BusinessMagazin

Tag: observator

  • NASA a rezolvat unul dintre cele mai vechi mistere ale Soarelui, vechi de 70 de ani

    De ce atmosfera solară este mai caldă ca suprafaţa acesteia?

    Date de pe un observator spaţial al NASA contribuie la aflarea unei enigme vechi de 70 de ani: de ce atmosfera externă a Soarelui, coroana sa, are o temperatură mai ridicată ca suprafaţa vizibilă.

    Diferenţa de temperatură este una enormă, la suprafaţa Soarelui este aproximativ 5500 de grade Celsius, dar în coroana acestuia este de 200 de ori mai mare, putând atinge şi o temperatură de 500 de ori mai mare faţă de  cea de pe suprafaţă.

    Bazate pe observaţiile făcute de pe IRIS (Interface Region Imaging Spectograph), cercetătorii NASA consideră că această temperatură apare datorită exploziilor de căldură în urma interferenţelor undelor magnetice. Această descoperire dă şi un răspuns la problema dată de uniformitatea (sau lipsa acesteia) temperaturii la nivelul întregii coroane.

    IRIS este capabil să analizeze zona intermediară dintre suprafaţă şi coroană, putând măsura mişcarea gazelor cu o precizie mult mai bună ca observatorii de dinainte.

    Paola Testa, cercetătorul de la Centrul de Astrofizică Harvard-Smithson care a condus acest proiect, menţionează că „deoarece IRIS poate observa zona de tranziţie de zece ori mai bine ca instrumentele precedente, suntem capabili să vedem materialul fierbinte migrând în sus şi în jos în câmpul magnetic.”

    Acest observator, de la lansarea sa în 2013, a ajutat şi la descoperirea flăcărilor intermitente minuscule (nanoflares), unde Soarele eliberează energie prin trimiterea de plasmă incandescentă în atmosfera superioară. Această descoperire a fost sprijinită şi de EUNIS (Extreme Ultraviolet Normal Incidence Spectrograph).

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cel puţin 73 de morţi în Siria, în urma unor raiduri aeriene

    Cel puţin 73 de persoane au murit duminică în provincia siriană Idlib, controlată în mare parte de rebeli, în urma unor raiduri aeriene, a anunţat luni Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), citat de Le Figaro.

    În oraşul Maarat al Nouman au murit cel puţin 38 de persoane, inclusiv cinci copii şi şase membri ai unei familii, a mai anunţat OSDO.

    Atacul a fost efecuat cu barili de explozibili aruncaţi din elicoptere.

  • Trupele guvernamentale siriene au cucerit o zonă strategică din nord-estul Alepului

    Trupele guvernamentale siriene şi forţele aliate au capturat luni o zonă strategică controlată de rebeli în estul oraşului Alep, inclusiv un cartier major şi altele mai mici, informează The Associated Press, citând presa de stat de la Damasc şi Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului.

    Agenţia publică de ştiri SANA a comunicat că forţele guvernamentale au ocupat cartierul strategic Sakhour în cursul dimineţii de luni.

    Televizunea siriană de stat a anunţat că 3.000 de persoane, dintre care jumătate copii, au părăsit zonele rebele în ultimele zile, refugiindu-se în părţile din oraş controlate de forţele guvernamentale şi kurde.

    Într-un comunicat dat publicităţii de Ministerul rus al Apărării se afirmă că în trupele siriene au ocupat zece cartiere şi peste 3.000 de clădiri, iar mai mult de 100 de rebeli au depus armele şi au părăsit oraşul.

    Rami Abdurrahman, coordonatorul Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, a a relatat că aproape 30% din zone controlate de rebeli în oraş au fost cucerite de forţele guvernamentale în urma ofensivei din ultimele zile.

    Recentele victorii deschid calea pentru eliminarea completă a prezenţei rebelilor din Alep, caz în care regimul Assad ar recăpăta controlul celor mai mari patru oraşe din Siria.

    Trupele guvernamentale au cucerit cartierele Sakhur, Haydariya şi Sheikh Khodr, în timp ce forţele kurde, care în mod oficial nu sunt aliate cu regimul Assad, au ocupat districtul Sheikh Fares, astfel că rebelii au pierdut toată zona de nord a enclavei din estul Alepului, a anunţat Observatorul sirian pentru Drepturile Omului, informează site-ul postului de televiziune France 24.

  • Vulcanul Pavlof din Alaska erupe şi trimite în atmosferă o coloană de cenuşă de 11 kilometri

    Vulcanul Pavlof din Alaska continua să erupă luni, deversând lavă, iar o coloană de cenuşă vulcanică s-a ridicat până la 11 de kilometri în atmosferă, a anunţat Observatorul Vulcanic din Alaska, relatează DPA online.

    Un nor de cenuşă s-a extins până la peste 650 de kilometri nord-est, către interiorul Alaskăi, iar o alertă aeriană a fost emisă.

    Erupţia nu a provocat victime sau pagube pe acest vulcan înzăpezit din Peninsula Alaska, situat la aproximativ 953 de kilometri sud-vest de Anchorage.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţul făcut de Wizz Air: a lansat un nou zbor din Timişoara

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a început de ieri operarea noilor curse din Timişoara către Eindhoven. Aceasta este cea mai nouă rută lansată din unul dintre cele mai mari oraşe din Transilvania către Olanda. Zborul către Eindhoven va fi operat de trei ori pe săptămână, în zilele de marţi, joi şi sâmbătă.

    Eindhoven este prima destinaţie Wizz Air din Olanda şi a 15-a în total de la Timişoara. Ruta le deschide călătorilor din România calea către unul dintre cele mai mari oraşe din această ţară şi către o destinaţie de vacanţă interesantă, cu multe atracţii, cum ar fi muzeul Philips dar şi muzeul echipei locale de fotbal PSV, observatorul şi centrul vibrant al oraşului. 125 de pasageri de la Timişoara au ales să fie ieri pe primul zbor de la Timişoara către Eindhoven iar 165 de pasageri au călătorit din Olanda către Timişoara. 

  • Observatorul Astronomic din Capitală va fi restaurat cu fonduri europene

    Primăria Capitalei a obţinut pentru lucrări fonduri europene prin Programul Operaţioal Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul Major de Intervenţie, 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.

    Valoarea proiectului este de 11.106.783 de lei din care finanţarea nerambursabilă este de 7.373.912 lei, iar 1.596.079 de lei reprezintă contribuţia proprie în proiect. Data limită de finalizare a implementării proiectului este luna aprilie 2015.

    Proiectul are ca obiectiv efectuarea lucrărilor de consolidare, restaurare şi conservare a monumentului istoric dar şi de valorificare a potenţialului său turistic şi cultural. Astfel, iniţiatorii proiectului îşi propun creşterea numărului de vizitatori la 8.500 în primul an după introducerea în circuitul turistic, de la aproximativ 7.800 de turişti şi vizitatori câţi au fost înregistraţi în anul 2009.

    Totodată vor fi efectuate şi lucrări de amenajare peisagistică a împrejmuirilor acestuia, respectiv a grădinii.

    Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” este singurul observator astronomic din Capitală deschis publicului.

    Clădirea Observatorului Astronomic, inaugurată în toamna anului 1910, este inclusă în Lista monumentelor istorice. Observatorul este monument de categoria B, adică de importanţă locală.

     

  • Nou cutremur cu magnitudinea de 5,6 în largul Insulei Creta

     Epicentrul acestui cutremur, calificat drept “foarte puternic” şi înregistrat la ora locală 0.39 (1.39, ora României), a fost localizat la aproximativ 430 de kilometri sud-est de Atena, în Mediterana, potrivit aceleiaşi surse.

    Seismul are loc după două zile de la un cutremur cu magnitudinea de 6,2 potrivit institutului geologic american USGS (şi 5,9 potrivit Observatorului din Atena), sâmbătă seara, în aceeaşi zonă, la o adâncime de aproximativ 10 kilometri, fără să provoace victime sau pagube.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns Eminescu pe planeta Mercur (GALERIE FOTO)

    Mai puţin cunoscut e faptul că numele poetului Mihai Eminescu, ca şi ale altor literaţi, artişti, muzicieni şi oameni de ştiinţă români au ajuns să denumească oficial corpuri cereşti – cratere şi asteroizi, conform tradiţiei în virtutea căreia corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu.

    Corpurile cereşti botezate după personalităţi culturale româneşti (GALERIE FOTO)

    Craterul lunar Eminescu de pe planeta Mercur a fost botezat ca atare în 2008, iar în 1994 un crater de pe Venus a primit numele poetei Elena Văcărescu. Tot pe Venus, o formaţiune vulcanică a fost denumită după soprana Hariclea Darclee, iar matematicianul-astronom Spiru Haret are pe Lună un crater botezat cu numele său.

    Tot după numele lui Eminescu a fost botezat şi un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar şi situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Alţi români onoraţi pentru contribuţia lor la cultura mondială sunt George Enescu, Constantin Brâncuşi, precum şi astronomii Constantin Pârvulescu, Hermannn Julius Oberth, Nicolae Donici, Jean Dragesco, Nicolae Sanduleak, Matei Alexescu şi Mirel Bîrlan.

    Cometele poartă, prin tradiţie, numele descoperitorului sau al primilor trei descoperitori. Până acum un singur român a realizat această performanţă: Victor Daimaca, profesor de matematică din Târgu-Jiu şi astronom amator, singurul român ce a descoperit comete – Daimaca 1943c şi van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.

    Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”

  • Cometa care a trecut prin soare şi a supravieţuit salută Pământul de Crăciun – VIDEO

    Imaginile cu expunere lungă, făcute de astronomul Gabriel Brammer cu trei zile în urmă la observatorul Paranal din deşertul Atacama, Chile, înfăţişează cometa traversând orizontul chiar înainte de ivirea zorilor, informează site-ul European Southern Observatory.

    Cometa Lovejoy a fost descoerită pe 27 noiembrie de către astronomul amator australian Terry Lovejoy şi a fost clasificată ca fiind o cometă Kreutz – obiect cosmic a cărui orbită trece foarte aproape de Soare. Săptămâna trecută, cometa a intrat în coroana Soarelui şi a trecut razant la doar 140.000 de kilometri de suprafaţa astrului. Astronomii s-au aşteptat ca Lovejoy să se destrame, însă cometa a supravieţuit în mod miraculos după întâlnirea cu Soarele şi a reapărut câteva zile mai târziu, spre surpriza tuturor.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • După Draconide vin Orionidele: dacă rataţi ploaia de stele de sâmbătă seara, mai urmează una (FOTO)

    Meteorii din acest curent apar atunci când Terra trece prin acelaşi loc prin care a trecut cometa 21 P/Giacobini-Zinner şi de obicei se văd doi, trei pe oră. Anul acesta însă s-ar putea să vedem mai mulţi, 60 pe oră, pentru că ne vom întâlni cu o parte densă în particule a locului prin care a trecut cometa între 1900 şi 1907, afirmă specialiştii Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

    În 1933 şi 1946, planeta a trecut prin aceeaşi parte a traiectoriei cometei şi s-au observat adevărate “furtuni” de meteori. Se crede că anul acesta activitatea va fi mai slabă ca intensitate decât atunci, pentru că materialul din zonă s-a disipat în spaţiu.

    În noaptea de sâmbătă spre duminică (8/9 octombrie), undeva între ora 22 şi 3 dimineaţa ar trebui să observăm mai multe stele căzătoare care par a veni din constelaţia Draco, aflată nu departe de strălucitoarea stea Vega. Nu le vom vedea pe toate în acea constelaţie, iar pentru a determina dacă am observat o Draconidă trebuie să prelungim înapoi traiectoria meteorului să vedem dacă ajunge în constelaţia Draco.

    Specialiştii Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” se aşteaptă ca şi în 2012, 2020, 2024, 2025, 2030, 2035, 2037, 2042 şi 2044 să aibă loc o activitate crescută a acestui curent de meteori, mai ales că anul viitor cometa mamă (21 P/Giacobini-Zinner) se întoarce la periheliu (aproape de Soare).

    Între 2 octombrie şi 7 noiembrie, Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley. Numărul de meteori pe oră creşte, maximul fiind atins cândva între 20 şi 22 octombrie. Stelele căzătoare par a veni din constelaţia Orion, de aici venind şi numele curentului: Orionide.

    Putem vedea în medie 25 de stele căzătoare pe oră, dar pot fi numai 10 sau chiar 60. Depinde de traiectoria planetei noastre şi de bogăţia norului de particule. Puteţi observa Orionidele după miezul nopţii până la răsăritul Soarelui interval în care constelaţia Orion se află deasupra orizontului. Anul acesta cerul va fi stricat de Luna în faza de Ultimul Pătrar, fiind posibil să vedem numai 10 stele căzătoare pe oră. Dacă staţi cu ochii pe cer trei ore veţi vedea mai multe, mai ales dacă vom avea o activitate crescută.

    Acest curent de meteori este cunoscut pentru meteorii foarte strălucitori (bolizi) pe care uneori îi produce, un motiv în plus pentru a-l observa.

    GHID DE OBSERVARE A METEORILOR

    În serile când se produc maximele cureţilor de meteori, ieşiţi afara la ora indicată, aşezaţi-vă confortabil pe un şezlong sau pătură şi aşteptaţi, privind pe cer. Aşteptaţi 15 minute pentru ca ochiul să se acomodeze cu întunericul. Nu vor trece nici 5-10 minute şi veţi vedea stelele căzătoare, în funcţie de intensitatea maximului.

    Cu cât locul de unde observaţi este mai întunecat, adică nu aveţi lumini împrejur, cu atât veţi vedea mai mulţi meteori. Dacă nici Luna nu se află pe cer, puteţi observa în condiţii ideale meteorii.

    Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”