BusinessMagazin

Tag: Nestle

  • Cine este românul care a construit fabrica pe care Nestlé o închide. La început vindea produsele din sufrageria unui vecin

    Cele mai cunoscute sunt tranzacţiile prin care a vândut afacerea Joe către elveţieni, precum şi vânzarea lanţului de supermarketuri Artima către un fond de investiţii.

    Antreprenorul român a construit afacerea cu napolitane Joe în urma unei idei care i-a venit la cumpărături într-un supermarket din Austria. La inceputul anilor ‘90, Banu producea napolitanele intr-un garaj si le vindea din sufrageria unui vecin, potrivit interviurilor acordate anterior Business Magazin.

    El a vândut fabrica de napolitane în anul 2000, într-o tranzacţie de 10 milioane de dolari. În 2006, şi-a vândut o a doua afacere, clădită cu banii obţinuţi din napolitante: lanţul de supermarketuri Artima. Magazinele au fost vândute într-o tranzacţie de 21 de milioane de euro către fondul de investiţii Polish Enterprise Fund V. Un an mai târziu, Carrefour a cumpărat Artima în schimbul a 55 de milioane de euro.

    Antreprenorul a continuat cu o serie de investiţii în imobiliare, iar recent a mai făcut un exit, dar parţial, mai exact a atras un alt grup elveţian – Noventa AG – în acţionariatul pro­ducătorului de mase plastice Interpart Production din Timiş, potrivit informaţiilor ZF.

     

  • Gigantul elveţian Nestle va închide singura fabrica pe care o deţine în România. Sute de angajaţi rămân pe drumuri

    Informaţia a fost confirmată oficial şi de companie.

     
    „Am iniţiat procesul de închidere a fabricii, dar negociem cu sindicatele acum”, au declarat pentru ZF oficialii NEstle. 
     
    Brandurile produse la Timişoara nu vor dispărea de pe piaţă, producţia urmând să fie mutată integral în  Ungaria. 
     
    Grupul elveţian  are în total în Romania circa 900 de salariaţi, din care circa 400 la fabrica din TImişoara. Portofoliul Nestlé Romania cuprinde cereale pentru micul dejun şi batoane de cereale, băuturi calde, divizia Nestlé Professional, dulciuri, îngheţată, produse culinare, produse pentru bebeluşi şi hrană pentru animale. Printre brandurile din portofoliul companiei se numără Joe, Nescafé, Maggi şi Purina. 
     

  • Sonia Năstase – business executive officer / Nestlé Nespresso România: “Oricine dă dovadă de seriozitate, profesionalism şi are rezultate va avea succes şi recunoaştere”

    Carte de vizită
    ¶ Şi-a început cariera în cadrul World Trade Center Bucureşti în 1996, în domeniul organizării de evenimente şi târguri internaţionale
    ¶ A ocupat funcţia de director general la Howard Johnson, fiind prima femeie, dar şi primul român ce venea la conducerea unui hotel de cinci stele din Capitală
    ¶ „Do not take no for an answer“ este fraza care a însoţit-o de-a lungul carierei

  • Cel mai „costisitor” prieten al omului

    “Am patru animale de companie: doi câini, un iepure pitic şi o broască ţestoasă de apă dulce. Lunar, cheltuielile ajung cam la 500 de lei, doar pentru mâncare, produse de igienă şi treats (recompense). O dată la trei luni se mai adaugă cam 150 de lei pentru deparazitare internă la câini, iar vara, lunar, încă 150 de lei pentru deparazitare externă. Anual, mai cheltuiesc cam 200 de lei pentru vaccinarea antirabică a celor doi câini. Aleg mereu doar branduri premium pentru toate cele patru animăluţe”, îmi povesteşte Alexandra, în vârstă de 30 de ani, angajată în cadrul unei companii din IT şi unul dintre cei peste 7,5 milioane de proprietari de animale de companie din România, potrivit rompetid.ro.

    Aproape 50% dintre gospodăriile din România au un animal de companie, conform PetExpo. În 2017, valoarea pieţei locale a produselor alimentare şi de îngrijire a animalelor a fost de circa 1,4 miliarde de lei (322 milioane de euro), fiind dublă faţă de valoarea din urmă cu nouă ani, când se situa la 688 milioane de lei, potrivit datelor Euromonitor citate de ZF. Anul trecut, românii au cumpărat în jur de 172.000 de tone de hrană pentru animalele de companie, o cantitate aproape dublă faţă de anul 2008, când au cumpărat 93.000 de tone de hrană. Datele companiei de cercetare Euromonitor arată că piaţa de profil din România este dominată de companii multinaţionale precum Mars sau Nestlé, care au o cotă cumulată de 60%.

    „Preconizăm în continuare o creştere puternică, determinată de doi factori: în primul rând, proprietarii de animale înlocuiesc hrana acestora, formată din resturile de la masă, cu produse manufacturate; în al doilea rând, cumpărătorii, în special cei din zonele urbane, sunt interesaţi de produse specializate, de o calitate superioară, prin urmare trec la branduri premium”, descrie James McGrath, marketing director al Mars Europa Centrală pe diviziile pet food şi food ale companiei, evoluţia pieţei produselor destinate animalelor de companie. Potrivit lui, piaţa din România creşte rapid, ritmul de creştere înregistrat în ultimii doi ani fiind de aproape 14% anual.

    Potrivit datelor Nielsen, citate de James McGrath, Mars deţine în România brandurile de produse alimentare pentru câini şi pisici cu cele mai mari vânzări de pe piaţa locală – Pedigree, respectiv Whiskas. Pe lângă acesta, din portofoliul companiei fac parte brandurile premium Sheba, Cesar şi Perfect Fit.

    Nestlé Purina, un alt jucător important din piaţa locală, deţine în portofoliu mărci internaţionale printre care se numără Purina Pro Plan, Purina One, Gourmet, Felix, Friskies, Dog Chow şi Darling.

    Niciunul dintre reprezentanţii celor doi jucători nu a precizat însă care este valoarea vânzărilor pe care le realizează în România.

    În ceea ce priveşte retailul, principalul jucător de pe această piaţă este compania Animax, preluată vara aceasta de fondul de investiţii TRG Management, într-o tranzacţie estimată de ZF la aproximativ 20 de milioane de euro. Lanţul de retail a avut anul trecut venituri de circa 120 de milioane de lei (peste 25 de milioane de euro) şi este format din 80 de magazine pe plan local.

    Comparând piaţa locală de profil cu cea din vestul Europei, Petar Stoilov, business executive officer la Purina în cadrul Nestlé România, precizează că „România este o piaţă în curs de dezvoltare”. El remarcă totuşi o serie de diferenţe semnificative faţă de ţările vestice – în primul rând, nivelul de consum al hranei procesate industrial, care se măsoară, explică el, prin gradul de acoperire a necesarului caloric al unui animal de companie, este „în jurul a 20%, sub nivelul altor ţări din regiune, ceea ce se traduce printr-un potenţial ridicat de creştere pentru industria locală”.

    Un alt criteriu prin care piaţa locală se diferenţiază de cea din vest este, în opinia lui Stoilov, „prezenţa semnificativă a alimentelor vrac, influenţată de nivelul veniturilor şi de procesul de educare a proprietarilor de animale de companie, aflat la început de drum”.

    Reprezentantul Nestlé Purina remarcă şi faptul că, în ceea ce îi priveşte pe retaileri, „pet shopurile tradiţionale sunt predominante în România, în timp ce în alte ţări din regiune sunt mai dezvoltate marile reţele de magazine specializate”.

    Printre tendinţele pieţei, Petar Stoilov spune că o dezvoltare accelerată în ultimii ani o are comerţul online, dar şi că „proprietarii de animale de companie din România au început să caute din ce în ce mai multe informaţii, pentru a se asigura că îi oferă animalului lor de companie hrană adecvată”.

    Şi reprezentantul Mars observă că un indicator relevant pentru dezvoltarea pieţei se referă la procentul caloric cu care sunt hrăniţi câinii şi pisicile, mai mare în situaţia hranei concepute special pentru animale: „Potrivit unui studiu realizat de Gfk, conversia calorică în România este de aproximativ 30%, în timp ce în Europa de Vest e de 98%”.

    Ana Robescu, medic veterinar şi asociat în cadrul clinicilor Crystal Vet, observă că o diferenţă semnificativă între piaţa de profil din România şi cea din vest se remarcă în primul rând la nivelul puterii de cumpărare, dar şi în ceea ce priveşte oferta, „cumpărătorii din Europa de Vest manifestând o preferinţă evidentă către brandurile premium şi superpremium, acestea din urmă reprezentând şi segmentul care înregistrează cea mai mare creştere”. Ca şi reprezentantul Nestlé Purina, ea observă şi că „o altă diferenţă majoră faţă de ţările din vest este prezenţa masivă a vânzărilor în vrac, situaţie care este chiar interzisă de lege în majoritatea ţărilor – din motive de igienă şi siguranţă a consumului”.

    Potrivit statisticii mordorintelligence.com, Europa asigură 30% din vânzările globale ale pieţei de pet food şi pet care, piaţa europeană fiind estimată la peste 25,5 miliarde de dolari în 2017. Primele zece companii din Europa aflate în topul pieţei de profil au avut anul trecut venituri de peste 200 de milioane de dolari, cu un volum de 8,5 milioane de tone şi o creştere anuală de două procente în ultimii trei ani, arată datele European Pet Food Industry Federation (FEDIAF), citate de PetfoodIndustry.com.

    Peste jumătate din populaţia la nivel internaţional deţine cel puţin un animal de companie. În Argentina, Mexic şi Brazilia se găsesc cei mai mulţi dintre proprietarii de animale de companie, iar în Asia, cei mai puţini. Alte statistici globale indică faptul că femeile deţin cei mai mulţi câini şi cele mai multe pisici, iar bărbaţii, cei mai mulţi peşti. Câinii sunt cei mai populari în Argentina, Mexic şi Brazilia, pisicile în Rusia, Franţa şi SUA, peştii în China, iar păsările, în Turcia, potrivit GfK.

    Anul trecut piaţa globală de produse destinate îngrijirii animalelor era estimată la circa 110 miliarde de dolari, cu o creştere de circa 3% în ultimii cinci ani, potrivit studiului The State of Global Pet Care: Trends and Growth Opportunities lansat de Euromonitor. La nivel global, în top trei jucători ai pieţei de pet food se află companiile Mars Petcare Inc. (Mars), Nestlé Purina PetCare (Nestlé) şi Hill’s Pet Nutrition (Colgate-Palmolive). Aproximativ jumătate din cifra de afaceri a companiei Mars pe plan mondial este determinată de zona de pet care, aceasta reprezentând cel mai extins segment de activitate al companiei.

    Când medicii veterinari devin parteneri de business

    În afară de asigurarea hranei zilnice, din îngrijirea animalelor de companie nu lipsesc vizitele la cabinetul veterinar, iar nişa serviciilor medical-veterinare private este una în plină dezvoltare şi pe piaţa locală. Una  dintre reţelele de clinici veterinare din Capitală este Crystal Vet, un business cu o cifră de afaceri anuală de circa 3,5 milioane de lei.

    Povestea acesteia începe în 2006, când Ana Robescu, medic veterinar şi asociat în cadrul clinicilor Crystal Vet, a fondat prima clinică „împreună cu cel mai bun prieten şi coleg de facultate, Cristian Enciu”.

    Ideea a venit de la visul lor de a face un loc în care animalele de companie să beneficieze atât de îngrijire competentă şi multidisciplinară, cât şi de servicii de cea mai bună calitate. În prezent, businessul se desfăşoară în patru puncte de lucru din Capitală, două clinici şi două farmacii, acestea fiind deservite şi de ambulanţe veterinare. Pe viitor, reprezentanţii clinicii nu exclud posibilitatea de a se extinde şi în afara Bucureştiului.

    Anul trecut, cifra de afaceri a businessului Crystal Vet a fost de aproape 3,3 milioane de lei, în primele şase luni ale anului acesta înregistrând o creştere de circa 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. Serviciile medicale generează aproximativ 80% din venituri, restul fiind generate de serviciile de îngrijire (cosmetică). „Preconizăm o intensificare a vânzărilor în special în mediul urban, acolo unde media veniturilor este mai ridicată, iar cumpărătorii au surse de informare rapide şi urmăresc cu interes noile tendinţe europene în consum”, spune Ana Robescu. Ea spune că piaţa locală de profil din ultimii 7-8 ani a luat o amploare extraordinară: „La ora actuală estimăm un ritm de creştere anuală de 25%-30%”.

    Investiţiile anuale depăşesc suma de 50.000 euro, acestea fiind destinate achiziţionării de aparatură medicală de ultimă generaţie, cât şi cursurilor de specializare a medicilor veterinari care fac parte din echipa Crystal Vet. „Anul acesta vrem să inaugurăm departamentul de imagistică radiologică, investiţie ce a depăşit suma de 70.000 euro, iar pentru 2019 luăm în calcul o extindere în zona de nord a Capitalei”, descrie Robescu cele mai recente investiţii. 

    În ceea ce priveşte comportamentul consumatorilor, reprezentantul Crystal Vet spune că „având în vedere situaţia economică fluctuantă din ultimii ani din ţara noastră, o schimbare notabilă în tendinţele acestora ar fi aceea de a cumpăra accesorii (lese, produse cosmetice, coşuleţe) mai rar şi la un preţ mai mic, ceea ce se traduce de cele mai multe ori printr-o calitate precară, dar şi aceea de a se folosi în continuare hrană vrac”. O altă observaţie vizează numărul stăpânilor de animale de companie care apelează la şcoli de dresaj, circa 40% dintre clienţii proprietari de câini de talie medie şi mare ai clinicii optând pentru astfel de servicii, spune Ana Robescu.

    Reţeaua de clinici Crystal Vet are în prezent peste 20 angajaţi, însă caută în continuare să îşi mărească echipa „cu noi colegi”.

    Bani din foarfecă şi pieptăn

    După hrană şi sănătate, cosmetica este următoarea nevoie a animalelor de companie, iar aceasta a fost identificată, în ultimii ani, de tot mai mulţi antreprenori locali, printre care şi Gabriel Gonţea, medic veterinar şi proprietar al salonului Royal Pet Spa din Capitală. „Am deschis salonul Royal Pet Spa pe când eram student la Facultatea de Medicină Veterinară. Pe vremea aceea aveam un căţeluş şi mă tot duceam la diferite saloane şi cabinete să îl tund, dar nu îmi plăceau formele. M-am gândit că există o mulţime de poze şi cataloage şi că aş putea să dau noi forme, dar şi că deschiderea unui salon de cosmetică este o variantă de ridicare a nivelului de grooming în România. Nu a fost neapărat o joacă, ci o dorinţă de a vedea ce se întâmplă, dacă se poate perfecţiona un pic domeniul acesta, care nu era foarte bine dezvoltat la acea vreme”, descrie Gonţea modul în care a decis să intre în businessul de cosmetică pentru animale. 

    Un alt motiv legat de dezvoltarea acestei afaceri a fost faptul că domeniul de grooming şi partea de estetică l-au atras mai mult, comparativ cu opţiunea de a-şi exercita profesia de medic veterinar, după absolvirea facultăţii de profil. Investiţia iniţială în afacere a fost de 15.000 de euro, însă anual mai investeşte circa 10.000 de euro în reclamă şi minimum aceeaşi sumă în echipamente, reamenajarea spaţiului şi ustensile, spune el. În prezent, salonul are cinci angajaţi.

    Anul viitor, Gonţea şi-a propus să deschidă două saloane noi în Capitală, pentru care are pregătită o investiţie de 50.000 de euro, iar în viitor se gândeşte să iasă şi în afara Bucureştiului prin intermediul unei francize. De asemenea, ia în calcul pentru o viitoare locaţie şi deschiderea unor camere hoteliere. „Ramura de hoteluri pentru animale este în continuă dezvoltare. Se cunoaşte o creştere exponenţială a cererii de la an la an.” Proprietarul Royal Pet Salon spune că anul trecut businessul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 70.000 de euro, iar în primele şase luni ale anului businessul a crescut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. De la deschidere, salonul a avut o evoluţie anuală a veniturilor de 30%, aceeaşi creştere fiind înregistrată şi la nivelul numărului de clienţi care îşi aduc animalele aici, care a ajuns la 300-400  lunar. 

    Dacă în 2010, atunci când Gabriel Gonţea a deschis salonul, proprietarii îşi tundeau câinii destul de rar, de două ori pe an, el remarcă o creştere a preocupării faţă de aspectul animalelor. Cu toate că au şi servicii de cosmetică felină, serviciile clinicii sunt în special pentru cosmetică canină, deoarece „la pisici e o situaţie specială, ele nu se tund decât dacă au anumite afecţiuni şi medicul recomandă o tunsoare pentru a trata anumite boli de piele”, încheie el.

    „Acum, mulţi îi tund de cel puţin patru ori. S-a creat o diferenţă între un tuns la un salon de cosmetică canină şi un tuns la cabinet (tunsul igienic). Lumea a început să vadă diferenţele. Se duc la cabinet pentru îngrijiri medicale şi tratamente şi vin la salon pentru grooming, cosmetică şi tot ce ţine de înfrumuseţare. E şi răsfăţ, dar îmbinat cu necesitatea şi utilul.”

    Anual, românii cheltuie în medie între 1.000 şi 1.500 de lei pentru îngrijirea unui căţel, venind lunar la salon cu animalele de companie pentru întreţinere, baie şi retuş, iar odată la trei luni pentru tuns, aşadar pachetul complet, spune Gonţea. La Royal Pet Salon, preţurile serviciilor sunt cuprinse între 49 şi 349 de lei şi diferă în funcţie de talia căţelului, lungimea blănii şi multitudinea de tratamente oferite. De asemenea, salonul oferă şi servicii de taxi pentru animale, care presupun ca un angajat al salonului să ia căţelul de acasă, să îl aducă în unitate, unde se urmează procedurile de cosmetizare, şi să îl ducă înapoi acasă.

    Când vine vorba de servicii de cosmetică canină, Gonţea spune că la noi în ţară nivelul de grooming a crescut foarte mult şi că ne situăm cam la aceeaşi poziţie cu ţările din vestul Europei: „România ocupă un loc fruntaş. Nu pot spune că suntem pe primul loc, pentru că diferă locurile pentru fiecare rasă în parte. Groomingul e ceva destul de complex, fiecare ţară are rasele ei la care excelează”. 

    Proprietarul Royal Pet Spa spune că are clienţi din toate categoriile de venituri şi sociale: „Oamenii fac sacrificii, mulţi dintre ei consideră animalele ca parte din familie, le privesc ca pe copiii lor, aşa că nu fac diferenţe şi economii când vine vorba de îngrijirea căţeluşilor. Animalul face parte din familie şi asta nu poate fi cuantificat financiar”.

  • Nestle scoate la vânzare businessul de sănătate corporală pe care l-a înfiinţat împreună cu L`Oreal. Compania valorează peste 6 miliarde de dolari

    Nestle scoate vânzare segmentul de business care livrează tratamente corporale încât compania din spatele produselor Nescafe şi Perrier renunţă la toate segmentele subperformante pentru a mulţumi investitorii, potrivit Reuters.

    Nestle a transmis că explorează opţiuni strategice pentru divizie, susţinând că „oportunităţile de viitoare creştere a Nestle Skin Health se află în afara direcţiei strategice a grupului” şi nu se integrează în pariul pe nutriţie pe care şi-l asumă elveţienii.

    Compania Nestle a mai anunţat săptămâna aceasta că a ajuns la un acord de vânzare pentru businessul Gerber Life Insurance în schimbul sumei de 1,55 de miliarde de dolari, în timp ce mai multe surse au declarat pentru agenţia de presă Reuters că elveţienii se numără printre companiile care se războiesc pentru a pune mâna pe businessul Horlicks de la GSK.

    Divizia de tratamente corporale produce brandurile Cetaphil şi Proactiv şi alte tratamente dermtologice. Anul trecut această divizie a înregistrat vânzări de 2,8 miliarde de dolari, reprezentând 3% din veniturile totale ale grupului Nestle.

    Jean-Philippe Bertschy, analist în cadrul Vontobel, estimează că businessul valorează circa 6 miliarde de dolari, pe lângă datoriile financiare, provizioane şi taxe. Acesta susţine că businessul ar putea fi vândut chiar şi pentru 8 miliarde de dolari.

    Nestle Skin Health a fost format în 2014 când Netsle a cumpărat participaţia L Oreal în businessul comun Galderma.

     

  • Nestle plăteşte 7 miliarde de dolari pentru dreptul de a vinde cafea Starbucks

    Alianţa subliniază eforturile Nestle de a câştiga mai mulţi băutori de cafea în Statele Unite, unde produsele precum Nespresso şi Nescafe au fost înlocuite de produsele companiei JAB Holding. Compania de investiţii controlată de familia de miliardari Reimman a cheltuit peste 30 de miliarde de dolari pentru a-şi construi propriul imperiu al cafelei, achiziţionând active precum Keurig Green Mountain şi Peet.

    „Alianţa cu Starbucks le va permite celor de la Nestle să ţină JAB la distanţă”, a transmis Jean-Philippe Bertschy, analist în cadrul Bank Vontobel.

    Acesta a adăugat că preţul pentru brand ar putea părea exagerat, însă investiţia se va acoperi în trei-patru ani. „Permite brandului Nestle să câştige teren la scară largă în SUA, iar acesta a fost un punct slab până acum”.

    Luni, la ora 13.00, acţiunile companiei Nestle erau în creştere cu 1%, şi se tranzacţionau la preţul de 77 dolari per acţiune.

  • Capitalistul săptămânii: Henry Nestlé

    Nestlé este una dintre cele mai importante companii multinaţionale din industria alimentară, cu o cifră de afaceri de aproximativ 89,5 miliarde de miliarde de euro. A avut la bază asocierea a două companii: una anglo-elveţiană producătoare de lapte care a fost întemeiată în 1867 de fraţii George şi Charles Page şi “Farine Lactée Henry Nestlé” creată de Henry Nestlé în 1866.

    Henry Nestlé este farmacistul german care a realizat produsul “Farine lactée”, o combinaţie de lapte de vacă, făină şi zahăr, pentru a-l vindeca pe copilul bolnav al vecinului. Aceasta a reprezentat piatra de temelie a companiei, numele, logoul şi primul produs pentru bebeluşi al companiei se datoreză fondatorului Henry Nestlé. Imigrant din Germania, Nestlé s-a orientat spre expansiune internaţională încă de la început, iar valorile lui – , flexibilitate, dorinţa de a învăţa, respect pentru oamenii din alte culturi – s-au transmis în continuare după ce acesta a dispărut dintre noi, în 1890.

    În prezent, Nestlé este cea mai mare companie de produse alimentare şi de băuturi din lume. Este prezentă în 191 de ţări şi are circa 328.000 de angajaţi. Compania oferă un portofoliu larg de produse şi servicii pentru oameni şi animale de companie; acesta cuprinde peste 2.000 de branduri, atât mărci de renume global, ca Nescafé sau Nespresso, cât şi produse locale cum ar fi JOE. Nestlé a intrat pe piaţa din România în 1995, în momentul de faţă având aproximativ 900 de angajaţi în Bucureşti şi în Timişoara, unde se află fabrica Nestlé. Compania a devenit unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de alimente şi băuturi, cele mai multe dintre branduri fiind lideri în categorie. Portofoliul Nestlé România cuprinde produse precum: băuturi (NESCAFÉ 3în1, NESCAFÉ Dolce Gusto, NESCAFÉ Gold, NESCAFÉ Brasero, Nesquik), dulciuri (JOE, Nesquik, Kit Kat, Lion, After Eight, Smarties), produse culinare (Maggi), hrană pentru copii (Nestlé Infant Nutrition), Nestlé Professional –  divizia de soluţii „out of home”, batoane şi cereale pentru micul dejun (Nestlé Fitness, Musli, Nesquik, Chocapic etc.) şi hrană pentru animale (Purina). Nescafe Dolce Gusto a deschis piaţa sistemelor de băuturi pe bază de capsule în România prin lansarea primului aparat de acest tip în septembrie 2009. La fabrica din Timişoara sunt produse napolitane (JOE), Nesquik şi specialităţile de cafea Nescafe 3în1.

     

     

  • Nestle ar putea plăti peste 400 de mil. de dolari pentru un pachet majoritar din Blue Bottle Coffee

    Nestle va achiziţiona, astfel, un pachet majoritar din Blue Bottle Coffee, în condiţiile în care proprietarul Nespresso vrea să îşi extindă prezenţa în Statele Unite.

    Blue Bottle, compania cu sediul în Oakland, California, vinde online cafea direct clienţilor şi operează 40 de magazine în Statele Unite şi Japonia. Numărul este aşteptat să crească la 55% până la finalul anului 2017, de la 29%, anul trecut, a transmis Nestle.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, vedeta din regiune pentru gigantul Nestlé

    “Situaţia din România este atât de diversă, încât se poate trece de la satisfacţie extremă la momente de dezamăgire. Totul este că e atât de plină de viaţă, încât, în cele din urmă, cei cinci ani petrecuţi aici s-au scurs foarte repede“, descrie viaţa din România Hervé de Froment, director general al Nestlé România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa bunurilor de larg consum de pe piaţa locală. El are o experienţă de peste 20 de ani în cadrul grupului elveţian şi a venit la conducerea filialei locale în 2013. Anterior acestei poziţii, Hervé de Froment a fost şi commercial managing director al Nestlé Franţa. Experienţa lui în Europa Centrală şi de Est a început însă mai devreme de atât, în 1997, când a fost numit la conducerea diviziei de mâncare pentru animale Friskies în regiune. Din această funcţie, pe care a avut-o până în 2002, a fost responsabil de dezvoltarea departamentului de hrană pentru animale din mai multe ţări, inclusiv România. Astfel, el a ajuns să descopere şi să îndrăgească această regiune, într-o perioadă în care vesticii nu o cunoşteau prea bine.

    ”Îmi place varietatea de oameni, de culturi pe care le găseşti în mai multe ţări din această regiune, aceste diferenţe sunt interesant de descoperit“, descrie el câteva dintre motivele pentru care se bucură de anii petrecuţi în Europa Centrală şi de Est. De altfel, din momentul în care a părăsit Budapesta, oraşul în care locuia când se ocupa de Friskies, şi-a dorit să se întoarcă, însă spune că grupul avea alte planuri pentru următorul pas din cariera lui.

    Acum, cele mai recente rezultate ale companiei se evidenţiază la nivel de grup. ”Din 2015 afacerea a început să crească extrem de rapid, toate categoriile noastre sunt pe plus.“ Anul trecut, compania a avut cea mai mare creştere a cifrei de afaceri din 2008 până în prezent, ritm care este şi cel mai rapid din regiune: Nestlé a ajuns în 2016 la 770 milioane de lei (aproximativ 170 de milioane de euro), afaceri cu 13% mai mari faţă de anul precedent. Cu branduri precum Nescafé, Joe, Purina, Friskies ş.a., francezul spune că Nestlé ocupă în toate categoriile în care este prezentă primele locuri din punctul de vedere al cotelor de piaţă pe piaţa locală: cafea şi băuturi – 32%, produse pentru copii – 62%, produse culinare – 40%, cereale – 48%, napolitane şi batoane de ciocolată  – 18%, hrană pentru animale – 14%, îngheţată – 12%.

    ”Nu ne dorim creştere artificială şi vrem ca clienţii noştri să aibă cel mai mic stoc posibil; şi distribuitorii noştri trebuie să-şi atingă ţintele având cele mai scăzute stocuri.“ Intensificarea ritmului de creştere a început în 2015 şi, potrivit lui Froment, doi sunt factorii determinanţi. Primul a fost că ”şi-au făcut temele“, în sensul că au îmbunătăţit strategiile de marketing şi au optimizat operaţiunile. Apoi, deciziile guvernului de reducere a TVA la alimente şi de creştere a salariului minim au avut un impact semnificativ în puterea de cumpărare, de care afacerea a beneficiat imediat. ”Din iunie 2015, am crescut într-un ritm accelerat la toate categoriile.“ Pentru anul în curs, Hervé de Froment previzionează creşteri de 7-8%. ”Este foarte posibil să terminăm primul trimestru al anului cu o creştere de peste 10%.“

    În ceea ce priveşte performanţa liniei de producţie, fabrica Nestlé de la Timişoara a înregistrat cel mai mare volum de producţie din 2010 până în prezent, cu export către 25 de ţări. Printre realizările importante din 2016 se numără şi lansarea la 1 octombrie a îngheţatei Froneri, în urma joint venture-ului la nivel global cu producătorul de îngheţată R&R. Această mutare strategică a avut impact în 20 de ţări, iar România a intrat pe lista pieţelor europene unde noua entitate a început să îşi desfăşoare activitatea începând din 2016.

    Hervé de Froment spune că astfel, în lista tuturor ţărilor în care grupul elveţian are operaţiuni, Nestlé România se evidenţiază prin rezultate. Admite însă că, prin comparaţie cu Europa de Vest, piaţa locală este încă limitată, raportul între rulajele de pe plan local fiinde de zece ori mai mici faţă de cele din ţările vestice; iar dimensiunea unei divizii în Elveţia, de pildă, este cât toată afacerea din România. ”Dimensiunea pieţelor vestice este de 10 ori mai mare, dar viitorul pentru România este de 10 ori mai bun“, spune De Froment, menţionând creşterile economice record pe care le are România, prin comparaţie de creşterile de până în 1% ale pieţelor vestice. Suntem în top în schimb când vine vorba de vecinii din Europa Centrală şi de Est: piaţa locală ocupă locul trei în regiune după Polonia şi Republica Cehă, iar potenţialul este mai mare de atât.

  • A renunţat la şefia unuia dintre hotelurile de top din Bucureşti şi a preluat un business de la zero

    Înainte de preluarea conducerii Nespresso, timp de cinci ani, ea a deţinut funcţia de director general al hotelului Howard Johnson Grand Plaza Bucureşti, în această calitate fiind responsabilă de conducerea operaţiunilor şi de dezvoltarea strategiilor de business ale hotelului.

    Sonia Năstase şi-a început cariera în cadrul World Trade Center Bucureşti în 1996, în domeniul organizării de evenimente şi târguri internaţionale. În 2005, ea a făcut trecerea la zona de consultanţă în calitate de senior associate la Trend Hospitality, până atunci ocupând timp de doi ani funcţia de director de vânzări şi marketing în cadrul hotelului Howard Johnson.

    Anterior, a lucrat timp de cinci ani la Athénée Palace Hilton, ca director de vânzări. Sonia Năstase a absolvit Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi un MBA Româno-Canadian.

    De ce a hotărât să plece din industria ospitalităţii după o carieră de 17 ani în domeniu. Cum a convins-o Nestle?