BusinessMagazin

Tag: nunti

  • Un senator vrea să pună taxă pe meniul de la nuntă! Ar taxa şi cântăreţii şi starostele, dar n-a găsit… formula

    Pe final de mandat, senatorul Dorin Dobra s-a pus serios pe treabă şi vrea să pună lucrurile la punct în ceea ce priveşte nunţile. Şi i-a venit o idee. O taxă pe meniul de la nuntă. Pornind de la întrebarea retorică şi absolut profundă „La nuntă spălăm orice?”, Dobra intră într-un delir pe teme de economie subterană. N-a ieşit bine…

    Un leu pe meniu. La asta s-a gândit Dorin Dobra, să instituite o taxă pentru patrimoniu (cică), o sumă prin care invitaţii la nunţi să fie taxaţi pentru meniul lor, astfel încât să se poată ţine o evidenţă a banilor făcuţi de restaurante – explică liberalul Dorin Dobra pe Facebook. Ideea sa trăsnită face deliciul presei şi este tema preferată de caterincă în aceste zile. Ce credeţi că l-a provocat pe Dobra? Divorţul Elenei Băsescu, care i-a adus în minte… nunta acesteia. Unde, evident, ca la toate nunţile, nu s-a plătit nicio taxă, statul, după gândirea liberală a lui Dobra, nealegându-se cu nimic după o astfel de petrecere.

    Şi, dacă n-au mai fost zile nelucrătoare de declarat – ultima modă printre parlamentari, măcar cu atât să ne alegem după trecerea lui Dobra prin Senat. O taxă pe meniul de nuntă care să scoată la suprafaţă „banii murdari” spălaţi la nunţi.

    „La nuntă spălăm orice?
    Plecând de la convingerea personală că această ţară are resurse suficiente pentru a-şi susţine existenţa chiar la un nivel onorabil, nu pot să nu subliniez revenirea în actualitate a temei nunţii fiicei lui Traian Băsescu.
    Acum aproximativ 3 ani, îi transmiteam d-lui Chiţoiu, la vremea aceea ministru de Finanţe, că m-ar bucura să găsească o formulă rezonabilă şi nederanjantă prin care să ţină evidenţa financiară a acestor evenimente, având convingerea că, fie şi la o nuntă medie, costurile plătite sunt undeva la 1 miliard de lei.
    Neinteresându-mă care sunt încasările, la vremea aceea încercam să sugerez că în baza minimei evidenţe de la aceste evenimente, am putea institui o taxă pentru patrimoniu, cum ar fi, de exemplu, 1 leu/ participant la nuntă. Am fi pus în felul acesta şi restaurantele, şi casele de nunţi în situaţia de a scoate la lumină cifrele de afaceri, încasările, nemaivorbind de toată gruparea de cântăreţi, formaţii, ansambluri, trupe, staroşti despre care, sincer, nu cred că declară undeva sumele pe care le primesc.
    Nu de alta, dar văd că, mai nou, se folosesc aceste evenimente pentru a declara venituri dubioase la momentul necesar. Parcă şi de la Bistriţa am avut ceva participanţi la nunta aia renumită, nu?”, este mesajul postat de senator pe pagina sa de Facebook.

    Cititi mai multe pe www.bistriteanul.ro

  • Un senator vrea să pună taxă pe meniul de la nuntă! Ar taxa şi cântăreţii şi starostele, dar n-a găsit… formula

    Pe final de mandat, senatorul Dorin Dobra s-a pus serios pe treabă şi vrea să pună lucrurile la punct în ceea ce priveşte nunţile. Şi i-a venit o idee. O taxă pe meniul de la nuntă. Pornind de la întrebarea retorică şi absolut profundă „La nuntă spălăm orice?”, Dobra intră într-un delir pe teme de economie subterană. N-a ieşit bine…

    Un leu pe meniu. La asta s-a gândit Dorin Dobra, să instituite o taxă pentru patrimoniu (cică), o sumă prin care invitaţii la nunţi să fie taxaţi pentru meniul lor, astfel încât să se poată ţine o evidenţă a banilor făcuţi de restaurante – explică liberalul Dorin Dobra pe Facebook. Ideea sa trăsnită face deliciul presei şi este tema preferată de caterincă în aceste zile. Ce credeţi că l-a provocat pe Dobra? Divorţul Elenei Băsescu, care i-a adus în minte… nunta acesteia. Unde, evident, ca la toate nunţile, nu s-a plătit nicio taxă, statul, după gândirea liberală a lui Dobra, nealegându-se cu nimic după o astfel de petrecere.

    Şi, dacă n-au mai fost zile nelucrătoare de declarat – ultima modă printre parlamentari, măcar cu atât să ne alegem după trecerea lui Dobra prin Senat. O taxă pe meniul de nuntă care să scoată la suprafaţă „banii murdari” spălaţi la nunţi.

    „La nuntă spălăm orice?
    Plecând de la convingerea personală că această ţară are resurse suficiente pentru a-şi susţine existenţa chiar la un nivel onorabil, nu pot să nu subliniez revenirea în actualitate a temei nunţii fiicei lui Traian Băsescu.
    Acum aproximativ 3 ani, îi transmiteam d-lui Chiţoiu, la vremea aceea ministru de Finanţe, că m-ar bucura să găsească o formulă rezonabilă şi nederanjantă prin care să ţină evidenţa financiară a acestor evenimente, având convingerea că, fie şi la o nuntă medie, costurile plătite sunt undeva la 1 miliard de lei.
    Neinteresându-mă care sunt încasările, la vremea aceea încercam să sugerez că în baza minimei evidenţe de la aceste evenimente, am putea institui o taxă pentru patrimoniu, cum ar fi, de exemplu, 1 leu/ participant la nuntă. Am fi pus în felul acesta şi restaurantele, şi casele de nunţi în situaţia de a scoate la lumină cifrele de afaceri, încasările, nemaivorbind de toată gruparea de cântăreţi, formaţii, ansambluri, trupe, staroşti despre care, sincer, nu cred că declară undeva sumele pe care le primesc.
    Nu de alta, dar văd că, mai nou, se folosesc aceste evenimente pentru a declara venituri dubioase la momentul necesar. Parcă şi de la Bistriţa am avut ceva participanţi la nunta aia renumită, nu?”, este mesajul postat de senator pe pagina sa de Facebook.

    Cititi mai multe pe www.bistriteanul.ro

  • Doi soţi şi-au făcut o afacere şi vor să se îmbogăţească din nunţile altora

    Carmen şi Nicu Mogoş (30 de ani) au lansat la începutul anului magazinul online bowsandpies.ro în care vând accesorii de petrecere originale, o parte dintre acestea fiind achiziţionate de la furnizori, iar restul fiind produse proprii. Soţii Mogoş şi-au creat astfel propria nişă, cei doi poziţionându-se pe piaţă ca furnizori de servicii de personalizare şi creaţie pentru produsele solicitate, precum şi servicii de închiriere de produse pentru decorul foto, candy bar etc.

    Investiţia iniţială în afacere a fost de aproximativ 3.000 de euro, cea mai mare parte a acesteia fiind direcţionată spre achiziţionarea stocurilor de produse pentru vânzare şi închiriat, partea de management şi grafică necesare fiind realizate de cei doi soţi. Ulterior, toate câştigurile au fost reinvestite în creşterea companiei şi în diversificarea produselor comercializate. ”Investiţiile noastre în business au crescut la începutul acestui an, fiind dirijate către publicitatea online, diversificarea categoriilor de produse şi către găsirea unor noi furnizori pentru producţia şi achiziţionarea materialelor”, spun soţii Mogoş.

    În prezent, în magazinul online sunt listate aproximativ 250 de produse, iar la această listă se adaugă produsele personalizate sau create special pentru un anumit eveniment. ”Până în acest moment am creat peste 100 de modele de copăcei cu amprente (fingerprint tree) şi peste 500 de modele de recuzită”, explică antreprenorii. De la începutul anului, ei au ajuns la 500 de clienţi.

    Carmen Mogoş a fost mai întâi economist, apoi a lucrat în domeniul cercetării de piaţă, ca să realizeze într-un final că este pasionată de grafică, domeniu în care a lucrat în ultimii patru ani. Nicu Mogoş a lucrat în jurnalism, relaţii publice, marketing, iar de şapte ani lucrează în management şi comerţ, în prezent împărţindu-şi timpul între responsabilităţile de angajat şi antreprenoriat.

    Ideea unei astfel de afaceri a venit în momentul în care, în urmă cu doi ani, s-au ocupat de organizarea propriei nunţi.

    ”Am căutat pentru nunta noastră decoruri şi accesorii pentru petrecere în aer liber aşa cum vedeam pe site-urile din Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii şi nu am reuşit să găsim ce ne doream în România. Am fost  nevoiţi să apelăm la piaţa externă sau să ni le producem singuri. De aici a plecat şi ideea noastră de business”.

    În ce priveşte preţurile produselor comercializate, acestea variază în funcţie de produse: spre exemplu, formele de cupcakes cu diferite modele şi baloanele din latex uriaşe costă 10 lei, copăcelul cu amprente 150 de lei, închirierea unui birou vintage, 125 de lei, la care se adaugă preţul garanţiei de 100 de lei, închirierea unui dispenser pentru băuturi răcoritoare costă 100 de lei, iar preţul garanţiei este tot de 100 de lei.

    Cei doi antreprenori spun că au decis să se axeze exclusiv pe online pentru comercializarea produselor, dat fiind faptul că publicul ţintă este preponderant tânăr şi are acces la mijloace modern de comunicare şi comerţ. În plus, mulţi dintre clienţii lor sunt din afara Bucureştiului, iar ca şi costuri, online-ul le-a oferit posibilitatea de a începe repede şi cu un buget relativ mic.

    În ce priveşte nunţile ideale, acestea au o cu totul altă imaginea în viziunea noii generaţii. Persoanele cărora se adresează au acces la informaţi de la nunţile şi evenimentele din străinătate, unde există spre exemplu accesorii precum baloanele gigant, accesorii retro şi romantice, recuzită de forma unor ochelari, buze, mustăţi, decoruri foto.

    ”Trendul este foarte clar orientat către outdoor şi tot mai multe restaurante din România încearcă să ofere posibilitatea unor spaţii exterioare oricât de mici”, spun ei. În cadrul acestor spaţii, intervin cei doi antreprenori cu accesoriile lor pentru vânzare şi închiriat: şiraguri de becuri, dispensere pentru limonadă, accesorii de candybar, baloane uriaşe, etc. 

    Carmen şi Nicu Mogoş spun  că paşii următori în dezvoltarea afacerii vor fi direcţionaţi spre crearea de noi produse. La începutul anului viitor, vor să lanseze un proiect pe partea de grafică prin care vor să creeze o nouă nişă, ce va avea ca ţintă clienţii din zona de business.

     

  • Visa de mic să să devină bancher, iar acum este designer floral. „Nu mi-am dorit să ajung să lucrez în domeniu însă acum nu mă văd făcând altceva“

    Dhaniel Nora a transformat peste un miliard de fire din câteva mii de soiuri de flori în buchete sau aranjamente pentru nunţi şi evenimente corporate pentru clienţi precum Mercedes, Stejarii, Unilever sau Samsung. 

    Dhaniel Nora are 29 de ani şi a visat încă de când era mic să devină bancher. A studiat aşadar la Facultatea de Ştiinţe Economice din Sibiu şi a lucrat timp de doi ani într-o bancă. Primele două luni le-a lucrat la ghişeu, iar ulterior s-a ivit posibilitatea să lucreze ca analist bancar în credite pentru persoane juridice. „Era 2008 şi deja sistemul nu mai funcţiona ca în perioada 2006-2007, nu se mai angaja pe bandă rulantă. Am avut o şansă să ajung pe poziţia asta şi am avut norocul că eu sunt o persoană care învaţă uşor.“

    În 2009, în paralel cu jobul din bancă, un prieten l-a invitat să îl ajute la nunţi şi evenimente cu aranjamentele florale. Era un job după job. La scurt timp după aceea fiecare din ei a ajuns să aibă echipa lui şi să se ocupe de câte un eveniment. „Aveam însă mult de muncă la bancă, aşa că am întrerupt colaborarea după o vreme. După alte câteva luni însă am revenit şi am început iar să colaborăm.“ Îi plăcea însă şi jobul din bancă. Jobul la ghişeu este monoton, însă cel de analist bancar este altfel. Mi-amintesc şi acum că perioada aceea mi-a plăcut la nebunie. S-a ocupat în paralel de munca de la bancă şi de aranjamentele florale. Sibiul este însă o piaţă mică pentru un designer floral, cu un număr limitat de evenimente. „Mi-amintesc că am realizat un aranjament pentru o doamnă care l-a apreciat foarte mult şi ne-a propus să ne mutăm în Bucureşti.“ Au făcut pasul acesta, însă Bucureştiul i-a schimbat mult. Nu a mers bine de la început, aşa că după o perioadă el şi partenerul său de business s-au despărţit. „Am decis atunci să îmi caut job şi să îmi reiau cariera, aşa că m-am angajat la o firmă care realiza studii clinice pentru medicamente care încă nu au ieşit în piaţă. Era 1 septembrie 2011 iar eu mă ocupam de audit legislativ.“

    Nu a durat însă mult până la următoarea sa întâlnire cu florile: „Nu mi-am dorit să ajung să lucrez în domeniu însă acum nu mă văd făcând altceva“. Era toamna lui 2011 când un prieten l-a rugat să îi facă pentru un eveniment zece aranjamente florale. Nora nu mai lucra în domeniu, însă, pentru că prietenul a insistat, a acceptat. Aşa a reînceput totul. „După o lună am primit o nouă comandă pentru alte 20 de buchete. Aveam nevoie de o firmă pentru factură, aşa că am reînceput totul în joacă.“

    A fondat, împreună cu actuala sa parteneră, Roxana Bllinder, firma Suntime Events SRL şi s-au ocupat ei de tot, de acte, de stat la cozi, de primit aprobări. Pe 7 ianuarie 2012 au primit actele.

    „Mi-amintesc că în 2012 începusem să ne întrebăm dacă se renunţăm la ceva, la job sau la business, pentru că ajunsesem să nu facem nimic altceva decât muncă. Primul hop a avut loc în octombrie 2012, la aniversarea revistei Harper’s Bazaar.“ Le-au cerut un panou cu flori, iar în final au realizat un panou cu 1.000 de fire de crizanteme albe româneşti. Era un panou de 2 pe 2,5 m. „Am început atunci să primim telefoane de la oameni care voiau să colaboreze cu noi, iar la scurtă vreme după aceea eram booked pentru tot anul.“
    A decis astfel să plece de la firma din industria farma cu părere de rău: „Am plecat de la ceva sigur la ceva nou“.

    Era ianuarie 2013 când au decis să se dedice businessului propriu, pe care l-au numit Purple Flowers & Events. Primele evenimente le-au creionat în bucătăria proprie, apoi şi-au deschis un mic atelier într-un garaj. „Am început să ne cumpărăm recuzită, iar treptat am crescut şi am ajuns în atelierul actual din zona Floreasca, amplasat într-un apartament de 150 mp. Showroomul îl avem tot aici.“ Acum Purple Flowers & Events are şase angajaţi permanenţi şi alţi colaboratori în funcţie de proiecte. „Sunt weekenduri când avem şi trei nunţi şi niciuna în Bucureşti (unul dintre evenimentele recente de care ne-am ocupat a fost al actriţei Adela Popescu).“ Firma are însă şi clienţi corporate, iar printre aceştia se numără Harper’s Bazaar, Mercedes, Land Rover, mallul Promenada, Victoria 46, Beautik, Samsung, Unilever sau Stejarii. „Cu Stejarii şi cu hotelul Novotel avem contract permanent, astfel că săptămânal ne ocupăm să le facem aranjamente, şi totodată ne ocupăm de plantele lor şi de evenimentele pe care le organizează.“

  • Terasele din centrul vechi rămân deschise până la patru de dimineaţa

    “Având în vedere că organizarea şi funcţionarea teraselor sezoniere amplasate în Centrul Istoric Bucureşti necesită o reglementare urgentă – ţinând cont că acestea vor fi amplasate începand cu data de 15 martie -, şi pentru a debloca activitatea agenţilor economici din aceasta zonă, Primarul General, Sorin Oprescu, a emis Dispoziţia nr.194/04.03.2013, care permite desfăşurarea în conditii legale a activităţilor comerciale (terasele sezoniere) în perimetrul centrului istoric”, potrivit unui comunicat de presă al Primăriei Capitalei. Reprezentanţii mai spun că era imperios necesară emiterea unui act care să impună o serie de norme, care să organizeze, în condiţiile legii, desfăşurarea activităţilor într-un nucleu turistic european cum este centrul istoric, întrucât “unul dintre obiectivele Municipalităţii îl reprezintă dezvoltarea turismului şi promovarea activităţilor culturale”. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea teraselor sezoniere în perimetrul Centrului Istoric  nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptat în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti, din data de 25 februarie 2013.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ultima modă în materie de cure de slăbire: mirese cu tubul în nas

    Unele viitoare mirese iau măsuri din timp, altele vor să scape de nişte kilograme într-un timp cât mai scurt, astfel încât ofertele de programe de slăbit sunt variate, dintre ele nelipsind regimuri minune pe care le-ar fi ţinut şi vedetele de la Hollywood, care nu sunt întotdeauna sănătoase, ori cure de detoxifiere cu sucuri.

    Ultima modă în domeniu, utilizată deja de câţiva ani în ţări ca Italia, Spania, Marea Britanie şi introdusă şi Statele Unite, presupune hrănirea persoanei care ţine cura de slăbire printr-o sondă nazogastrică, adică, aşa cum o arată şi numele, un tub de plastic introdus prin nas şi care ajunge până în stomac.

    Acest regim durează zece zile şi se face sub supraveghere medicală, iar cei/cele care-l ţin nu mănâncă nimic, primind doar substanţe nutritive prin sondă, dar nu şi carbohidraţi. În tot acest timp, persoanelor care urmează regimul de slăbire li se monitorizează starea de sănătate, ca nu cumva să apară constipaţie, respiraţie urât mirositoare ori stări de ameţeală, iar înainte de a se apuca de el li se fac analize.

    Medicii susţinători ai acestui regim spun că, datorită faptului că nu durează decât zece zile, se ard doar grăsimile stocate şi nu se pierde masă musculară. De cealaltă parte, există voci care afirmă că, pe lângă faptul că utilizarea unei sonde nazogastrice este traumatizantă pentru organism, pierderea în greutate nu trebuie realizată prin cure rapide, ci în timp, pentru a se menţine efectul.

  • Cele mai scumpe 5 nunti din lume – GALERIE FOTO

    Daca unora 100 de milioane de dolari le ajung
    sa traiasca pe picior mare o viata intreaga, altii cheltuie aceasta
    suma doar pe nunta. Conducatorul actual al Dubaiului, Sheikh
    Mohammed bin Rashid Al Maktoum, si Printesa Salma au avut parte de
    cea mai scumpa nunta din istorie, care a costat 100 de milioane de
    dolari.

    Nunta, care a tinut sapte zile, a avut 20.000
    de invitati. Mireasa Salama a urmat o traditie stricta Beduina si a
    stat inchisa in camera sa pe parcursul celor sapte zile cat a tinut
    nunta. O alta nunta extravaganta a fost cea a Vanishei Mittal, fata
    celui mai bogat om din India. Nunta a costat in jur de 78 de
    milioane de dolari si a tinut sase zile.

    De asemenea, printre cele mai scumpe nunti din
    lume se numara si cea a vedetelor Tom Cruise si Katie Holmes,
    Arun Nayar si Elizabeth
    Hurley, potrivit topyaps.com.

  • Numarul de nunti a scazut la jumatate din cauza crizei, iar divorturile au crescut cu 17%

    Anul trecut, in Romania au fost incheiate aproape 134.000 de
    casatorii si peste 30.000 de divorturi, ceea ce inseamna ca la
    fiecare patru casatorii inregistrate corespunde un divort.

    La un buget mediu de 10.000 de euro pentru fiecare petrecere cu 100
    de invitati, rezulta ca businessul nuntilor a fost de 650 de
    milioane de euro anul trecut, la jumatate fata de perioada
    dinaintea crizei. Suma poate fi chiar mai mica, avand in vedere
    faptul ca nivelul bugetelor alocate pentru petrecerile de nunta din
    orasele din provincie este de 6.000- 7.000 de euro.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .