BusinessMagazin

Tag: norme

  • Patron de restaurant: Sper să supravieţuim. Noile norme pentru terase au fost făcute pe repede

    Un restaurant de familie care funcţionează de 17 ani în Bucureşti şi-a redeschis terasa de vară. Luiza şi Şerban Popescu şi-au păstrat echipa în perioada stării de urgenţă, însă nu ştiu dacă vor reuşi şi mai departe: „Sper să supravieţuim. Normele au fost făcute pe repede”.

    Luiza şi Şerban Popescu, patroni de restaurante cu tradiţie în Bucureşti, au redeschis terasa restaurantului de familie pe care îl administrează. În perioada stării de urgenţă ei au încercat să păstreze intactă echipa. Redeschiderea a avut loc doar cu terasa de vara, care va funcţiona la o capacitate de trei pătrimi. Aşa că familia Popescu nu ştie dacă le va reuşi să rămână cu toţi angajaţii şi mai departe. Însă, ce le dă de gândit cel mai mult sunt noile norme impuse de autorităţi atât pentru personalul restaurantului, cât şi pentru clienţi.

    „Sper să supravieţuim. Este de bun simţ să igienizezi, să dezinfectezi. Asta am făcut în 17 ani oricum. Celelalte norme sunt un pic deranjante cu distanţarea, cu circulaţia, cu sens unic. Nici nu ştii pe unde introduci clientul, pe unde-l scoţi. Au fost făcute foarte pe hai repede, fără să se gândească nimeni la noi”, spune Luiza Popescu.

    „Masca e foarte greu de respirat. Foarte multe grade şi încă nu e cald afară. Soluţia ar fi să ne lase fără măşti în bucătărie”, a declarat Geta Ştefănescu, bucătar-şef.

    „Rolul meu a devenit din ce în ce mai greu. Pentru că încep să adun clienţii, să-i duc la masă, să am grijă de ei în cazul în care nu sunt din aceeaşi familie să le iau din buletin, ceea ce nu mi se pare normal”, a declarat Alexandru Târlă, şef de sală.

    „Ce fac cu oamenii ăia când plouă torenţial, cum a fost săptămâna trecută, a fost grindină. Eu trebuie să-i adăpostesc undeva. N-am voie să-i duc înăuntru. Ce fac cu ei? Nu s-a gândit nimeni”, a completat Luiza Popescu.

  • Comisia Europeană a adoptat un pachet de urgenţă care include o serie de modificări temporare ale normelor bancare ale UE, pentru a stimula şi facilita acordarea de împrumuturi persoanelor fizice şi companiilor

    Comisia Europeană a adoptat astăzi un pachet bancar care include o serie de modificări ale normelor bancare ale UE, legate de cerinţele de capital al băncilor, luate pe termen scurt pentru a  stimula şi facilita acordarea de împrumuturi persoanelor fizice şi companiilor.

    De asemenea, pachetul include o comunicare interpretativă privind cadrele contabile şi prudenţiale ale UE.

    Regulamentul adoptat astăzi cuprinde o serie de modificări specifice care vor maximiza capacitatea instituţiilor de credit de a acorda împrumuturi şi de a absorbi pierderile provocate de pandemia de coronavirus, asigurând, în acelaşi timp, menţinerea rezilienţei.

    „Facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ajuta gospodăriile şi întreprinderile să facă faţă consecinţelor economice provocate de coronavirus. Iar sectorul bancar poate ajuta foarte mult în acest sens. Utilizăm întreaga flexibilitate oferită de normele bancare ale UE şi propunem modificări legislative specifice pentru a le permite băncilor să furnizeze în continuare lichidităţi, astfel încât gospodăriile şi întreprinderile să poată obţine finanţarea de care au nevoie. De asemenea, voi lansa în curând mese rotunde care să reunească grupurile de consumatori şi de întreprinderi cu sectorul financiar, astfel încât să putem răspunde celor mai urgente nevoi cu care se confruntă cetăţenii şi întreprinderile noastre.”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

    Comisia a propus astăzi anumite modificări specifice pe termen scurt ale normelor prudenţiale bancare ale UE (Regulamentul privind cerinţele de capital), pentru a maximiza capacitatea băncilor de a acorda împrumuturi şi de a absorbi pierderile provocate de coronavirus. 

    Comisia propune măsuri temporare excepţionale pentru a atenua impactul imediat al pandemiei de coronavirus, prin adaptarea calendarului de aplicare a standardelor internaţionale de contabilitate privind capitalul băncilor, prin tratarea mai favorabilă a garanţiilor publice acordate în timpul acestei crize, prin amânarea datei de aplicare a amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, precum şi prin modificarea modului de excludere a anumitor expuneri de la calculul indicatorului de levier.

    Autorităţile europene propun de asemenea să se devanseze data de aplicare a mai multor măsuri deja convenite, care vor stimula băncile să acorde finanţare salariaţilor, IMM-urilor şi proiectelor de infrastructură.

    Decizia de astăzi vine în completarea declaraţiilor recente privind utilizarea flexibilităţii autorizate de normele contabile şi prudenţiale, cum ar fi cele elaborate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) şi de Banca Centrală Europeană.

     

  • Este oficial: Normele privind amânarea ratelor la credite au fost publicate. Care sunt modificările şi cum puteţi beneficia de acastă facilitate


    Normele metodologice care clarifică modul de aplicare a ordonanţei Guvernului privind amânarea la plată a ratelor la credite au fost publicate astăzi în Monitorul Oficial, după ce au fost aprobate săptămâna trecută, joi, de Executiv. Ordonanşa privind amânarea ratelor la credite a intrat în vigoare la sfârşitul lunii martie.

    Românii vor putea să suspende plata ratelor la creditele ipotecare dacă vor fi îndeplinite mai multe condiţii respectiv dacă împrumuturile au fost acordate până la 30 martie 2020, dacă nu le-a fost declarată scadenţa anticipatăpână la 30 martie, precum şi dacă aceste credite nu înregistrează rate scadente restante la data de 16 martie 2020, inclusiv, sau debitorii au efectuat plata obligaţiilor restante până la data solicitării suspendării obligaţiei de plată.

    Totodată, data scadenţei finale a obligaţiilor de rambursare a ratelor, prevăzută în contractele de credit, trebuie să fie ulterioară datei de intrare în vigoare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020, respectiv 30 martie 2020, inclusiv, potrivit normelor metodologice de aplicare a ordonanţei de amânare a ratelor la credite.

    Cei care amână creditele trebuie să declare pe proprie răspundere că le-au fost afectate veniturile proprii şi/sau veniturile aferente familiei debitorului, direct sau indirect, de situaţia gravă generată de pandemia COVID-19faţă de nivelul înregistrat anterior declarării stării de urgenţă şi se afla în imposibilitatea de a onora obligaţiile de plată aferente creditului.

    Normele exemplifică şi câteva cauze care urmează să fie luate în considerare la creditele ipotecare, menţionând căbăncile nu trebuie să se limiteze la acestea: intrarea debitorului/membrilor familiei acestuia în şomaj tehnic ca efect al închiderii/restrângerii activităţii angajatorului, concedierea debitorului/membrilor familiei acestuia, reducerea salariului debitorului/membrilor familiei acestuia, plasarea debitorului în carantină instituţionalizată sau izolare la domiciliu, îmbolnăvirea cu COVID-19, şi altele asemenea.

    Pentru creditele ipotecare contractate de persoane fizice dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii izvorâte din contractul de credit.

    “Plata de către debitor a creanţei reprezentând dobânda totală aferentă perioadei de suspendare la plată acordată conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2020 se va face eşalonat, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de suspendare, în 60 de rate lunare egale, fără perceperea de dobândă pentru această componentă a creditului ipotecar, iar graficul de rambursare a acestor plăţi se comunicăîn termen de 5 zile debitorilor şi Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, denumit în continuare FNGCIMM, odată cu formularea solicitării de emitere a scrisorii de garanţie”, se menţionează în normele de aplicare a ordonanţei pentru amânarea ratelor.

    Vedeţi aici integral NORMELE de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori.

     

     

  • Piaţa imobiliară se schimbă radical: Care sunt noile norme de construcţii şi ce vor proprietarii

    De la case şi birouri la stadioane, muzee şi spitale, construcţiile oferă o gamă extrem de largă de avantaje, fie că sunt practice sau pur şi simplu estetice. Însă impactul pe care îl au asupra mediului a început în ultimii ani să reprezinte un motiv de îngrijorare, în condiţiile în care, pentru a funcţiona, clădirile au nevoie de cantităţi imense de energie pentru sistemul ventilaţie, încălzire şi iluminat, scrie CNBC.

    Potrivit Agenţiei Internaţionale de Energie (IEA), cantitatea totală de energie folosită în clădiri a atins un echivalent de petrol (TEP) de 3.060 milioane de tone în 2018, de la 2.820 TEP în 2010. Cota de combustibili fosili a scăzut mult prea puţin în aceeaşi perioadă, de la 38% în 2010 la 36% în 2018.

     „Există în prezent un mediu uriaş pentru construcţii, şi nu este suficient de sustenabil. Este construit pentru a dura circa 100 de ani, dar nu este nevoie să reconstruim complet toate clădirile, trebuie să ne concentrăm asupra amprentei actuale”, spune Christian Ulbrich, preşedinte şi CEO al companiei de consultanţă imobiliară JLL.

    Cu cât intrăm mai adânc în secolul XXI, tehnologia şi noile feluri de gândire vor juca un rol crucial în ceea ce priveşte schimbarea clădirilor în spaţii tot mai verzi şi eficiente.

    „Sunt de părere că la sfârşitul zilei – şi unii s-ar putea să nu fie de acord – sustenabilitatea trebuie să devină comercială. Într-un moment când viabilitatea comercială se învârte în jurul unor mulţimi de activităţi sustenabile, există o cantitate extraordinară de interes”, continuă Ulbrich.

    Deşi banii joacă un rol cât se poate de important când vine vorba de schimbarea modului în care sunt construite clădirile, următorul aspect de luat în calcul trebuie să fie tehnologia.

    De la sisteme de iluminat care detectează cât de ocupată este o cameră la aparate de ventilaţie smart, clădirile de astăzi se transformă constant în spaţii cât se poate de inovative.

    „O parte a provocării este reprezentată de numărul mare de jucători implicaţi în ecuaţie. Trebuie să ne concentrăm asupra abilităţii de a schimba clădirile vechi. Este vorba despre faptul că soluţiile pe care le doreşte un locatar pot fi diferite de cele pe care le doreşte altcineva. Este vorba despre problemele de securitate care apar atunci când vrei să conectezi toate device-urile dintr-o clădire”, a declarat Rima Qureshi, vicepreşedinte executiv şi director de strategie în cadrul gigantului de telecomunicaţii Verizon.

  • Noile norme europene pentru protecţia consumatorilor intră în vigoare de vineri

    Comisia Europeană salută intrarea în vigoare a noului regulament privind măsurile de cooperare în materie de protecţie a consumatorilor. Începând cu data de 17 ianuarie, noile norme încep să se aplice în întreaga UE, pe baza actualului mecanism de cooperare, potrivit unui comunicat de presă.

    Scopul acestora este de a îmbunătăţi modul în care Comisia şi autorităţile statelor membre pot colabora pentru a pune capăt practicilor necorespunzătoare împotriva consumatorilor, de a le permite autorităţilor să detecteze neregulile şi să ia măsuri.

    „UE are cele mai stricte norme de protecţie a consumatorilor din lume. Acum vom accelera punerea lor în aplicare. Fac apel la statele membre să aplice fără ezitare noile instrumente”, a declarat Věra Jourová, vicepreşedintele pentru valori şi transparenţă.

    Circa 120.000 de cereri au fost trimise către Centrele Europene ale Consumatorilor, majoritatea referindu-se la cumpărăturile online, şi aproximativ 40% dintre consumatori au fost nemultumiţi de modul în care comercianţii le-au soluţionat plângerile. Noul regulament va spori prerogativele autorităţilor naţionale relevante, printre ele regăsindu-se competenţa de achiziţiona produse în vederea testării, de a folosi metoda „clientului misterios”, precum şi de a investiga fluxurile financiare pentru a descoperi comercianţii necinstiţi şi frauda online.

    De asemenea, noile norme îi vor permite Comisiei să alerteze cu mai multă uşurinţă autorităţile naţionale şi să le coordoneze acţiunile de soluţionare a problemelor în materie de consum care afectează majoritatea consumatorilor europeni. Datorită unui nou sistem informatic susţinut de Sistemul de informare al pieţei interne (IMI – Internal Market Information System) al Comisiei, centrele europene ale consumatorilor, organizaţiile de consumatori şi organizaţiile profesionale vor putea să transmită oficial alerte cu privire la noile ameninţări apărute pe piaţă. Aceste informaţii vor putea fi utilizate direct de către autorităţile de aplicare a legii.

    „Aceste norme reprezintă un nou pas în direcţia protejării consumatorilor europeni. Comisia şi autorităţile naţionale pentru protecţia consumatorilor sunt de acum mai bine înzestrate cu noi seturi de competenţe mijloace de cooperare. Indiferent de locul în care îşi desfăşoară activitatea sau statutul profesioniştilor din cadrul pieţei interne, va fi mai dificil să se evite normele”, a precizat şi comisarul pentru justiţie, Didier Reynders.

  • UE introduce noi norme de transparenţă pentru platformele online

    Regulamentul adoptat vineri de Consiliu abordează relaţiile dintre platformele online şi întreprinderi. „Predictibilitatea este esenţială pentru afaceri. Companiile care desfăşoară activităţi prin intermediul platformelor online ar trebui să fie pe deplin conştiente de termenii acestei relaţii şi, atunci când este necesar, să poată solicita despăgubiri rapide şi eficiente. Noul regulament, primul de acest fel din lume, va permite companiilor din UE să profite pe deplin de avantajele economiei digitale”, spune Niculae Bădălău, ministrul Economiei din România

    Scopul principal al regulamentului este de a stabili un cadru juridic care să garanteze condiţii şi termeni transparenţi pentru utilizatorii comerciali ai platformelor online, precum şi posibilităţi eficiente de obţinere a despăgubirilor atunci când aceşti termeni şi condiţii nu sunt respectate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, unul dintre cele 15 state UE ce trebuie să respecte normele privind achiziţiile publice

    „Comisia a decis astăzi (joi – n.red.) să trimită scrisori de punere în întârziere unui număr de 15 state membre (…), în ceea ce priveşte conformitatea legislaţiei lor naţionale cu normele UE privind achiziţiile publice şi concesiunile”, menţionează comunicatul de presă al CE.

    Pe lângă România, celelalte state membre sunt: Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Germania, Ungaria, Italia, Malta, Ţările de Jos, Polonia, Suedia şi Regatul Unit.

    „Noile norme (Directiva 2014/24/UE, Directiva 2014/25/UE şi Directiva 2014/23/UE) trebuiau transpuse de statele membre în legislaţia naţională până la 18 aprilie 2016. Scrisorile de astăzi sunt rezultatul unui control de conformitate efectuat de Comisie pentru a vedea dacă normele naţionale transpuse sunt conforme cu directivele UE”, au precizat reprezentanţii CE.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Noile norme UE care elimină evitarea obligaţiilor fiscale intră în vigoare de la 1 ianuarie

    1. Toate statele membre vor putea de-acum să impoziteze profiturile transferate în ţări cu un nivel redus de impozitare în care firma nu are o activitate economică reală, iar aceste norme privesc firmele străine controlate.
     
    2. Câştigurile în ceea ce priveşte activele precum proprietatea intelectuală, care au fost transferate de pe teritoriul Uniunii Europene (UE), vor deveni de acum încolo impozabile în UE, iar normele privesc impozitarea la ieşire.
     
    3. Pentru a descuraja firmele să creeze acorduri de îndatorare artificiale menite să reducă la minimum impozitele, statele membre vor putea limita cuantumul dobânzii nete pe care o firmă îl poate deduce din venitul său impozabil – norme privind limitarea deductibilităţii dobânzii.
     
     4. Firmele vor fi împiedicate să exploateze neconcordanţele din legislaţia fiscală a două ţări diferite din UE pentru a evita impozitarea – norme privind tratamentul neuniform al elementelor hibride.
     
    5. Statele membre pot aborda mecanismele de evitare a obligaţiilor fiscale care nu fac obiectul unor norme specifice de combatere a evitării obligaţiilor fiscale – norma generală anti-abuz.
     

  • La câteva luni de la implementarea GDPR, Google este acuzat de încălcarea noilor norme, în şapte ţări europene

    Grupurile din Norvegia, Olanda, Grecia, Cehia, Slovenia, Polonia şi Suedia, membre ale European Consumer Organisation (BEUC), au depus plângeri în acest sens la autorităţile pentru protecţia datelor din ţările de care aparţin.
     
    Reclamanţii susţin că sistemul de localizare al Google nu le oferă utilizatorilor cu adevărat opţiuni în ceea ce priveşte activarea acestuia, iar motorul de căutare nu le dă informaţii complete privind aplicaţia.
     
    Plângerile au fost depuse la puţin timp după ce s-a descoperit că Google poate urmări locul în care se află utilizatorul, chiar şi când opţiunea “Location History” este dezactivată. O a doua opţiune, “Web and App Activity”, care este activată din fabrică, trebuie dezactivată pentru ca locul în care se află utilizatorul să nu poată fi detectat prin GPS.
     

  • Plafon de 600 milioane lei pentru programul de credite Investeşte în Tine

    „Pentru perioada 2018-2020, estimăm o rată de executare a garanţiilorde până în 3%, care s-a calculat prin raportare la utilizarea plafonului de garantare de 600 de milioane de lei (…) Având în vedere caracteristicile programului (categoriile de beneficiari, perioada de creditare, destinaţia creditelor), pentru toata durata de creditare estimam o rata a creditelor neperformante de cca 17%”, arată iniţiatorii proiectului de norme, în Nota de Fundamentare a viitorului normativ.

    De asemenea, costul total al creditelor acordate în cadrul Programului, care este suportat de bugetul de stat, se compune din:
    – dobândă, care este compusă din rata de referinţă ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 2% pe an; marja include toate costurile legate de acordarea şi derularea creditului în toate etapele finanţării;
    – comision de analiză, perceput de către finanţator, de maximum 0,1% aplicat la valoarea finanţării;
    – comisioane de gestiune, datorate fondurilor de garantare, care se negociază anual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro