BusinessMagazin

Tag: NEMTOV

  • Doi politicieni europeni acuză Moscova că le-a interzis să participe la funeraliile lui Nemţov

    Numeroşi ambasadori sunt aşteptaţi să participe la ceremonia funerară care a început la ora 10.00 (09.00 ora României) la Centrul Saharov din Moscova. Înhumarea este programată pentru după-amiază la un cimitir de la periferia capitalei ruse.

    Nemţov a fost împuşcat mortal vineri noaptea în apropierea zidurilor Kremlinului. Ucigaşul a fugit fără să fie identificat, determinându-i pe activiştii din opoziţie să îl acuze pe preşedintele Vladimir Putin că a ordonat asasinatul sau cel puţin că a creat o atmosferă de ură politică ce a condus la comiterea acestei crime.

    Cel puţin doi parlamentari europeni proeminenţi au declarat că Rusia i-a împiedicat să participe la ceremonie.

    Fostul ministru leton de Externe Sandra Kalniete, care în prezent este deputat în Parlamentul European, a declarat că poliţia de frontieră a împiedicat-o să intre în ţară, luni, pe aeroportul Şeremetievo din Moscova.

    “În pofida acestei decizii a regimului Putin, vreau ca rudele şi prietenii lui Boris Nemţov şi toţi ruşii democraţi să ştie că noi … suntem alături de ei în acest moment tragic”, a declarat Kalniete într-o declaraţie.

    Bogdan Borusewicz, preşedintele Senatului polonez, declarase anterior la Varşovia că autorităţile ruse i-au refuzat viza.

    Vorbind la televiziunea poloneză, fostul activist l-a acuzat pe Putin că îndreaptă Rusia către dictatură.

    Singurul membru de Guvern străin care şi-a anunţat participarea a fost ministrul lituanian de Externe Linas Linkevicius. Guvernul german va fi reprezentat de comisarul său în Rusia, Gernot Erler.

    Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat luni că preşedintele rus nu va participa la funeralii şi că îl trimite pe reprezentantul său în Parlament, Garry Minh.

    Putin a numit uciderea lui Nemţov o “provocare”.

    Anchetatorii ruşi au declarat că analizează diverse ipoteze în ancheta privind această crimă, inclusiv o legătură cu conflictul din Ucraina.

    Comitetul de Anchetă, care se ocupă de acest caz, a confirmat marţi că martorul cheie, prietena lui Nemţov care se afla alături de el în noaptea în care a acesta a fost ucis, s-a întors în Ucraina natală.

    Anna Duriţkaia va continua să coopereze cu anchetatorii, a declarat purtătorul de cuvânt al comitetului, Vladimir Markin pentru agenţia Interfax.

  • Moscova îi aduce un ultim omagiu fostului vicepremier rus Boris Nemţov – FOTO

    Familia lui Nemţov, inclusiv mama şi copiii defunctului, stăteau în faţa coşciugului, la Centrul care poartă numele laureatului rus al Premiului Nobel pentru pace Andrei Saharov.

    O jerbă din partea preşedintelui rus Vladimir Putin a fost adusă la Centrul Saharov, iar vicepremierul Arkadi Dvorkovici a venit să-i aducă opozantului un ultim omagiu, a declarat Olga Şorina din cadrul partidului RPR-Parnas pentru agenţia rusă de stat.

    Nemţov, copreşedinte al RPR-Parnas şi deputat în Duma din Iaroslavl, a fost asasinat vineri noaptea în timp ce traversa Podul Moskvoreţki, în apropiere de Kremlin.

    Niciun suspect nu a fost arestat până în prezent. Asasinatul a zguduit puternic firava şi marginalizata mişcare de opoziţie din Rusia.

    Numeroşi susţinători ai opoziţiei suspectează Kremlinul că se află în spatele asasinatului, pe care l-ar fi ordonat ca răzbunare faţă de criticile dure pe care Nemţov i le-a adresat preşedintelui rus Vladimir Putin, în timp ce autorităţile sugerează o serie de mobile posibile, inclusiv o provocare al cărei scop este să păteze imaginea liderului rus.

    Politicianul urma să fie înhumat ulterior, marţi, la Cimitirul Troiekurovskoie din Moscova.

    Activistul Aleksei Navalnîi a cerut unui tribunal să-i suspende arestul la domiciliu timp de o zi, pentru a participa la înmormântare, dar solicitarea i-a fost respinsă.

     

  • Stratfor: Asasinarea lui Boris Nemţov ar putea declanşa proteste în Rusia

    Nemţov este unul dintre membrii grupului recunoscut ca fiind anti-Putin, care îi include pe fostul magnat Mihail Hodorkovski, fostul premier Mihail Kasianov (Uniunea Populară Democrată), Garry Kasparov (coaliţia Cealaltă Rusia) şi Vladimir Rîjkov (Partidul Republican al Rusiei). Ca majoritatea acestor lideri, Nemţov are o reputaţie echivocă în Rusia. Mare parte din populaţie îl asociază pe Nemţov cu planul economic dezastruos al fostului preşedinte Boris Elţîn din anii ’90. În acelaşi timp însă, Nemţov a trecut în tabăra anti-Kremlin a bloggerului anticorupţie Aleksei Navalnîi, care este considerat principalul lider al opoziţiei în Rusia.

    Navalnîi şi susţinătorii săi intenţionează să organizeze mitinguri de amploare la Moscova şi în alte 14 oraşe ruseşti la 1 martie – prima demonstraţie de acest fel de la cele din 2011-2012 împotriva Kremlinului – care vor protesta faţă de acţiunile din Ucraina, înrăutăţirea situaţiei economice a ţării şi faţă de corupţia la nivel guvernamentale. Mitingul va fi condus de Navalnîi dar vor participa aproape toate grupurile de opoziţie, cu scopul de a aduce peste 100.000 de manifestanţi doar la Moscova. Protestul va fi cel mai important test pentru opoziţie, mai ales pe fondul creşterii popularităţii lui Putin.

    Moartea lui Nemţov va face însă evenimentul şi mai important. Împuşcarea lui în plină stradă la Moscova va aduce o serie de teorii ale conspiraţiei în Rusia, deoarece Kremlinul aştepta de multă vreme să îl îndepărteze din calea sa pe Nemţov. Acesta din urmă a declarat presei cu câteva săptămâni în urmă că se teme că Vladimir Putin îl va ucide.

    În orice caz, Kremlinul ştie că moartea lui Nemţov înaintea mitingului planificat pentru duminică ar putea avea repercusiuni şi ar putea genera şi mai multe proteste, comentează Stratfor, adăugând că este de urmărit amploarea protestelor de la 1 martie şi dacă Putin va putea menţine pacea. Aşa cum afirma Lenin, scopul terorismului este să creeze teroare. Moartea lui Nemţov a avut ca scop să creeze teroare. Întrebarea este cine vrea să o creeze, conchide Stratfor.

     

  • ANALIZĂ: Asasinarea lui Boris Nemţov continuă seria de crime care vizează criticii Kremlinului

    Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani şi o figură carismatică a politicii ruse, s-a remarcat în timpul fostului preşedinte rus Boris Elţîn şi a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin. El a fost împuşcat mortal de persoane necunoscute, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apropierea Kremlinului.

    “Aceasta este una dintre ultimele asasinări ale unor persoane care au criticat autorităţile din Rusia în ultimii ani. Nu ştim, bineînţeles, cine a făcut acest lucru sau de ce, dar cu siguranţă va trimite un mesaj îngrozitor persoanelor care luptă pentru aceeaşi cauză pentru care a luptat Nemţov”, remarcă reporterul New York Times Peter Baker, pentru CNN.

    Jurnalistul consideră că este posibil ca această crimă să nu aibă totuşi o conexiune politică: “În Rusia există mai multe niveluri, lucruri pe care nu le vedem. Nu putem exclude (un motiv despre care noi nu ştim). Dar chiar dacă nu este o lovitură politică, acest asasinat are ramificaţii politice puternice”.

    Asasinarea liderului opoziţiei ruse este ultima dintr-o serie de crime comise în ultimii ani şi care au vizat critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, unii dintre aceştia fiind ucişi cu cruzime.

    Unul dintre cele mai proeminente astfel de asasinate a fost cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, la 7 octombrie 2006, chiar în ziua în care Vladimir Putin sărbătorea împlinirea a 54 de ani.

    Politkovskaia, unul dintre puţinii jurnalişti ruşi care au denunţat abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia, a fost ucisă în holul clădirii din Moscova în care locuia. Ea lucra pentru publicaţia Novaia Gazeta.

    Organizatorul şi executantul asasinării jurnalistei Anna Politovskaia au fost condamnaţi în iunie 2014 la închisoare pe viaţă de un tribunal din Moscova, în timp ce trei dintre complicii acestora au primit pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare. Rustam Mahmudov a fost declarat vinovat că a tras asupra jurnalistei în momentul intrării în imobilul în care locuia, în timp ce Lom-Ali Gaitukaev, unchiul asasinului, a fost identificat drept organizatorul atentatului. De asemenea, tribunalul l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe poliţistul Serghei Hagikurbanov, găsit vinovat pentru participare la pregătirea asasinatului. Cei doi fraţi ai atacatorului, Ibragim şi Djabrail Mahmudov, acuzaţi că au supravegheat-o pe Anna Politovskaia şi l-au avertizat pe fratele lor în momentul sosirii, au primit pedepse de 12, respectiv 14 ani de închisoare. Ancheta nu a reuşit însă identificarea unor eventuale persoane care să fi comandat asasinatul.

    Asasinarea jurnalistei a fost urmată de alte crime.

    În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile secrete ruse (FSB) care colabora cu serviciul britanic de informaţii externe MI6, a murit la Londra, la vârsta de 43 de ani, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică şi aproape nedectabilă. El a fost prima victimă a unui “asasinat radioactiv”.

    Într-o scrisoare sfâşietoare şi plină de furie, redactată pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin că a ordonat asasinarea sa, o acuzaţie pe care Kremlinul a respins-o de fiecare dată.

    “Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a dictat el poliţiştilor care au venit să îi ia depoziţia.

    La doi ani după asasinarea Annei Politkovskaia, jurnalistul rus Mihail Beketov a fost victima unei agresiuni violente, în urma căreia a devenit hemiplegic, după mai multe luni petrecute în comă, având amputate câteva degete şi un picior şi fiind incapabil să vorbească.

    Redactor-şef al unei publicaţii din Himki, un oraş de la periferia moscovită, Beketov, care a lansat o serie de acuzaţii de corupţie la adresa proiectului controversat de construire a unei autostrăzi, apărat de administraţia locală, a decedat în aprilie 2013, la vârsta de 55 de ani.

    În ianuarie 2009, avocatul Stanislav Markelov, în vârstă de 34 de ani, şi jurnalista Anastasia Baburova, în vârstă de 25 de ani, care lucra pentru bisăptămânalul Novaia Gazeta, au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse.

    Stanislav Markelov a fost ucis imediat după ce a denunţat într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru că sugrumase o tânără de origine cecenă în vârstă de 18 ani. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital. Ea era stagiară la Novaia Gazeta, pentru care a lucrat şi Anna Politkovskaia, şi scrisese numeroase articole vizând problemele de rasism şi ultranaţionalism din Rusia.

    Într-un interviu acordat în martie 2009, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev recunoştea că în Rusia au loc asasinate politice, în urma mai multor crime neelucidate comise la Moscova, ale căror victime au fost mai mulţi jurnalişti. “Nu cred că este vorba în toate cazurile de acţiuni politice. Dar în unele situaţii este posibil să fie vorba despre răzbunare politică, sunt absolut sigur”, afirma el.

    În iulie 2009, Natalia Estemirova, care reprezenta organizaţia neguvernamentală Memorial în Cecenia şi lupta împotriva abuzurilor comise de autorităţile acestei republici instabile din Caucazul de Nord, a fost răpită şi ucisă în Caucazul rusesc.

    Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit într-o pădure din apropiere de Nazran, principalul oraş din Inguşetia, cu urme de gloanţe. Aceasta era o apropiată a jurnalistei Anna Politkovskaia şi unul dintre puţinii critici ai execuţiilor din Cecenia în timpul celor două conflicte între forţele separatiste şi armata rusă, după dezmembrarea URSS.

    După o perioadă de acalmie, în martie 2013, opozantul rus Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, care era exilat în capitala britanică din 2000, a fost găsit mort în reşedinţa sa din Ascot, un oraş situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Londra. În urma autopsiei s-a stabilit că probabila cauză a morţii este spânzurarea, iar medicul legist nu a găsit nicio urmă de agresiune. Apropiaţi ai lui Berezovski au susţinut însă că suspectează că a fost vorba despre un asasinat.

    Fostă eminenţă gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elţîn, căzut în dizgraţie odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, Berezovski obţinuse statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003. Moscova a cerut Londrei în mai multe rânduri, dar fără succes, extrădarea acestui om de afaceri controversat, inculpat în Rusia pentru că a făcut apel la o lovitură de stat. El era vizat de numeroase anchete în Rusia, ultima datând din mai, după ce le-a propus o recompensă celor care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.

  • BIOGRAFIE: Boris Nemţov, un reformator liberal devenit critic înverşunat al lui Vladimir Putin

    El era, de asemenea, cercetător domeniul nuclear, un ecologist şi tatăl a patru copii.

    Nemţov a fondat numeroase mişcări de opoziţie după ce a părăsit Parlamentul rus în 2003 şi a fost copreşedintele Partidului Republican – Partidul Libertăţii Poporului din 2012.

    El a fost un critic vocal şi proeminent al lui Putin, denunţându-l pentru participarea Rusiei la criza din Ucraina, pentru deteriorarea situaţiei economice şi pentru corupţia care a înconjurat pregătirea Jocurilor Olimpice de la Soci din 2014.

    Nemţov era un membru de seamă al mişcării liberale Solidarnost.

    Alături de alte figuri de opoziţie, Aleksei Navalnîi şi Gary Kasparov (fost campion la şah), Nemţov a jucat un rol proeminent în marşurile opoziţiei din Moscova după alegerile controversate din 2011. El a fost arestat pentru participarea la aceste proteste şi a fost deţinut în 2011 timp de 15 zile.

    În pofida faptului că era un membru proeminent al opoziţiei, el nu era mereu de acord cu opoziţia liberală fracturată a Rusiei. În 2011, potrivit unor înregistrări, el îi numea pe susţinătorii opoziţiei “hamsteri” şi “pinguini speriaţi”, dar aceste afirmaţii ale sale nu au provocat scindări masive.

    Nemţov a candidat pentru prima dată în 1989, fără succes, înainte de a fi ales în Parlamentul rus în 1990. El i-a fost alături lui Boris Elţîn atunci când preşedinţia acestuia era vizată de critici în 1991, iar Elţîn l-a recompensat pentru loialitatea lui cu un post de guvernator regional la Nijnîi Novgorod. Nemţov era tânăr şi elocvent, vorbea fluent engleza şi ştia cum să se descurce în faţa presei, iar Nijnîi Novgorod a devenit un model pentru investitorii străini în Rusia.

    Nemţov a devenit rapid unul dintre cei mai proeminenţi politicieni din Rusia şi observatorii speculau că Elţîn îl vede drept succesorul său. În 1997, Elţîn l-a numit vicepremier pentru reforma economică, dar Nemţov a ajuns să regrete numirea, pentru că aceasta prevestea începutul declinului său politic.

    Orice ambiţii prezidenţiale pe care le avea au fost subminate de criza economică din august 1998, care l-a costat postul în Guvern.

    În 1999, Nemţov a fondat Uniunea Forţelor de Dreapta (SPS), alături de câţiva liberali ca Anatoli Ciubais şi Igor Gaidar. Iniţial, partidul părea să aibă un succes moderat, obţinând aproximativ 10 la sută din voturi la alegerile din decembrie şi formând o facţiune influentă în Parlamentul rus. Dar în următorii ani, atitudinea SPS faţă de noul preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin, a evoluat de la sprijinul condiţionat la opoziţie deschisă, iar partidul şi-a pierdut susţinătorii.

    În alegerile din 2003, SPS nu a mai reuşit să obţină 5 la sută din voturi pentru a intra în Parlament. Nemţov a demisionat din funcţia de lider al SPS şi a urmat o carieră în afaceri, încercând zadarnic să reunească liberalii ruşi, dezorganizaţi total după catastrofa din alegeri.

    El a devenit o figură proeminentă a opoziţie încă o dată în 2011, dar a ieşit din luminile reflectoarelor în ultimii ani. Cu toate acestea, deşi nu mai este considerat o parte a politicii de prim-plan a Rusiei, uciderea lui a şocat multe persoane în ţară.

    Un miting al opoziţiei planificat pentru duminică va avea loc, dar moartea lui Nemţov este văzută în mod indubitabil drept o avertizare de către criticii lui Putin.

    Kasparov a declarat că vărsarea de sânge era inevitabilă în “atmosfera de ură şi violenţă” creată de preşedintele Putin. Mesajul este clar, a adăugat el: “Opune-i-te lui Putin şi viaţa ta valoarează mult prea puţin”.

  • Liderul opoziţiei ruse Boris Nemţov a fost împuşcat mortal la Moscova. IMAGINI de la locul asasinatului. REACŢIA lui Vladimir Putin

    Moatea lui Nemţov, în vârstă de 55 de ani, fost vicepremier, a generat furie în rândul opoziţiei, care a criticat Kremlinul pentru crearea unei atmosfere de intoleranţă faţă de orice disident şi a numit decesul acestuia un asasinat.

    Putin a oferit imediat condoleanţe şi a calificat crima drept o provocare.

    Nemţov lucra la un raport ce urmărea să prezinte dovezi despre care el credea că arată implicarea directă a Rusiei în rebeliunea separatistă care a devastat Ucraina din aprilie 2014. Ucraina şi Occidentul acuză Rusia că susţine rebelii cu trupe şi arme sofisticate, însă Moscova neagă orice acuzaţie.

    Putin i-a ordonat celui mai înalt gradat din forţele de securitate să supravegheze personal uciderea lui Nemţov.

    “Putin a subliniat că această crimă brutală are toate ingredientele unui asasinat la comandă şi este extrem de provocatoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Dmitri Peskov, citat de agenţiile ruse.

    Preşedintele american Barack Obama a cerut Guvernului rus să desfăşoare o investigaţie “promptă, imparţială şi trasparentă” pentru a aduce autorii crimei în faţa justiţiei. Obama l-a calificat pe Nemţov drept un “avocat neobosit” pentru drepturile cetăţenilor ruşi.

    Secretarul de Stat american John Kerry a declarat că Nemţov şi-a dedicat viaţa unei Rusii mai democratice “şi unor relaţii puternice între Rusia şi vecinii şi partenerii săi, inclusiv Statele Unite”.

    Nemţov a criticat ineficienţa Guvernului, corupţia tot mai accentuată şi politica Kremlinului faţă de Ucraina, care a adus relaţiile dintre Rusia şi Occident la cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece.

    Într-un interviu acordat cotidianului Sobesednik, Nemţov declarase la începutul lunii că mamei sale în vârstă de 86 de ani îi este teamă că Putin îl va ucide din cauza activităţilor sale din opoziţie. Întrebat dacă are el însuşi astfel de temeri, a răspuns: “Dacă îmi era teamă, nu aş fi condus un partid de opoziţie”.

    Vorbind la radio cu doar câteva ore înainte de deces, el l-a criticat dur pe Putin pentru a plonjat Rusia în criză prin “politica sa nebună, agresivă şi mortală de război împotriva Ucrainei”.

    “Ţara are nevoie de o reformă politică”, a declarat Nemţov pentru postul de radio Ecoul Moscovei. “Atunci când puterea se concentrează în mâinile unei singure persoane iar această persoane conduce pentru totdeauna, acest lucru va conduce la o catastrofă absolută”, a afirmat el.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a numit pe Nemţov un prieten personal şi un “pod” de legătură între cele două ţări. El a afirmat pe pagina sa de Facebook că speră că ucigaşii vor fi pedepsiţi.

    Avocatul lui Nemţov, Vadim Prohorov, a declarat că politicianul a primit ameninţări pe reţelele de socializare şi a spus poliţiei despre ele, dar autorităţile nu au luat nicio măsură pentru a-l proteja.

    Ministrul rus de Interne, care supraveghează forţa de poliţie din Rusia, a declarat că Nemţov a fost ucis cu patru focuri de armă trase în spate dintr-o maşină care trecea, în timp ce mergea pe un pod în apropierea Kremlinului, la scurt timp după miezul nopţii.

    Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne Elena Alekseieva le-a spus reporterilor că Nemţov se plimba cu o femeie pe care o cunoştea, cetăţean ucrainean, în momentul în care un vehicul s-a apropiat şi atacatori neidentificaţi l-au împuşcat mortal. Femeia nu a fost rănită.

    Mihail Kasianov, fost premier rus aflat tot în opoziţie, s-a declarat şocat.

    “În secolul 21, un lider al opoziţiei să fie împuşcat demonstrativ în faţa zidurilor Kremlinului!”, le-a spus Kasianov reporterilor, în timp ce cadavrul lui Nemţov, pus într-un sac de plastic, era ridicat de la locul crimei pe o vreme ploioasă şi rece, pe fondul sunetului clopotelor din vecinătate. “Ţara se rostogoleşte către prăpastie”, a adăugat el.

    Mitingul de duminică a fost împins la periferiile oraşului de către autorităţi, dar Kasianov a declarat că organizatorii au decis să organizeze demonstraţia în centrul capitalei pentru a-l comemora pe Nemţov. Refuzul oficialilor de a-l autoriza va cauza cu siguranţă furie şi ar putea conduce la revolte.

    Garry Kasparov, fost campion la şah care a lucrat cu Nemţov la organizarea protestului împotriva lui Putin şi care locuieşte acum în Statele Unite, a declarat că asasinatul arată că Putin şi cei care îl susţin mint atunci când spun că sprijinul popular este puternic.

    “Dacă ai 86 la sută sprijin, de ce ai ucide pe cineva ca Boris?”, a declarat el. “El ar putea ajunge la două milioane de persoane online în cel mai bun caz. O demonstraţie strânge câteva sute de persoane cel mult. Aşa că dacă eşti încrezător, de ce să faci asta?”, a întrebat el.

    Activistul de opoziţie Ilia Iaşin, care a vorbit ultima dată cu Nemţov cu două zile înainte ca acesta să fie ucis, a declarat că nu are nicio îndoială că uciderea lui Nemţov a fost motivată politic.

    “Boris Nemţov era un lider de opoziţie complet care a criticat cei mai importanţi oficiali ai statului, inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin. Aşa cum am văzut, astfel de critici în Rusia sunt periculoase pentru viaţa cuiva”, a declarat Iaşin.

    Analistul politic Stanislav Belkovski a declarat pentru postul de radio Ecoul Moscovei că el nu crede că moartea lui Nemţov ar servi în vreun fel intereselor lui Putin.

    “Dar atmosfera de ură faţă de cei care gândesc altfel ce s-a format în ultimul an, de la anexarea Crimeei, ar putea juca un rol”, a declarat Belkovski, referindu-se la intensificarea discursului naţionalist susţinut oficial în Rusia de la anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea.

    Irina Hakamada, o proeminentă figură a opoziţiei, cofondatoarea partidului liberal împreună cu Nemţov, a criticat climatul de intimidare şi a avertizat că această crimă ar putea prevesti o destabilizare periculoasă.

    “Este o provocare care în mod clar nu este în interesul lui Putin, este menită să zguduie situaţia”, a declarat ea citată de agenţia RIA Novosti.

    Michael McFaul, ambasadorul american în Rusia în perioada 2012-2014 şi profesor la Universitatea Stanford, a calificat crima drept “unul dintre cele mai şocante lucruri de care îmi amitesc că s-au întâmplat în Rusia de mult, mult timp”.

    Comisarul rus pentru drepturile omului, Elena Panfilova, a declarat că “nu doar Nemţov a fost împuşcat în spate, ci toată Rusia”.

    Vladimir Rîjkov, multă vreme un aliat politic al lui Nemţov, l-a acuzat pe Putin pentru alimentarea “atmosferei de ură faţă de cei cu viziuni diferite, a atmosferei de violenţă şi agresiune care există acum în ţară”.

    După ce cadavrul lui Nemţov a fost luat, numeroase persoane au depus flori la locul unde a fost împuşcat acesta.

    “Acest lucru s-a întâmplat din cauza activismului său, care a fost foarte important”, a declarat Evgenia Berkovici, aflată la faţa locului. “Este politic în orice caz. Chiar dacă actul a fost comis de un agent de salubrizare oarecare care a luat-o razna şi avea o armă, este pentru că avea în minte că aceasta este moda acum”.

    Nemţov a fost vicepremier în anii ’90 şi era văzut ca un posibil succesor al lui Boris Elţîn, primul preşedinte rus ales. După preluarea puterii de către Putin în 2000, Nemţov a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai conducerii sale. El a ajutat la organizarea unor proteste de stradă şi a expus oficiali corupţi.

    El a fost unul dintre organizatorii protestului programat pentru duminică şi intitulat Marşul Primăverii, care are loc pe fondul unor probleme economice în Rusia generate de scăderea preţului la petrol şi de sancţiunile occidentale.

    Nemţov a declarat în timpul unui interviu la radio chiar înainte de a fi ucis că este greu să trăieşti într-o intimidare şi o presiune constante.

    “Nu vreau să ascund faptul că opoziţia se află sub o presiune puternică”, a declarat el. “Sunt răspândite minciuni despre oameni şi trebuie să fii foarte puternic pentru a face faţă. Ştiu acest lucru din propria mea experienţă”, a explicat el.