BusinessMagazin

Tag: nume

  • Familia Köber a deschis în primul semestru din 2019 un nou depozit pentru vopsele în Neamţ

    „O realizare importantă pentru noi a fost punerea în funcţiune a unui nou depozit de produse finite în judeţul Neamţ, în comuna Dumbrava Roşie. Este un depozit modern ce ne dublează ca­pacitatea de stocare a produselor“, spun reprezentanţii Köber. Ei nu au dorit să precizeze care a fost valoarea in­ves­tiţiei în acest nou depozit şi nici su­prafaţa.

    Deschiderea a venit în contextul în care, la începutul anului, oficialii com­paniei spuneau că pentru 2019 au un buget de investiţii de cinci mi­lioa­ne de euro pentru moder­ni­za­rea uneia dintre fabrici şi pentru deschi­de­rea a patru depozite noi. Spaţii lo­gis­tice erau planificate şi în restul ţării, în afară de Neamţ, în judeţe ca Sibiu, Timişoara, Cluj şi Mureş.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

     

  • La un secol distanţă de la primul zbor

    „Cu venituri în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro în 2018 şi cu peste 33.000 de angajaţi, KLM a devenit un element central pentru economia olandeză. Având o reţea extinsă şi un număr mare de destinaţii, KLM Royal Dutch Airlines are o importanţă deosebită pentru accesibilitatea noastră, mediul de afaceri, oportunităţile de angajare şi poziţia aeroportului Schiphol”, a declarat Cora van Nieuwenhuizen, ministrul infrastructurii şi gospodăririi apelor al Olandei, prezentă la evenimentul organizat recent. Anul trecut, compania a înregistrat un profit de 170 de milioane de euro şi a făcut investiţii de 1,3 miliarde de euro.

    Fondată pe 7 octombrie 1919, de către un grup de investitori privaţi, primul zbor al companiei KLM a fost operat pe 17 mai 1920, pe ruta Amsterdam – Londra. În 2018 businessul a fost deservit de o flotă de 209 aeronave. Anual, compania transportă peste 34 de milioane de pasageri şi în jur de 621.000 de tone de mărfuri, acoperind o reţea de 92 de oraşe europene şi 70 de destinaţii intercontinentale.

    Despre provocările întâmpinate de companie de-a lungul anilor de activitate a vorbit Pieter Elbers, preşedinte şi CEO al KLM.

    „Provocările vin mai ales în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi asigurarea că ceea ce facem, facem într-un mod corect”, a spus el în cadrul evenimentului. O modalitate prin care reprezentanţii companiei speră să atingă un nivel mai ridicat de sustenabilitate este programul Fly Responsibly (Zboară responsabil), prin intermediul căruia spun că vor să atragă şi alţi jucători din industria aviatică să folosească schemele de sustenabilitate ale KLM, destinate reducerii emisiilor de carbon şi încurajării utilizării biocombustibilului (biocombustibilul este produs din materii prime regenerabile, cum ar fi uleiurile vegetale, deşeurile agricole sau din aşchii de lemn, în locul combustibililor fosili, şi care nu au un impact negativ asupra biodiversităţii sau producţiei alimentare).

    „Dezvoltarea sustenabilităţii în aviaţie nu este o chestiune care priveşte o singură companie aviatică, iar progresul se va remarca doar când vom lucra împreună ca industrie. Concurenţa este importantă, dar nu şi atunci când vine vorba de dezvoltarea sustenabilă a aviaţiei. Începând de astăzi, vom oferi tuturor companiilor aeriene programul nostru de compensare a carbonului – CO2ZERO. În schimb, îi invităm şi pe alţii să ni se alăture şi să împărtăşească cele mai bune practici pentru a beneficia de un viitor sustenabil”, a declarat Elbers. CO2ZERO este un program care calculează cantitatea de dioxid de carbon (CO2) pe fiecare zbor şi chiar pe fiecare pasager, iar pasagerii pot plăti un supliment la bilet pentru a compensa emisiile de CO2 ale zborurilor efectuate.

    Fiind o iniţiativă nou lansată, momentan nu există parteneriate în acest sens. Pe lângă acest program, alte câteva soluţii propuse de reprezentanţii companiei călătorilor sunt, de pildă, înlocuirea întâlnirilor faţă în faţă cu cele pe Skype, precum şi folosirea trenurilor ca mijloc de transport alternativ.

    CEO-ul companiei a mai adăugat că, pe termen lung, provocările vin, cu siguranţă, pe partea de infrastructură: „Dacă priviţi la spaţiul aviatic european veţi vedea că este un loc în care trebuie să se facă investiţii şi să se ia decizii”.

    De altfel, compania are baza pe Amsterdam-Schiphol – unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume (locul 11 după numărul de pasageri care îl tranzitează, potrivit Airports Council International), tranzitat anual de peste 71 de milioane de pasageri şi operat la capacitate maximă. Acest aspect reprezintă, potrivit lui Elbers, un impediment în dezvoltarea liniei low-cost a companiei KLM, Transavia (în 1991 KLM a cumpărat 80% din Transavia, iar în 2003 businessul a devenit în întregime parte a KLM).  „Dezvoltarea reţelei noastre pentru anul acesta este destul de limitată. Aeroportul Schiphol este destul de plin, dacă nu complet plin, astfel încât o soluţie pentru noi este să ne extindem capacitatea prin operarea unor aeronave mai mari”, observă el. 

    În acest sens, compania a cumpărat anul acesta un nou tip aeronavă – 787-10 Dreamliner, cu o capacitate de 334 de locuri, dintre care 38 destinate clasei business. Pe lângă capacitatea mărită, acest tip de aeronavă foloseşte cu 42% mai puţin combustibil şi emite cu 31% mai puţin CO2. Reprezentanţii KLM nu au vrut să comunice valoarea investiţiei, menţionând doar că noile aeronave vor acoperi destinaţii din toată lumea, primul zbor fiind operat spre Kilimanjaro.

    Prin programul de reînnoire a flotei, până în 2022 reprezentanţii KLM intenţionează să deţină 22 de aeronave 787-10 Dreamliner. L-am întrebat pe preşedintele KLM dacă un scenariu în care aeronavele vor fi operate doar cu ajutorul inteligenţei artificiale este unul plauzibil pentru industria aviatică. „Nu văd întâmplându-se asta în  viitorul apropiat”, a susţinut Elbers, adăugând că, în ciuda faptului că admite contribuţia importantă a tehnologiei în dezvoltarea sistemelor care ajută piloţii în operarea aeronavelor şi în crearea unui sentiment de confort şi securitate, momentul în echipajul de la bord nu va mai fi constituit din resursă umană este unul încă îndepărtat.

    Grupul Air France-KLM include companiile Air France, KLM Royal Dutch Airlines, Joon, Transavia şi HOP! Air France. Cu o flotă alcătuită din 534 de aeronave în funcţiune şi 93,4 milioane de pasageri transportaţi în 2016, grupul operează până la 2.300 de zboruri zilnice. Transportul călătorilor, transportul de mărfuri şi mentenanţa aeronautică sunt principalele domenii de activitate ale grupului Air France-KLM.

  • Doi fraţi din România vor să scape lumea de pungile de plastic. Afacerea lor generează deja venituri de milioane de euro

    Tudor Georgescu a lansat împreună cu fratele său, Adrian,  alături de alţi doi parteneri de business, o afacere care oferă în prezent o gamă largă de ambalaje de unică folosinţă 100% biodegradabile şi compostabile (reciclabile – n.red.), făcute din plante.

    Biodeck îşi propune să ofere astfel o soluţie sustenabilă pentru ambalajele din plastic de unică folosinţă, fiind primul brand românesc care oferă astfel de produse. Firma a fost înfiinţată în 2017, dar operaţiunile de vânzări au început susţinut în 2018. „Ne propunem să închidem anul 2019 la o cifră de afaceri de 2 mili­oane de euro”, descria Tudor Georgescu obiectivele pentru anul în curs.

    Pentru dezvoltarea proiectului, au găsit finanţare prin intermediul producătorului de mase plastice Prodplast SA, o companie al cărei director executiv este şi despre care el spune că „a înţeles impactul plasticului asupra mediului şi a decis să oprească producţia de plastic de unică folosinţă încă de acum 10 ani”.

    Planurile lor pe termen lung vizează extinderea internaţională; un prim pas în acest sens a fost distribuţia produselor pe Amazon UK – urmează apoi diversificarea canalelor de distribuţie pe pieţele străine.

    Totodată, şi-au propus să desfăşoare şi campanii de educaţie de mediu la nivelul regiunii Europei de Est, motiv pentru care au stabilit o serie de parteneriate în această direcţie.

  • Fondatorul unui start-up de un miliard de dolari dezvăluie numele cărţii care l-a învăţat să ajungă la succes

    Fondatorii unei afaceri sunt mereu siguri că deţin  ideea grozavă care va revoluţiona un domeniu de activitate.
    Comunicarea acestei siguranţe necesită însă mai mult decât pasiunea specifică antreprenorilor, observă jurnaliştii de la Business Insider.
    Henrey Ward, fondatorul şi CEO-ul Carta, o companie de management al proprietăţii evaluată la 1,6 miliarde de dolari, spune că o carte l-a ajutat să strângă investiţiile necesare afacerii. El a strâns capital în valoare de 448 de milioane de dolari de la investitori precum Andreessen Horowitz şi Lightspeed Venture Partners.


    Într-un material recent publicat de Business Insider, el a explicat că pentru realizarea unei prezentări sau a oricărui material care se leagă de comunicarea aspectelor legate de afacere în faţa unui public, este necesară crearea unei poveşti.


    „Să descoperi cum să fii mai concis, să îţi articulezi povestea despre ceea ce vrei să faci cât mai simplu şi curat ar putea fi cel mai important lucru pe care îl poate face fondatorul unei companii”, a spus Ward.
    El estimează că are 12-15 prezentări ale afacerii sale într-o săptămână. Foloseşte prezentările ca modalitate de a-şi finanţa afacerea, dar şi în recrutare.
    Pentru a face povestea unei afaceri „vandabilă”, este însă nevoie de abilităţi în acest sens.
    Pentru prima rundă de finanţare, spune că şi-a scris prezentarea ca pe un scenariu, a memorat-o şi a repetat-o de nenumărate ori. Acest efort i-a adus 7 milioane de dolari. Şi-a bazat tehnica pe cartea „Secretele prezentărilor lui Seve Jobs: Cum să fii grozav în faţa oricărui tip de public” (The Presentation Secrets of Steve Jobs: How to Be Insanely Great in Front of Any Audience).
    În cadrul acesteia, coach-ul axat pe comunicare Carmine Gallo, care a scris recent şi cartea (Talk Like TED), oferă o serie de tehnici şi exemple din analiza a realizărilor lui Jobs în 272 de pagini.

     

  • Congres PSD în fieful lui Dragnea, marcat de gafe: Ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a încurcat numele judeţului cu al oraşului în care se afla/ Delegatul ALDE Virgiliu Cocoşilă a redenumit PSD

    Ministrul Educaţiei a avut doar cuvinte de laudă pentru sistemul de învăţământ din judeţul Teleorman, de la procentul bun obţinut la Evaluarea Naţională până la dezvoltarea universităţii din Alexandria. În discursul rostit la congresul organizaţiei judeţene a PSD a încurcat însă numele judeţului.

    „Întorcându-ne aici în judeţul Alexandria am fost martorul începutului universităţii pe care dumneavoastră astăzi o aveţi aici”, a spus ministrul Educaţiei.

    Prezent la congres, şi vicepreşedintele ALDE Teleorman, Virgiliu Cocoşilă, a greşit chiar numele partidului partener de guvernare, pe care l-a numit Partidul Socialist Democrat. „Bună ziua, doamnă prim-ministru şi preşedinte al Partidului Socialist Democrat”. Liderul ALDE şi-a corectat însă repede greşeala.

    Ministrul Educaţiei a mai făcut zilele trecute o greşeală de exprimare, când a vorbit despre Bacalaureat la o emisiune difuzată de TVR 1, spunând „orice evaluare evaluează subiectele pe care examenul le presupune în evaluarea respectivă”.

    Ecaterina Andronescu nu este singura care a făcut astfel de gafe. În luna mai, şi premierul Viorica Dăncilă a spus în timpul unei conferinţe de presă organizate în Frasin, judeţul Suceava, că se află într-o vizită în judeţul Hunedoara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numele lui Sorin Grindeanu şi Liviu Dragnea apar într-o anchetă din SUA care îl vizează pe un activist pro-Trump

    Comitetul inaugural al lui Donald Trump este anchetat în legătură cu relaţiile lui Broidy cu 20 de persoane fizice sau oameni de afaceri. Toţi aveau legături cu Broidy, investiţii şi companii din domeniul apărării şi oficiali străini pe care îi convingea să încheie acorduri cu aceste companii, care îi includea pe actualul preşedinte al Angolei şi doi politicieni din România, respectiv Sorin Grindeanu şi Liviu Dragnea, conform unor documente obţinute de AP.

    Procurorii anchetează dacă Broidy şi-a folosit influenţa pe lângă preşedintele Donald Trump pentru câştiguri persoanle şi încălcarea Legii privind Practicile Străine Ilegale, care interzice cetăţenilor americani să ofere oficialilor străini beneficii pentru a obţine avantaje economice. Aceste beneficii se referă la invitaţia adresată oficialilor străini la procedura de învestitură a lui Donald Trump.

    Elliott Broidy este cel care i-a invitat, în calitatea sa de vicepreşedinte al Comitetului de învestire a preşedintelui Statelor Unite, pe liderul PSD Liviu Dragnea şi pe fostul premier Sorin Grindeanu la ceremonia de învestire a lui Donald Trump, din ianuarie 2017.

    Broidy are şi o reprezentanţă a firmei sale, Circinus (cu activităţi în zona industriei de apărare), în România. Aceasta a semnat, în 1 februarie 2018, un acord de parteneriat cu Romarm (compania naţională de stat, aflată în subordinea Ministerului Economiei), în baza căruia vor dezvolta tehnologii militare de vârf şi vor promova tehnologiile către ceilalţi clienţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea „Directoarei desculţe”, femeia care te învaţă cum să începi o afacere în care poţi lucra de acasă

    Barefoot Executive este şi numele site-ului pe care îl deţine şi a cărţii bestseller pe care a creat-o cu scopul de a ajuta oamenii să lucreze de acasă într-un mod profesionist.

    „Carrie Wilkerson a pornit la drum cu oportunităţile unei fete obişnuite, dintr-un oraş mic, capabilă să gândească dincolo de limite”, începe secţiunea About me (Despre mine) a site-ului său, care s-a dezvoltat de la un simplu blog, la un imperiu cu zeci de mii de abonaţi. Astăzi, Wilkerson este autoare a bestseller-ului Barefoot Executive, speaker internaţional, câştigătoare a numeroase premii pentru activitatea sa de consultant şi influencer în social media şi un invitat solicitat al posturilor de radio. De asemenea, a apărut la CNN, Fox Business News şi a fost numită de Forbes în topul influencerilor la segmentul small business (afaceri mici). Conform site-ului său, este şi consultant de marketing şi trainer în vânzări, lucrând cu cu clienţi precum Google, John C. Maxwell, Zig Ziglar etc. În anul 2009 a fost numită „cel mai bun om de marketing al anului”.

    Carrie Wilkerson are în spate o experienţă vastă ca reprezentant de vânzări şi consultant în afaceri. În prezent, aceasta îşi câştigă existenţa oferind sfaturi a peste 100.000 de bărbaţi şi femei, din experienţa sa ca „Barefoot Executive”. „Te poate învăţa cum să îţi construieşti afacerea de care ai nevoie şi cum să conectezi punctele „DE CE” şi „CUM. De asemenea, te va ajuta să îţi faci un plan prin care poţi obţine ceea ce îţi doreşti, conform condiţiilor tale, din propria casă, chiar şi desculţ, dacă asta vrei ””, arată descrierea de pe site-ul acesteia.

    Deşi a pus bazele mai multor afaceri în ultimii 19 ani, Carrie Wilkerson a crescut şi patru copii, cel mai mic fiind la grădiniţă, iar cel mai mare la liceu. Porecla de „Barefoot Executive” a primit-o cu ani în urmă, când era gravidă şi, cu toate acestea, conducea de acasă operaţiunile unei firme. „Cred că oricine îşi poate crea viaţa pe care o doreşte, menţinându-şi priorităţile intacte”, este motto-ul acesteia. 

  • Chirica, o nouă declaraţie de avere, cu o vilă şi cu un teren trecute pe numele fiicelor gemene: Totul este transparent

    La doar două zile de când şi-a publicat declaratia de avere în care apărea o proprietate de 250.000 de euro pe numele fiului său de un an şi nouă luni, primarul Iaşului a revenit. Pe site-ul Primăriei municipiului Iaşi apare o nouă declaraţie, în care sunt menţionate un teren de 350 de metri pătraţi şi o casă de 240 de metri pătraţi. Este vorba despre o proprietate pe care edilul Iaşului a lăsat-o fetelor sale în urma divorţului de fosta soţie.

    Pe 12 iunie Mihai Chirica îşi publica pe site-ul Primăriei Iaşi declaraţiile de avere şi interese. În documentul privind bunurile sale, apăreau un teren de 836 de metri pătraţi şi o casă de 136 de metri pătraţi, achiziţionate din 2019. Proprietatea este trecută, potrivit declaraţiei de avere, pe numele fiului său de un an şi nouă luni.

    La doar două zile după, declaraţia de avere este reactualizată şi publicată din nou pe site-ul Primăriei Iaşi.

    În noul document, la secţiunea „suplimentar în afara prevederii” de la categoria terenuri apare un lot de 305 metri pătraţi, achiziţionat în 2012. La categoria clădiri, tabelul a fost completat tot la secţiunea “suplimentar în afara prevederii” cu o casă de 240 de metri pătraţi. Titularii proprietăţii sunt copiii, mai exact cele două fete gemene ale acestuia, din cea de-a doua căsătorie. În urma divorţului, Mihai Chirica a lăsat celor două fete casa în care locuiau.

    Întrebat de corespondentul MEDIAFAX de ce a decis să reactualizeze declaraţia de avere la doar două zile după publicare, Mihai Chirica a răspuns că acest subiect este închis pentru el: „Deja a degenerat! Totul este clar şi transparent, chiar mai mult decât prevede legea!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A murit celebra Gloria Vanderbilt

    Gloria Vanderbilt, membră a unei familii americane celebre, un simbol în lumea modei şi mama realizatorului de televiziune de la CNN Anderson Cooper, a murit la vârsta de 95 de ani, din cauza unui cancer la stomac, luni, la New York, potrivit tmz.com.

    Gloria Vanderbilt era moştenitoare a unei familii care a făcut avere, printre altele, în industria căilor ferate şi care făcea parte din înalta societate newyorkeză.

    Artistă, scriitoare, actriţă, designer de modă – a lansat popularii jeanşi Vanderbilt -, Gloria a fost şi mama vedetei CNN Anderson Cooper, cei doi având o strânsă relaţie.

    În anii 1930, Gloria Vanderbilt a fost subiectul unui mediatizat proces de custodie între mama sa, Gloria Morgan Vanderbilt, şi mătuşa paternă, Gertrude Vanderbilt Whitney. Ambele îşi doreau custodia copilului şi controlul asupra averii sale, iar Gloria Morgan Vanderbilt a fost acuzată atunci că nu este un părinte potrivit. Procesul a stat la baza unei cărţi şi a unei miniserii TV, “Little Gloria … Happy at Last”, nominalizată la şase premii Emmy.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Când un nume înseamnă câteva miliarde de dolari

    Amazon depăşeşte astfel Apple (care se află pe locul doi, cu 309,5 miliarde de dolari) şi Google (care se află pe locul trei, cu 309 miliarde de dolari), potrivit topului BrandZ din 2019 al celor mai valoroase mărci globale, publicat săptămâna trecută de companiile WPP şi Kantar la bursa din New York Stock Exchange. Dacă în 2016 pe primul loc se clasa Microsoft, acum Amazon domină topul: valoarea mărcii a crescut cu 52% faţă de anul anterior, până la 315, 5 miliarde de dolari.
    Topul 100 BrandZ a fost lansat începând cu anul 2016, iar încă de atunci a fost condus de companiile din tehnologie. Sectoarele tehnologie, financiar şi retail domină, reprezentând mai mult de două treimi din valoarea totală a mărcilor.
    În topul primelor 10 mărci ca valoare, Facebook rămâne pe locul şase, în timp ce Alibaba a urcat două locuri, până pe locul 7, graţie unei creşteri de 16% faţă de anul trecut, ajungând la 131,2 miliarde de dolari. Alibaba a depăşit Tencent şi a devenit marca chinezească cu valoarea cea mai mare. Tencent a coborât astfel trei locuri până pe poziţia a opta, în scădere cu 27% faţă de anul trecut până la 130,9 miliarde de dolari, potrivit concluziilor BrandZ.
    Cea mai rapidă evoluţie din acest an a fost înregistrată de Instagram (care ocupă locul 44, valorând 28,2 miliarde de dolari), urcând 47 de locuri, în creştere cu 95% în valoare faţă de anul trecut. Alte mărci care au înregistrat creşteri mari sunt Netlifx (în creştere cu 65%, până la 34,3 miliarde de dolari), Amazon (în creştere cu 52% se află pe locul 1, cu o valoare de 315,5 miliarde de dolari), Uber (în creştere cu 51%, locul 53, 24,2 miliarde de locuri).
    Cei care au realizat clasamentul spun că aproape 328 de miliarde de dolari a fost adăugată anul trecut la topul BrandZ al celor mai valoroase 100 de mărci din lume ca urmare a modificării tarifelor comerciale între Statele Unite şi China. Valoarea cumulată a mărcilor a ajuns astfel la 4,7 mii de miliarde de dolari – echilvalentul aproximativ al Produsului Intern Brut combinat al Spaniei, Coreei de Sud şi al Rusiei şi sesizează cei care au comunicat studiul. Mare parte din această valoare este generată de mărcile ce oferă tehnologie pentru consumatori, care împreună reprezintă mai mult de 1.000 de miliarde de dolari. În rândul acestora se află nou-venita companie chinezească de telefoane şi dispozitive mobile Xiaomi (locul 74, 19,8 miliarde de dolari), care înregistrează creşteri în pieţe precum Rusia, India sau Malaezia.
    O altă concluzie rezultată a studiului este că segmentul produselor de lux este cel care are cea mai mare creştere (+29%), acesta fiind urmat de retail (+25%), creşteri alimentate de preferinţa pentru canalele digitale ale consumatorilor din generaţiile Y si Z. De asemenea, se distinge o nouă generaţie de mărci – mărcile generaţiei Z (apărute după 1996), care au un ritm de creştere la mare distanţă de celelalte, pentru că acestea adaugă mai multă valoare clasamentului în fiecare an – aproape de patru ori mai mare decât cea creată de mărcile apărute în era milenialilor, între 1977 şi 1995. Un total de 23 de mărci ale generaţiei Z apar în topul 100 cu vârsta medie de 16 ani comparativ cu 18 mărci ale generaţiei mileniale care au în medie 33 de ani.