BusinessMagazin

Tag: nicolas sarkozy

  • Ce inseamna numirea Christinei Lagarde la sefia FMI si cum a devenit fondul o afacere strict franceza

    Primul director al FMI, industrias si politician belgian,
    arhitect al planului de reforma monetara care a facilitat
    redresarea Belgiei dupa razboi.Revansa pe care Franta a
    binemeritat-o dupa maniera rusinoasa in care s-a incheiat mandatul
    lui Dominique Strauss-Kahn la conducerea FMI pune Parisul intr-o
    pozitie de forta in mecanismele de gestionare a organismelor
    financiare internationale. Coincidenta face ca Franta sa detina
    inca pentru cateva luni presedintia G20, iar obiectivele ambitioase
    de reformare a sistemului monetar global enuntate anterior de
    presedintele Nicolas Sarkozy pot capata un nou suflu, odata cu
    numirea carismaticei Christine Lagarde (55 de ani) la conducerea
    FMI.

    Desi Strauss-Kahn era si el francez, intre el si presedintele
    Sarkozy exista o clara rivalitate politica, asteptata sa se
    concretizeze intr-un duel de forta la prezidentialele de anul
    viitor. Christine Madeleine Odette Lagarde este una dintre cele mai
    fidele colaboratoare ale lui Sarkozy, impreuna cu care a si
    creionat prioritatile mandatului francez la sefia G20, intre care
    primeaza rediscutarea influentei dolarului in schimburile
    internationale in favoarea “monedei” FMI – drepturile speciale de
    tragere (DST), respectiv a unui cos de valute care sa cuprinda
    euro, dolarul, yenul si lira sterlina.

    Vezi aici cine au fost predecesorii Christinei
    Lagarde la conducerea FMI (GALERIE FOTO)

    Lagarde nu a inselat increderea actualului ocupant al Palatului
    Elysée, care i-a oferit portofoliul Agriculturii inca din primele
    zile de mandat, desi ea facuse parte din echipa rivalului lui din
    interiorul dreptei franceze, fostul premier Dominique de Villepin.
    In guvernul condus de François Fillon, ca ministru de finante inca
    din 2007, Lagarde a stralucit atat prin aparitiile ei sobre, dar
    elegante, cat si prin talentul de negociator demonstrat in perioade
    dificile pentru economia mondiala. La intalnirile internationale,
    Lagarde s-a remarcat prin imaginea de femeie puternica, fara
    complexe in mijlocul unei asistente aproape cu totul masculine.
    Statura ei impresionanta (fosta atleta are 1,80 m inaltime) i-a
    facut pe jurnalisti sa asemene plastic intalnirile G8, ale celor
    mai mari economii ale lumii, cu imaginea Albei-ca-Zapada si a celor
    sapte pitici.

    Sperantele Europei legate de Lagarde se leaga de rezolvarea
    crizei datoriilor suverane din UE, tinand cont ca Fondul are o
    expunere de 78,5 miliarde de euro in cele mai indatorate dintre
    statele europene. Or, dupa ce a oferit bani pentru ca intreaga
    constructie monetara europeana sa nu se prabuseasca, FMI era
    asteptat sa puna acum conditii mai aspre pentru a fi sigur ca-si
    recupereaza participatiile. Cu Lagarde in fotoliul executiv de la
    Washington, liderii europeni privesc cu ceva mai mult optimism la
    sansele ca Fondul sa ramana un partener rezonabil de negocieri, mai
    ales ca ea este considerata printre arhitectii salvarii Greciei
    prin pachetul de credite de 110 miliarde de euro si ai planului
    european de asistenta financiara de 750 de miliarde de euro,
    initiat anul trecut si folosit pana acum pentru Irlanda si
    Portugalia. Iar in plina criza greceasca, o atitudine rigida din
    partea FMI era chiar ultimul lucru de dorit.

    Fosta avocata de succes, specializata in litigii de munca,
    legislatie antitrust si fuziuni si achizitii, Lagarde a parut a fi
    optiunea ideala pentru inlocuirea lui Strauss-Kahn, dupa ce din UE
    nu s-a ridicat nicio alternativa, iar statele emergente s-au
    aliniat, unul cate unul, in randul sustinatorilor ei, dupa un
    turneu fulger al candidatei franceze care a inclus opriri la
    Brasilia si la Beijing. Cutuma care face ca Europei sa-i revina
    sefia Fondului, iar Statelor Unite cea a Bancii Mondiale, a fost
    respectata si de aceasta data, desi vocile BRIC (China, Brazilia,
    India si Rusia) se aud tot mai tare in corul international,
    cerandu-si dreptul la reprezentare. Agustin Carstens (53 de ani),
    contracandidatul mexican al lui Christine Lagarde in aceasta cursa,
    s-a recunoscut invins de la inceput, spunand despre disputa ca “e
    ca si cum ai incepe un meci de fotbal de la 5-0”.

  • Disputele intre Nicolas Sarkozy si Traian Basescu, un lucru obisnuit la summiturile UE

    Articolul din Brussels Blog evoca scrisoarea trimisa marti de
    Nicolas Sarkozy si premierul italian, Silvio Berlusconi,
    presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si
    presedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, pe tema
    Schengen. Cei doi propun printre altele masuri de “securitate
    sporita” in spatiul Schengen, precum un sistem paneuropean de paza
    a frontierelor, si vor ca acest plan sa fie aprobat la urmatorul
    summit UE din iunie..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolas Sarkozy anunta interventia avioanelor franceze in Libia

    Presedintele francez a afirmat insa ca “usa diplomasiei” se va
    redeschide daca agresiunile impotriva populasiei “vor inceta” in
    Libia. El i-a cerut, de asemenea, colonelului Kadhafi sa respecte
    “fara intarziere si fara rezerve” rezolusia ONU pentru a “evita ce
    este mai rau”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Francois Fillon, numit din nou in functia de premier, in Franta

    “Prin aplicarea articolului 8 din Constitutie, presedintele
    Republicii l-a numit pe Francois Fillon premier. Presedintele
    Republicii i-a cerut premierului sa propuna un nou Guvern”,
    precizeaza presedintia.
    Nicolas Sarkozy a acceptat sambata seara demisia lui Fillon, care
    detinea functia de premier de la inceputul mandatului prezidential,
    in mai 2007, si a Guvernului acestuia, creand o surpriza prin
    anticiparea cu cateva ore a unei remanieri anuntate inca din iulie.
    Numirea, din nou, a lui Fillon pune capat unei batalii pentru acest
    post, angajata de mai multe saptamani intre premier si ministrul
    Ecologiei, Jean-Louis Borloo, considerat multa vreme favorit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Allez les rroms!

    Oficialii de la Bucuresti sustin ca pana la sfarsitul acestei
    luni aproape 400 de rromi din Romania vor fi repatriati fortat, in
    timp ce Franta a anuntat ca ar fi vorba despre circa 700 de
    persoane originare din Romania si Bulgaria. Oricum ar fi, gestul
    Frantei este cel mult unul de imagine, pentru ca, teoretic, cei
    expulzati se pot intoarce in Occident imediat dupa ce ajung in
    tara, dreptul lor la libera circulatie nefiind afectat.

  • Scandalul Bettencourt continua

    Potrivit Parchetului din Nanterre, de la periferia pariziana,
    audierea, a carei data nu a fost inca dezvaluita, va avea loc in
    vederea anchetei preliminare vizand inregistrarile secrete
    realizate la domiciliul lui Liliane Bettencourt in perioada mai
    2009-mai 2010.

    Aceste interceptari sugereaza posibile fraude fiscale in
    administrarea averii mostenitoarei grupului L’Oreal si un eventual
    conflict de interese legat de functia lui Florence Woerth in cadrul
    companiei care se ocupa de administrarea averii celei mai bogate
    femei din Franta, intr-un moment cand sotul ei, Eric Woerth, era
    ministru al bugetului (2007 – martie 2010).

    Consiliul de Ministri si-a dat acordul de cel putin sase ori, dupa
    anul 2000, pentru audierea unor membri ai guvernului in cadrul unor
    anchete judiciare.

  • Haosul din nationala Frantei, o problema politica

    Vestea ca jucatorii Frantei refuza antrenamentele lui Domenech a
    ajuns pana la urechile presedintelul Nicolas Sarkozy, care i-a
    cerut Ministrului sportului sa sa faca ordine.


    Cititi mai multe     pe www.sport.ro

  • FMI si banii europenilor vor salva Grecia

    Conform presedintelui francez Nicolas Sarkozy, citat de BBC, partea de finantare care ar reveni
    partenerilor europeni ai Greciei ar fi asigurata prin credite
    bilaterale coordonate, in proportie de circa doua treimi din
    pachetul financiar total, restul urmand sa fie asigurat de FMI.

    Acordul asupra sprijinului pentru Grecia, incheiat dupa discutii
    in contradictoriu care au ocupat saptamani intregi primele pagini
    ale presei europene, era intrucatva previzibil, dupa ce cancelarul
    german Angela Merkel declarase joi, inainte de a pleca la summitul
    de la Bruxelles, ca Germania va accepta sa se implice cu resurse
    financiare numai alaturi de FMI si ceilalti membri ai zonei euro,
    “numai in ultima instanta” si numai daca in interiorul eurozonei
    vor fi negociate si stabilite noi reguli de performanta fiscala si
    sanctiuni care sa evite cazuri similare cu cel al Greciei.

    Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care
    initial spusese ca o implicare a FMI in finantarea Greciei ar fi
    “foarte, foarte rea” pentru credibilitatea zonei euro, si-a
    schimbat punctul de vedere dupa acordul de la Bruxelles,
    declarandu-se “extrem de fericit” ca s-a ajuns la o intelegere
    (Wall Street Journal) si ca planul de ajutor comun FMI-UE ar fi “o
    solutie fezabila” (Reuters). Premierul grec Georgios Papandreou a
    salutat si el intelegerea, calificand-o drept “foarte
    satisfacatoare”. Presedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat ca
    “este un mesaj politic extrem de clar” si ca “e vorba de un
    mecanism mixt, dar in care Europa va juca rolul cel mai important”.
    Rompuy a adaugat ca planul ar trebui sa transmita pietelor
    “increderea ca membrii eurozonei nu vor abandona niciodata
    Grecia”.

    Franta ar fi dorit ca apelul la FMI sa fie evitat, spre a nu da
    de inteles pietelor ca zona euro nu-si poate rezolva singura
    problemele, insa Germania s-a opus, nedorind sa ajunga in postura
    de a suporta costurile pentru situatia Greciei. In plus, Angela
    Merkel a impus includerea in acord a prevederii ca mecanismul de
    sprijin nu va fi activat decat daca “finantarea de pe piata este
    insuficienta” – ceea ce scoate din discutie argumentul Atenei ca ar
    trebui sa aiba parte de sprijinul partenerilor europeni pe motiv ca
    i se cer dobanzi prea mari cand se imprumuta de pe pietele externe.
    “Prin ‘insuficient’ nu trebuie inteles ‘impovarator’ sau ‘prea
    scump’”, a sugerat un oficial german, citat de Wall Street Journal.

    Ultima emisiune de euroobligatiuni elene, de 5 miliarde de euro,
    a avut o dobanda de peste 6%, aproximativ dubla fata de dobanda la
    care se imprumuta Germania, considerata referinta pietei. Pana la
    sfarsitul lunii aprilie, Grecia trebuie sa faca rost de mai mult de
    20 de miliarde de euro spre a plati credite ajunse la scadenta.
    Deficitul bugetar al statului elen este de 12,7% din PIB, aproape
    triplu fata de cel acceptat in zona euro, iar datoria publica se
    apropie de 300 de miliarde de euro.

    Acordul de la Bruxelles a fost anuntat dupa inchiderea burselor
    europene, astfel incat primele care au reactionat au fost pietele
    asiatice, unde moneda europeana si-a revenit, castigand fata de
    dolar (1,3325 dolari/euro la Tokyo, cu 0,4% fata de nivelul de la
    inchidere de ieri de la New York), si fata de yen (la 123,31, un
    avans de 0,2%), transmite Reuters.

    Desi economia Greciei reprezinta doar 2% din cea a Uniunii
    Europene, problemele tarii s-au reflectat din plin in cursul euro,
    care a pierdut 7% fata de dolar de la inceputul anului, ajungand in
    aceasta saptamana pana la minimul ultimelor 10 luni.

    Dealerii citati de presa internationala sustin insa ca pietele
    nu sunt in totalitate convinse de declaratiile liderilor europeni,
    avand in vedere ca acordul de la Bruxelles nu inseamna ca Grecia
    si-a rezolvat problemele fiscale, implicarea FMI e vazuta in
    continuare ca o slabiciune interna a zonei euro, iar in afara de
    Grecia mai sunt si alte state in dificultate. Miercuri, agentia
    Fitch a inrautatit ratingul Portugaliei, din cauza situatiei
    finantelor publice (deficit de 9,3% din PIB), la doar cateva
    saptamani dupa ce Lisabona a anuntat o serie de masuri de
    austeritate, intre care inghetarea salariilor in sectorul de stat
    si cresterea unor taxe. Italia, Spania si Irlanda se confrunta si
    ele cu niveluri inalte ale deficitelor si cu cresterea costului la
    care se pot imprumuta de pe pietele externe.

    Vineri dimineata, bursele europene de actiuni au deschis in
    usoara scadere, reactionand precaut la stirile de la Bruxelles.
    “Planul de salvare nu rezolva chestiunile de fond, din moment ce va
    fi disponibil doar daca Grecia nu poate face rost de bani de pe
    piata. Toata lumea stie ca Grecia poate sa faca rost de bani, dar
    problema e la ce cost poate s-o faca”, a declarat Ben Potter,
    analist la IG Markets, citat de Wall Street Journal.

  • Franta va ajuta Grecia. Germania refuza

    “Daca am creat euro, nu putem lasa un stat din zona euro sa se
    prabuseasca. Trebuie sa sustinem Grecia fiindca depune eforturi,
    altfel nu va mai exista euro”, a spus Sarkozy. Presedintele francez
    va primi duminica, la Paris, vizita premierului elen George
    Papandreou, dupa ce acesta s-a întalnit, vineri, la Berlin, cu
    Merkel.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • Pretul unui stat verde: 17 euro pe an

    Taxa, care va fi stabilita initial la valoarea de 17 euro per
    tona de dioxid de carbon emis, se va transforma intr-o crestere a
    preturilor combustibililor pentru automobile, fabrici sau
    incalzirea locuintelor. Calculele initiale estimau o valoare a
    taxei incepand de la 14 euro.

    “Cea mai mare provocare cu care trebuie sa ne confruntam este
    schimbarea climatica”, declara presedintele Sarkozy intr-o emisiune
    televizata, incercand sa castige un public sceptic. “Toti
    compatriotii nostri trebuie sa se simta preocupati.”

    Taxa a starnit numeroase controverse in Franta. Partidul aflat
    la guvernare s-a opus masurii, precizand ca nu este clar modul in
    care va functiona. Pe de alta parte, opozitia crede ca taxa va
    afecta populatia saraca, in aceste vremuri grele din punct de
    vedere economict

    Cititi mai multe pe
    www.nytimes.com