Acesta a fost pus sub acuzare pentru realizarea de declaraţii false în rapoartele anuale Nissan.
Raportul, realizat la solicitarea Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, prezintă, potrivit Declic, dovezi privind abuzurile şi încălcările flagrante ale drepturilor omului într-o ţară membră UE şi NATO, reprezentând şi un semnal de alarmă în privinţa folosirii unor gaze şi substanţe lacrimogene împotriva populaţiei civile paşnice.
”Privim ONU ca pe un organism imparţial şi independent, care poate determina autorităţile de la Bucureşti să finalizeze ancheta, să-şi asume responsabilitatea pentru încălcarea drepturilor omului la manifestările de protest din România şi să dea publicităţii un raport complet şi exact privind condiţiile în care au fost asigurate ordinea şi liniştea publică în data de 10 august. Considerăm că numai astfel poate fi restabilită încrederea socială în instituţiile statului şi în mecanismele sale de justiţie”, se arată în raportul întocmit de Marius Stan, director de cercetare la Centrul Hannah Arendt pentru studierea totalitarismelor – Universitatea din Bucureşti.
Martin Sorrell, care s-a aflat la conducerea gigantului britanic în ultimii 33 de ani, şi-a dat demisia sâmbătă.
Acesta a spus că ancheta internă a pus o presiune inutilă asupra companiei şi că a decis să demisioneze “în interesul clienţilor, al acţionarilor, mari şi mici, al tuturor celorlalţi beneficiari”.
WPP a mai anunţat că, între timp, ancheta a fost finalizată şi că se va considera că Sorrell a ieşit la pensie, în timp ce preşedintele Roberto Quarta a devenit CEO interimar.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Inspecţiile s-au derulat în cadrul a două investigaţii declanşate de Autoritatea de concurenţă pe piaţa serviciilor de leasing operaţional, pe piaţa de leasing financiar şi pe a creditului de consum din România.
„S-au efectuat inspecţii simultane la Bancpost SA, Unicredit Bank SA, Raiffeisen Bank SA, Banca Comercială Română SA, BCR Leasing IFN SA, BRD Sogelease IFN SA, Raiffeisen Leasing IFN SA, Unicredit Leasing Corporation IFN SA, Viva Credit IFN SA, ALD Automotive SRL, Arval Service Lease Romania SRL, Autotechnica Fleet Services SRL, BCR Fleet Management SRL, BT Operational Leasing SA, Leaseplan Romania SRL, Porsche Mobility SRL, Unicredit Leasing Fleet Management SRL, Finmedia SRL, Asociaţia Societăţilor De Leasing Operaţional (ASLO), Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), Asociaţia Societăţilor Financiare din România (ALB), Federaţia Patronatelor Serviciilor Financiare din România, Patronatul Leasingului şi al Creditului din România şi Patronatul Creditului IFN.
Una dintre investigaţii vizează posibile schimburi de informaţii sensibile din punct de vedere comercial între companii concurente pe piaţa leasingului financiar şi a creditului de consum. Părţile investigate sunt: Consiliul Patronatelor Bancare din România, Asociaţia Societăţilor Financiare din România (ALB), Patronatul Leasingului şi al Creditului din România (PLCR), Patronatul Creditului IFN (PCIFN) şi toate companiile membre ale acestor organizaţii, şi Diplomat Consult SRL.
“O asemenea declaraţie speculativă din partea unui purtător de cuvânt nu poate fi acceptată. Uniunea Europeană trebuie să respecte procesul democratic”, a declarat Omer Celik, ministrul turc al Afacerilor Europene.
Comisia Europeană a cerut Turciei să investigheze “presupusele nereguli” care ar fi avut loc în cadrul referendumului. “Cerem autorităţilor turce să reflecteze foarte atent asupra următorilor paşi şi să caute cel mai cuprinzător consens naţional în urma referendumului. Solicităm autorităţilor să lanseze o investigaţie transparentă asupra presupuselor nereguli”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Firmele vor avea la dispoziţie un termen de până la 90 de zile calendaristice, stabilit de comun acord de către inspector cu reprezentantul firmei, pentru remedierea unei probleme înainte de a fi sancţionate.
Lista contravenţiilor pentru care va fi aplicată legea va include peste 330 de nereguli, relevă proiectul final al Legii prevenţiei, prezentat de Profit.ro.
Sunt fapte care nu se referă la activităţi unde intenţia de a încălca legea este evidentă şi care nu prezintă un grad de pericol ridicat.
Lista a fost redactată prin centralizarea propunerilor primite de la ministerele care au in subordine instituţiile cu atribuţii de control (de exemplu Ministerul Muncii, Ministerul de Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Turismului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Ministerul Finanţelor etc.)
Firma va beneficia de această facilitate o singură dată în termen de 3 ani de la data avertismentului. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data expirării termenului de remediere, inspectorul are obligaţia să reia controlul.
Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei încheiat cu încălcarea dispoziţiilor acestei legi va fi nul de drept. Ieri, ministrul pentru Mediul de Afaceri a anunţat că Legea prevenţiei este finalizată, urmând să mai fie introdusă doar o componentă de prevenţie privind administraţia locală.
Legea prevenţiei trebuia să ajungă încă din februarie în Parlament, dar termenul a fost mult prea strâns, scrie realitatea.net
Pentru informarea cetăţenilor, Ministerul Sănătăţii, cu aprobarea Parchetului General face publică lista unităţilor sanitare în cadrul cărora au fost depistate probe neconforme în urma controalelor realizate conform dispoziţiei ministrului Sănătăţii prin intermediul Direcţiilor de Sănătate Publică din ţară.
Tototadă, pentru siguranţa pacienţilor, în unităţile sanitare în care s-au înregistrat neconformităţi, au fost luate toate măsurile administrative perntru evitarea oricărui risc la adresa pacienţilor, respectiv suspendarea produselor dezinfectante în cauză.
De asemenea, Ministerul Sănătăţii informează faptul că acţiunile de control continuă, fiind totodată luate măsuri de auditare a contractelor derulate de unităţile sanitare cu firma HexiPharma.
Un şir lung de nereguli a dus la tragedia din Colectiv.Un cerc vicios care a dus la moartea a 63 de tineri şi rănirea altor peste 100. Expertizele realizate în dosarul Colectiv de specialişti de la Institutul de Criminalistică scot la iveală noi nereguli, scrie Digi24.
Pragul dintre viaţă şi moarte a fost pentru mulţi tineri aflaţi în Colectiv de doar… şapte centimetri. Oamenii ar fi avut o şansă să scape din infern dacă între hala în care s-a desfăşurat concertul şi containerul de la ieşire nu ar fi fost o treaptă.
Concluziile experţilor vin în sprijinul patronilor clubului în controversa privind buretele cu care a fost antifonat clubul şi care a ars într-un minut şi 19 secunde pentru că nu era ignifugat.
Un control al Curţii de Conturi făcut în anul 2014 la Primăria Băbăiţa a scos la iveală faptul că autorităţile locale au vândut, în 2013, un iaz pentru care au încasat de la o firmă privată suma de 127.000 de lei, iar la patru luni de la încheierea tranzacţiei cumpărătorul a vândut, la rândul său, iazul, pentru care a obţinut un preţ de şapte ori mai mare, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“În anul 2013, s-a vândut prin licitaţie publică, în baza unui Raport de evaluare întocmit de expertul evaluator Zgorcea Ion, membru ANEVAR, poziţia nr.1257, activul «Iaz Băbăiţa», cu terenul, construcţiile destinate exploatării eficiente aferente şi toate drepturile de exploatare exclusivă a fondului piscicol, la preţul de 127.000 lei, preţ care s-a dovedit a fi cu mult sub valoarea de piaţă, în condiţiile în care acest activ a fost revândut, patru luni mai târziu, de Chiru Eustaţiu, reprezentantul SC Story & Star Media SRL – Bucureşti, câştigătoarea licitaţiei organizată de Primăria Băbăiţa, la preţul de 856.440 lei”, se arată într-un document public al Curţii de Conturi, încheiat în urma controlului de la Băbăiţa.
În urma acestei constatări, plenul Curţii de Conturi a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală competente.
Contactat telefonic, primarul comunei Băbăiţa, Ion Vlad, a declarat corespondentului MEDIAFAX că licitaţia pentru vânzarea iazului a fost organizată de Consiliul Local Băbăiţa şi că nu are nicio implicare în această vânzare.
“A fost organizată (licitaţia – n.r.) de Consiliul Local Băbăiţa, nu am făcut parte din comisie, au participat de la Ministerul Finanţelor, de la primărie, consilieri locali”, spune primarul Ion Vlad.
Primarul a spus că iazul “era degradat în proporţie de 60 – 70 la sută” şi că decizia de a-l vinde a fost luată de către autorităţi după ce au fost anunţate de reprezentanţii firmei care a cumpărat iniţial iazul că sunt interesaţi să investească acolo şi că au “un proiect” în acest sens.
“Au cumpărat, ziceau că au un proiect în derulare, nu a ieşit proiectul care trebuia să iasă şi au revândut-o la alţii”, a afirmat edilul Ion Vlad, care a precizat că nu îi cunoaşte pe reprezentanţii firmei Story & Star Media SRL, care au cumpărat iazul ce se întinde pe câteva zeci de hectare şi l-au revândut la un preţ de şapte ori mai mare.
În plus, edilul susţine că decizia de a vinde iazul a fost luată întrucât autorităţile locale nu au bani pentru a investi.
“Nu puteam să o întreţinem, nu puteam să plătim Apele Române, nouă nu ne permitea bugetul să investim. Asta a fost ideea de bază, să vină cineva să investească. Era nevoie de cineva care avea bani. Ei au venit, ei au făcut propunerea, au zis că fac investiţii, noi nu aveam cum să facem investiţii pentru că nu aveam bani”, a afirmat Ion Vlad.
Primarul a ţinut să precizeze că în cele patru luni cât a fost proprietar asupra iazului de la Băbăiţa firma care a cumpărat iniţial luciul de apă şi drepturile de exploatare aferente, a făcut reparaţii şi a populat balta.
“Balta necesita lucrări de reparaţii de ordinul miliardelor de lei vechi. Au făcut ceva investiţii, a făcut reparaţii, au populat, după care au vândut. Nu le-a ieşit proiectul”, a mai spus primarul.
Întrebat dacă consideră că bugetul local a fost prejudiciat, primarul a răspuns că nu ştie cu ce preţ a revândut cumpărătorul iniţial iazul şi că “nici nu l-a interesat” acest aspect.
“N-am negociat eu nimic, nu ştiu cu cât s-a vândut, nici nu m-a interesat” a mai spus primarul.
În prezent, balta Băbăiţa este deţinută de firma Central Pedro SRL din Alexandria. Anul trecut, proprietarul bălţii a organizat la Băbăiţa un concurs de pescuit la crap care a fost popularizat pe site-ul primăriei şi la care au participat 150 de pescari. Taxa de participare a fost de 400 de lei pentru fiecare echipă formată din doi sau trei pescari, conform site-urilor de specialitate.
Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne au efectuat verificări cu privire la fiecare sesizare în parte, stabilind, până la această oră, că 166 dintre acestea, reprezentând 44,27%, nu se confirmă, a afirmat Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI.
Dintre situaţiile confirmate, 47 sunt fapte contravenţionale pentru care s-au aplicat amenzi în valoare de 22.400 lei şi 14 avertismente scrise.
În ceea ce priveşte posibilele infracţiuni, au fost sesizate 81 de situaţii, toate fiind în curs de cercetare. În aceste cazuri, la momentul finalizării cercetărilor se vor dispune măsurile legale prin unităţile de Parchet competente.
Majoritatea infracţiunilor sesizate sunt de corupere a alegătorilor, vot multiplu şi violare a confidenţialităţii votului.
Pentru săvârşirea acestor posibile infracţiuni sunt cercetate 44 de persoane, dintre care una în stare de reţinere – un bărbat din judeţul Gorj care a agresat fizic şi verbal, în cursul dimineţii, un bătrân în apropierea unei secţii de votare.
Poliţia Română a organizat 513 filtre la nivel naţional, fiind verificate 3.781 de autovehicule, dintre care 251 autocare, 763 autobuze, 1.617 microbuze şi 1.150 de autovehicule cu capacitate 8+1.
Pe parcursul zilei, peste 58.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au fost mobilizaţi în întreaga ţară. “La fel ca în primul tur al alegerilor prezidenţiale, datorită acestei mobilizări, nu s-au produs evenimente grave care să afecteze procesul de vot. Efectivele de ordine publică vor rămâne în dispozitiv şi după încheierea procesului de vot pentru prevenirea oricăror incidente care ar putea afecta siguranţa cetăţenilor”, a precizat Monica Dajbog.