BusinessMagazin

Tag: oameni

  • Satul unde sunt mai mulţi urşi decât oameni pe uliţe. Nici copiii nu mai merg la şcoală

    Panica în localitatea Cuşma din judeţul Bistriţa-Năsăud, după ce mai mulţi urşi au coborât în sat şi s-au plimbat nestingheriţi pe străzi.

    Localnicii au primit alerte şi au fost îndemnaţi de autorităţi să nu iasă afară din case. De frică, părinţii şi-au însoţit copiii la şcoală cu maşinile însă unii au decis să nu-i mai trimită luni la cursuri.

    Locuitorii din Cuşma sunt disperaţi pentru că în zonă este un fond de vânătoare, celebru încă de pe vremea comunismului. Au fost momente când oamenii au numărat şi opt urşi pe uliţe şi pe dealuri.

    Situaţia s-a agravat de zilele trecute când urşii au început să se plimbe nestingheriţi pe drumuri şi în curţile oamenilor. Prin RO-Alert oamenii au fost sfătuiţi să fie vigilenţi, să stea în case şi să se ferească de animalele sălbatice.

    Proprietarii fondului de vânătoare au cerut deja autorităţilor să ia măsuri, iar acum se încearcă rezolvarea problemei. Oamenii vor că urşii să fie mutaţi din zonă pentru că zilnic, spun ei, le distrug proprietăţile, le atacă animalele şi le distrug livezile. Până acum nimeni nu a fost rănit, însă starea de alertă se menţine în satul Cuşma, scrie stirileprotv.ro

  • Cel mai scump aliment din lume: doar un gram poate să coste câteva mii de dolari

    Risotto-ul italian, paella spaniolă şi curry-ul indian au toate un ingredient comun: şofranul.
    Oamenii cunosc şofranul datorită caracteristicilor precum aroma distinctă, culoarea luminoasă, dar şi preţul ridicat. Şofranul de calitate poate să coste nu mai puţin de 3.000 de dolari pentru doar jumătate de gram.
    De ce costă un simplu condiment atât de mult? Reputaţia de cea mai scumpă mirodenie de lume îi este atribuită şofranului datorită procesului de creştere a acestuia: doar o mică parte din floarea de şofran, stigmatul (partea superioară a pistilului unei flori) este folosită pentru realizarea mirodeniei. Prin urmare, este nevoie de aproximativ 75.000 de flori de şofran pentru a realiza 0,5 g de mirodenie. Această parte a florii este extrem de delicată, prin urmare recoltarea şi uscarea acesteia sunt extrem de costisitoare, fiind realizate manual.
    Planta este la fel de delicată. Creşte doar în anumite condiţii climatice şi înfloreşte doar într-o anumită săptămână a anului. Cele mai populare specii de şofran sunt cel indian, iranian şi spaniol.
    Oamenii sunt dispuşi să plătească atât de mult pentru această mirodenie datorită beneficiilor asupra sănătăţii (poate îmbunătăţi starea unei persoane, să ajute chiar şi la reducerea greutăţii etc.), dar şi a gustului distinctiv, greu de descris.

    Sursa: Reader’s Digest
     

  • Riscul unui război atomic între SUA şi Rusia, în creştere: 34 de milioane de oameni ar muri în primele ore de la izbucnirea conflictului

    Potrivit unei simulări, ce a fost realizată în cadrul programului Ştiinţă şi Securitate Globală al Universităţii Princeton, 34 de milioane de oameni ar deceda, iar alte 57 de milioane ar fi rănite în primele ore după izbucnirea unei conflagraţii nucleare. Estimările nu includ persoanele ce vor suferi pe termen lung de probleme de sănătate, informează cotidianul The Independent.

    Cercetătorii americani susţin că un război nuclear ar putea fi declanşat în urma escaladării unui conflict convenţional între Rusia şi NATO.

    Potrivit scenariului imaginat de echipa de cercetători, “în speranţa de a opri o ofensivă SUA-NATO, Rusia lansează, de la o bază din enclava Kaliningrad, o armă nucleară cu rolul de foc de avertizare. NATO ripostează cu un atac nuclear tactic executat de aviaţie”.

    “După ce pragul nuclear a fost depăşit, conflictul escaladează spre un război nuclear tactic în Europa. Rusia lansează 300 de focoase nucleare, cu ajutorul avioanelor şi rachetelor cu rază scurtă de acţiune, pentru a lovi bazele NATO şi trupele aflate în ofensivă. NATO răspunde cu aproximativ 180 focoase nucleare lansate de avioane”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „De la televizor, părem o ţară de oameni bolnavi, care consumă foarte multe medicamente”. Solicitarea lui Pintea

    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, vineri, întrebată dacă ministerul va interveni în privinţa reclamelor la medicamente, că se gâdeşte să reglementeze şi zona publicităţii pentru acestea, ministerul gândind măsuri pe care să le adopte în sensul promovării unui stil de viaţă sănătos.

    „Dacă ne uităm la televizor, părem o ţară de oameni foarte bolnavi, care consumă foarte multe medicamente. Ne gândim la o serie de măsuri pe care să le luăm legate de un stil de viaţă sănătos, un capitol în prevenţie, în Legea Prevenţiei, sunt foarte multe discuţii pe această temă, dar ca să vă răspund pe scurt, da, ne gândim şi la aceste aspecte, negociem, suntem în discuţii cu producătorii, cu distribuitorii, pe mai multe paliere legate de politica medicamentului pe care trebuie să o reformăm din temelie”, a spus ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză de la BT: Cine controlează Banca Transilvania

    Spre comparaţie, la S1/2018, capitalul privat românesc avea o pondere de 55,5% din cea mai mare bancă din România, iar la final de 2017 această pondere era de 50,7%.

    Un număr de 1.020 de acţionari străini, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, controlează 36% din Banca Transilvania (simbol bursier TLV), cea mai mare instituţie de credit din România, potrivit datelor din raportul semestrial pentru 2019.

    Pe de altă parte, circa 31.300 de acţionari români au o pondere de 64% din capital social al celui mai tranzacţionat emitent de la Bursa de la Bucureşti, ceea ce înseamnă că banca de la Cluj a devenit o instituţie de credit cu capital majoritar românesc.

    Spre comparaţie în S1/2017, străinii aveau o pondere de 53,5% din capitalul social, pentru ca în 2018 participaţia acestora să ajungă la 44,5%, ceea ce indică o strategie de acumulare a fondurilor de pensii private Pilon II, dar şi a SIF-urilor de la acţionarii străini. Astfel, la S1/2019, cele cinci SIF-uri aveau 18,7% din bancă, faţă de 15% în prima jumătate din 2018.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tânărul de 34 de ani responsabil de gestionarea crizelor pentru unul dintre cei mai mari producători locali de bere

    Atanas Boychev este legal & corporate affairs director pe România şi Bulgaria, departamentul pe care îl conduce fiind format din nouă persoane, dintre care şase sunt în România.

    „Acoperim o varietate de domenii, cum ar fi guvernanţa juridică, afacerile corporatiste, inclusiv PR, respectarea, gestionarea crizelor”, explică el. Una dintre principalele borne din parcursul său profesional spune că a fost numirea în funcţia actuală. Un pas dificil din carieră, povesteşte el, a fost cel în care a fost ales în calitate de specialist în compliance al unei înţelegeri în cadrul unui „vast proiect multinaţional, care implica mai multe jurisdicţii, numeroase părţi interesate, interne şi externe, şi o mulţime de activităţi organizaţionale, legale şi de conformitate”, proiect la a cărui structurare a lucrat, alături de colegii din departamentul său, aproape un an.

    Atanas Boychev are un master în drept acordat de Universitatea St. Kliment Ohridski din Sofia, şi îşi descrie experienţa internaţională într-un cuvânt: intensă. Spune că îi place foarte mult să lucreze în mediul multinaţional deoarece, prin prisma faptului că anterior acestei funcţii a ocupat-o pe cea de director de conformitate pentru segmentul european de business al companiei Molson Coors, care produce Bergenbier, este obişnuit să lucreze cu oameni din diferite ţări şi culturi, lucru care îi face plăcere „dintr-un motiv simplu – pasiunea pentru succes”, care, spune el, ne uneşte pe toţi, indiferent de origine sau de diferenţele noastre culturale.

    În ceea ce priveşte activitatea pe piaţa din România, spune: „Mi se pare uşor să lucrez în România, în principal datorită persoanelor prietenoase şi destupate la minte din compania Bergenbier. În fiecare zi învăţ mai multe despre ţară, despre afaceri, despre mersul pieţei şi mă bucur că sunt înconjurat de profesionişti dovediţi”.

  • Jack Ma rotaţie la 180 de grade: Cunoscutul fondator al gingantului din e-commerceul chinezesc Alibaba susţine că oamenii ar putea lucra doar 12 ore pe săptămână

    Fondatorul Alibaba a fost un susţinător al programului de muncă 996, în care acesta vede o sursă de fericire, deşi de de zeci de ani este dezbătut în mediul online eficienţa modelului de muncă chinezesc, în raport cu modul în care angajaţii sunt afectaţi de practicarea acestuia.

    „Oamenii ar putea lucra trei zile pe săptămână, cu ajutorul tehnologiei şi a unor reforme ale sistemului educaţional”, a declarat joi fondatorul Alibaba în cadrul Conferinţei despre Inteligenţa Artificială, care a a avut loc la Shanghai.

    Atunci când a fost vorba despre evoluţiile tehnologice care au permis oamenilor să câştige ceva mai mult timp liber, miliardarul a venit cu un exemplu simplu, electricitatea.

    „Energia electrică este cea care oferă oamenilor mai mult timp pentru a putea merge la karaoke sau a se putea distra la petreceri. Cred că datorită inteligenţei artificiale oamenii vor avea mai mult timp să se bucure de timpul lor”, a mai spus Jack Ma la conferinţa organizată la Shanghai.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum i-a fost furat imperiul de 600 de milioane de euro şi 16.000 de angajaţi unuia dintre cei mai puternici şi bogaţi oameni din România

    Cei mai mulţi antreprenori romani preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    O poveste cu adevărat spectaculoasă are omul de afaceri Gelu Tofan, care era în anii 90 şi la începutul anilor 2000 unul dintre cei mai importanţi antreprenori din România. Grupul Tofan opera mai multe firme, majoriatea din industria anvelopelor auto, cu o cifră de afaceri netă de circa 600 de milioane de dolari; 16.000 de oameni lucrau în cadrul grupului.

    Antreprenorul român a făcut însă o greşeală, după cum el însuşi spune, având prea multă încredere într-un executiv, care a fraudat mai multe companii din cadrul grupului. Drept urmare, mai multe firme au intrat în faliment şi executare silită. Gelu Tofan a fost victima unui atac în stradă, urmare a războiului pe care îl purta cu fostul său angajat, apoi a avut mai multe probleme de sănătate.

    Acum povesteşte calm ce anume a dus la prăbuşirea imperiului pe care îl controla în trecut. „Numai în divizia de anvelope lucrau în jur de 10.000 de oameni. Din afară nu prea se vedea, dar afacerile erau practic împărţite în două”, povesteşte Gelu Tofan. Pe de o parte activităţile de transport şi cele de producţie a anvelopelor, divizie în care era partener cu grupul financiar japonez Nomura, care avea 49% din grup iar Tofan şi câţiva minoritari deţineau 51%.

    O altă divizie a afacerilor, în care Nomura nu era implicată, reunea activităţi variate – morărit şi panificaţie, presă (grupul Monitorul, Caţavencu), o firmă de comunicaţii prin satelit şi altele mai mici în care mai lucrau câteva mii de oameni. „Vorbim de peste 16.000 de oameni. Indiferent cât de mare, puternic, pregătit, deştept eşti, este clar că nu poţi să conduci zeci de companii, independente, multe dintre ele deschise – Danubiana, fabricile mari de morărit şi panificaţie, două fabrici de anvelope – Victoria Floreşti şi Silvania Zalău, ambele preluate în 2001 de Michellin”.

    Cetate Deva, Panerom Timişoara, Mopan Suceava, enumeră omul de afaceri, erau societăţi deschise, cotate la bursă, cu mulţi acţionari iar antreprenorul spune că pusese la punct un mecanism de administrare care se baza pe „schema clasică”: consiliu de administraţie, adunare generală, consiliu director, cu împărţirea şi repartizarea sarcinilor, cu limite de competenţă. „Am multe exemple de oameni extrem de competenţi, oneşti, care au făcut performanţă.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

     

     

     

     

     

     

     

  • O ţară de oameni deprimaţi şi descurajaţi. ”Boala secolului” face ravagii printre români

    Statisticile de specialitate arată că depresia este cea mai frecventă afecţiune mentală. În România, datele arată că 20% dintre oameni se confruntă cu tulburări psihice, iar dintre aceştia jumătate sunt depresivi. În acest moment, depresia este a patra maladie ca răspândire pe glob, fiind deja denumită “boala secolului”.

    Un studiu al Ligii Române de Sănătate Mintală arată că în ţara noastră depresia este mai frecventă decât diabetul. La nivel mondial există între 120-200 de milioane de persoane care suferă de aceasta boală, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din populaţia de pe glob, conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Potrivit psihiatrilor, această boală afectează în egală măsură copiii, adolescenţii, adulţii şi bătrânii, indiferent de nivelul de educaţie pe care îl au sau de clasa socială din care fac parte.

    Tulburările duc la suicid

    Psihiatrii spun că depresia este catalogată drept a treia cauză de sinucidere în rândul persoanelor de orice vârstă. Potrivit specialiştilor, această afecţiune împiedică persoana să mai simtă succesul, bucuria sau relaxarea. Individul devine excesiv de exigent cu sine şi ajunge să se autoanalizeze cu multă severitate, ajungând până la intransigenţă. Specifice în cazul depresiei, pe lângă sentimentele de inutilitate şi culpabilitate, sunt gândurile iraţionale care amplifică suferinţa şi împing către suicid. Tot ce este negativ sau mai dificil în viaţa omului este amplificat, în comparaţie cu tot ceea ce este bun, explică experţii. în aceste condiţii, individul nu mai poate gândi pentru el însusi, depresia fiind cea care preia controlul şi “gândeşte” pentru el, scrie www.gazetaromaneasca.ro

     

  • Suedezii de la Autoliv, cu afaceri de peste 4 miliarde lei în România, caută 200 de oameni pentru fabrica de la Braşov

    Producătorul de sisteme de sigu­ranţă auto Autoliv România, subsidiara locală a grupului suedez Autoliv cu vânzări globale de peste 10 mld. dolari şi 67.000 de angajaţi la nivel global, recrutează în prezent 200 de oameni pentru fabrica de la Braşov, potrivit informaţiilor de pe site-ul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Braşov.

    Compania are disponibile 100 de joburi pentru muncitori necalificaţi, la asamblarea, montarea pieselor şi încă 100 de locuri de muncă pentru montatori subansambluri, potrivit AJOFM Bra­şov. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro