topul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor dezvoltă, produce şi comercializează o gamă largă de lentile pentru corecţia şi protejarea vederii. Varilux®, Crizal®, Transitions®, EyeZen®, Xperio® sunt doar câteva dintre mărcile cele mai cunoscute ale companiei Essilor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi şi a purtătorilor de ochelari din întreaga lume, Essilor dezvoltă şi, de asemenea, comercializează echipamente, instrumente şi servicii specializate, destinate profesioniştilor din domeniul vederii.

    Prima filă din istoria companiei Essilor a fost scrisă în 1848, când a fost înfiinţată Association Fraternelle des Ouvriers Lunetiers, care mai târziu şi-a schimbat numele în Essel. Al doilea moment important din istoria Essilor a fost făcut în 1931, când s-a deschis primul magazin Lissac Brothers. Cele două companii, Essel şi Silor, au fuzionat în 1972, formând compania Essilor.
    În România, compania Essilor a luat fiinţă în anul 2000, din 2006 devenind filiala din Bucureşti a Grupului Essilor International. Essilor România are ca activitate distribuţia de lentile de ochelari şi aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, precum şi distribuţia de aparatură destinată medicinei muncii. Essilor România a realizat în 2017 afaceri de 35 milioane lei, în vreme ce profitul a fost de 2 milioane de lei.
    La nivel mondial, sănătatea vederii este încă o mare provocare, deoarece o treime din populaţia lumii (2,5 miliarde de oameni) are probleme de vedere netratate, motiv pentru care Essilor şi-a accelerat acţiunile care dau viaţă misiunii companiei, dezvoltând parteneriatele, modelele de afaceri şi iniţiativele strategice cu companii din alte domenii. Prin aceste acţiuni, începând cu anul 2013, Grupul Essilor a reuşit, pentru prima dată, să ofere acces la servicii de sănătate a vederii pentru peste 3 milioane de oameni care trăiesc în zone defavorizate.

    Piaţa românească a suferit şi încă suferă de lipsa unei educaţii medicale solide şi de un grad scăzut de accesare a serviciilor preventive de sănătate, ceea ce duce la imposibilitatea prevenirii sau tratării din timp a problemelor de vedere. Statisticile arată că unu din doi români suferă de afecţiuni ale vederii (10 milioane de români), comparativ cu media mondială de unu din trei (adică 2,5 miliarde de oameni din totalul de 7,6 miliarde). Pentru a contribui la popularizarea informaţiilor de calitate din domeniul vederii, Essilor a dezvoltat şi a pus la dispoziţia românilor platforma de educare www.DespreOchi.ro, unde găsim atât informaţii despre soluţiile de corecţie a vederii, cât şi despre afecţiunile oculare şi cum poate fi împiedicată agravarea problemelor de vedere printr-o prevenţie adecvată.
    Conform cercetării de piaţă făcute de Essilor România, există un procent foarte mic de populaţie, respectiv 3,91% dintre respondenţi, care poartă lentilele progresive pentru corecţia vederii. Când comparăm acest procent cu nevoia reală de lentile progresive, care debutează începând cu vârsta de 40 ani, în care, conform datelor statistice, se încadrează 40% din populaţia României (6 – 7 miioane de oameni), începem să înţelegem oportunităţile de creştere pe piaţa de lentile progresive.
    Românii sunt însă din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate pentru corecţia vederii. ,,Am observat un interes crescut al românilor pentru segmentul de lentile mediu şi premium, ceea ce le îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii. De aceea, toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Astfel, românii au acces inclusiv la lentilele progresive Varilux® Seria X, realizate cu cele mai moderne şi avansate tehnologii“, subliniază Tudor Baciu, managing director al Essilor România.
    În ceea ce priveşte însă beneficiile accesului la informaţii corecte şi de calitate, trebuie menţionat faptul că doar 18% dintre persoanele intervievate au ştiut ce sunt lentilele progresive.
    România ar putea beneficia de o implicare mai susţinută a Ministerului Sănătăţii în introducerea unor programe care să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de sănătate a vederii. O pârghie care ar putea accelera accesul la aceste servicii de sănătate ar putea fi introducerea unui sistem de compensări la achiziţionarea ochelarilor de vedere. De asemenea, este necesară şi implicarea activă ca parteneri în aceste iniţiative a companiilor care oferă produse şi servicii de sănătate a vederii.
    Misiunea companiei fiind aceea de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin corectarea vederii, unul dintre pilonii principali pe care se bazează succesul şi filosofia Essilor este inovaţia. Astfel, Essilor investeşte anual peste 200 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ţinându-şi promisiunea de a lansa în permanenţă pe piaţă produse noi, din ce în ce mai inovatoare şi mai eficiente.
    Compania Essilor International a fost nominalizată şi în anul 2017 de către Forbes în top 100 Cele mai inovatoare companii din lume. Essilor a fost inclusă pentru prima dată în această listă de prestigiu în 2010 şi de atunci s-a clasat în fiecare an în primele 100 de companii identificate de investitori ca având cel mai bun potenţial de inovare în prezent, dar şi în viitor.
    Direcţiile de inovaţie ale Essilor includ protecţia la lumina albastru – violet şi radiaţiile UV, cât şi noi tipuri de design adaptat tuturor nevoilor vizuale.
    „Avem planuri mari, multe dintre acestea fiind deja în derulare“, remarcă Tudor Baciu, managing director al Essilor România. „Pas cu pas, creştem odată cu maturizarea pieţei şi contribuim activ la o viaţă mai sănătoasă, prin creşterea gradului de acces la produsele şi serviciile de calitate destinate sănătăţii vederii. Dacă analizăm ponderea populaţiei cu probleme de vedere – potrivit statisticilor, unul din doi români suferă de diverse afecţiuni ale ochilor – raportată la gradul actual de acces la serviciile de corecţie a vederii, există multe oportunităţi de creştere pe piaţa românească.“ În aceste condiţii, el estimează o creştere cu peste 10% a vânzărilor în anul următor şi se aşteaptă ca această tendinţă să se manifeste şi în următorii ani, ţinând cont de faptul că în România, la fel ca în întreaga Europă, se vorbeşte tot mai mult despre îmbătrânirea populaţiei, cu toate efectele care decurg din aceaste realităţi.

  • Piaţa de lentile de ochelari din România, o piaţă în continuă creştere

    Din poziţia sa consolidată în timp, de lider mondial în topul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor dezvoltă, produce şi comercializează o gamă largă de lentile pentru corecţia şi protejarea vederii. Varilux®, Crizal®, Transitions®, EyeZen®, Xperio® sunt doar câteva dintre mărcile cele mai cunoscute ale companiei Essilor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi şi a purtătorilor de ochelari din întreaga lume, Essilor dezvoltă şi, de asemenea, comercializează echipamente, instrumente şi servicii specializate, destinate profesioniştilor din domeniul vederii.

    Prima filă din istoria companiei Essilor a fost scrisă în 1848, când a fost înfiinţată Association Fraternelle des Ouvriers Lunetiers, care mai târziu şi-a schimbat numele în Essel. Al doilea moment important din istoria Essilor a fost făcut în 1931, când s-a deschis primul magazin Lissac Brothers. Cele două companii, Essel şi Silor, au fuzionat în 1972, formând compania Essilor.
    În România, compania Essilor a luat fiinţă în anul 2000, din 2006 devenind filiala din Bucureşti a Grupului Essilor International. Essilor România are ca activitate distribuţia de lentile de ochelari şi aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, precum şi distribuţia de aparatură destinată medicinei muncii. Essilor România a realizat în 2017 afaceri de 35 milioane lei, în vreme ce profitul a fost de 2 milioane de lei.
    La nivel mondial, sănătatea vederii este încă o mare provocare, deoarece o treime din populaţia lumii (2,5 miliarde de oameni) are probleme de vedere netratate, motiv pentru care Essilor şi-a accelerat acţiunile care dau viaţă misiunii companiei, dezvoltând parteneriatele, modelele de afaceri şi iniţiativele strategice cu companii din alte domenii. Prin aceste acţiuni, începând cu anul 2013, Grupul Essilor a reuşit, pentru prima dată, să ofere acces la servicii de sănătate a vederii pentru peste 3 milioane de oameni care trăiesc în zone defavorizate.

    Piaţa românească a suferit şi încă suferă de lipsa unei educaţii medicale solide şi de un grad scăzut de accesare a serviciilor preventive de sănătate, ceea ce duce la imposibilitatea prevenirii sau tratării din timp a problemelor de vedere. Statisticile arată că unu din doi români suferă de afecţiuni ale vederii (10 milioane de români), comparativ cu media mondială de unu din trei (adică 2,5 miliarde de oameni din totalul de 7,6 miliarde). Pentru a contribui la popularizarea informaţiilor de calitate din domeniul vederii, Essilor a dezvoltat şi a pus la dispoziţia românilor platforma de educare www.DespreOchi.ro, unde găsim atât informaţii despre soluţiile de corecţie a vederii, cât şi despre afecţiunile oculare şi cum poate fi împiedicată agravarea problemelor de vedere printr-o prevenţie adecvată.
    Conform cercetării de piaţă făcute de Essilor România, există un procent foarte mic de populaţie, respectiv 3,91% dintre respondenţi, care poartă lentilele progresive pentru corecţia vederii. Când comparăm acest procent cu nevoia reală de lentile progresive, care debutează începând cu vârsta de 40 ani, în care, conform datelor statistice, se încadrează 40% din populaţia României (6 – 7 miioane de oameni), începem să înţelegem oportunităţile de creştere pe piaţa de lentile progresive.
    Românii sunt însă din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate pentru corecţia vederii. ,,Am observat un interes crescut al românilor pentru segmentul de lentile mediu şi premium, ceea ce le îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii. De aceea, toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Astfel, românii au acces inclusiv la lentilele progresive Varilux® Seria X, realizate cu cele mai moderne şi avansate tehnologii“, subliniază Tudor Baciu, managing director al Essilor România.
    În ceea ce priveşte însă beneficiile accesului la informaţii corecte şi de calitate, trebuie menţionat faptul că doar 18% dintre persoanele intervievate au ştiut ce sunt lentilele progresive.
    România ar putea beneficia de o implicare mai susţinută a Ministerului Sănătăţii în introducerea unor programe care să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de sănătate a vederii. O pârghie care ar putea accelera accesul la aceste servicii de sănătate ar putea fi introducerea unui sistem de compensări la achiziţionarea ochelarilor de vedere. De asemenea, este necesară şi implicarea activă ca parteneri în aceste iniţiative a companiilor care oferă produse şi servicii de sănătate a vederii.
    Misiunea companiei fiind aceea de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin corectarea vederii, unul dintre pilonii principali pe care se bazează succesul şi filosofia Essilor este inovaţia. Astfel, Essilor investeşte anual peste 200 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ţinându-şi promisiunea de a lansa în permanenţă pe piaţă produse noi, din ce în ce mai inovatoare şi mai eficiente.
    Compania Essilor International a fost nominalizată şi în anul 2017 de către Forbes în top 100 Cele mai inovatoare companii din lume. Essilor a fost inclusă pentru prima dată în această listă de prestigiu în 2010 şi de atunci s-a clasat în fiecare an în primele 100 de companii identificate de investitori ca având cel mai bun potenţial de inovare în prezent, dar şi în viitor.
    Direcţiile de inovaţie ale Essilor includ protecţia la lumina albastru – violet şi radiaţiile UV, cât şi noi tipuri de design adaptat tuturor nevoilor vizuale.
    „Avem planuri mari, multe dintre acestea fiind deja în derulare“, remarcă Tudor Baciu, managing director al Essilor România. „Pas cu pas, creştem odată cu maturizarea pieţei şi contribuim activ la o viaţă mai sănătoasă, prin creşterea gradului de acces la produsele şi serviciile de calitate destinate sănătăţii vederii. Dacă analizăm ponderea populaţiei cu probleme de vedere – potrivit statisticilor, unul din doi români suferă de diverse afecţiuni ale ochilor – raportată la gradul actual de acces la serviciile de corecţie a vederii, există multe oportunităţi de creştere pe piaţa românească.“ În aceste condiţii, el estimează o creştere cu peste 10% a vânzărilor în anul următor şi se aşteaptă ca această tendinţă să se manifeste şi în următorii ani, ţinând cont de faptul că în România, la fel ca în întreaga Europă, se vorbeşte tot mai mult despre îmbătrânirea populaţiei, cu toate efectele care decurg din aceaste realităţi.

  • Moda care-ţi protejează ochii

    Brashy Studios, o firmă din Los Angeles, cunoscută mai mult pentru colecţiile sale de streetwear, propune purtarea ochelarilor de protecţie ca aceia utilizaţi de cei care lucrează cu diverse substanţe chimice în laboratoare drept accesorii de modă, având deja la vânzare ochelari de plastic transparent cu lentile mari.

    Ochelarii de protecţie de la Brashy Studios se pot asorta cu haine de plastic transparent de la aceeaşi firmă, dacă purtătoarea doreşte, aşa cum o sugerează fotografiile de promovare ale noilor accesorii.

  • Previziunea SUMBRĂ a fondatorului Facebook: Smartphone-ul este pe cale de DISPARIŢIE

    Pentru prima oară în istorie, fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, face anunţul de care se temea toată lumea: Smartphone-ul este pe cale de DISPARIŢIE, iar zilele îi sunt numărate. 

    Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei de socializare, a prezentat foaia de parcurs pentru viitorul companiei şi a etalat planul său ambiţios pentru companie pentru următorii 10 ani, publicat pentru prima dată în Aprilie 2016. Acum, viitorul pare mai aproape ca niciodată. 

  • Previziunea SUMBRĂ a fondatorului Facebook: Smartphone-ul este pe cale de DISPARIŢIE

    Pentru prima oară în istorie, fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, face anunţul de care se temea toată lumea: Smartphone-ul este pe cale de DISPARIŢIE, iar zilele îi sunt numărate. 

    Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei de socializare, a prezentat foaia de parcurs pentru viitorul companiei şi a etalat planul său ambiţios pentru companie pentru următorii 10 ani, publicat pentru prima dată în Aprilie 2016. Acum, viitorul pare mai aproape ca niciodată.