BusinessMagazin

Tag: neconstitutional

  • Iohannis a sesizat CCR în privinţa modificării Legii administraţiei publice locale

    ”În şedinţa din data de 11.12.2017, Camera Deputaţilor, ca primă Cameră competentă a adoptat legea dedusă controlului de constituţionalitate în forma propusă de iniţiatori. În şedinţa din data de 20 iunie 2018 Senatul, în calitate de Cameră decizională, legea criticată a fost adoptată într-o formă substanţial diferită ca urmare a aprobării raportului comisiilor sesizate în fond, prin care au fost admise 6 amendamente. Astfel, amendamentele nou introduse în forma adoptată de Senat au în vedere noi dispoziţii referitoare la realizarea inventarului bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale, dar şi aspecte legate de concesiunea terenurilor din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fiind eliminate, faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor, prevederile care vizau procedurile şi circuitul documentelor necesare în procesul de adoptare a hotărârilor consiliului local”, se arată în sesizarea adresată judecătorilor CCR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parchetul General: 21 de articole modificate în Codul penal sunt neconstituţionale

    Articolele contestate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) sunt: articolul 5 privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, articolul 16 privind vinovăţia, articolul 17 privind săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune, articolul 39 privind pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni, articolul 64 privind executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, articolul 75 privind circumstanţele atenuante, articolul 96 privind eevocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, articolul 100 privind condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii, articolul 112 privind confiscarea extinsă, articolul 154 privind termenele de prescripţie a răspunderii penale, articolul 155 privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, articolul 159 privind acordul de mediere, articolul 173 privind Legea penală, articolul 175 privind funcţionarul public, articolul 189 privind omorul calificat, articolul 269 privind favorizarea făptuitorului, articolul 273 privind mărturia mincinoasă, articolul 277 privind compromiterea intereselor justiţiei, articolul 291 privind traficul de influenţă, articolul 297 privind abuzul în serviciu şi articolul 367 privind constituirea unui grup infracţional organizat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parchetul General: 21 de articole modificate în Codul penal sunt neconstituţionale

    Articolele contestate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) sunt: articolul 5 privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, articolul 16 privind vinovăţia, articolul 17 privind săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune, articolul 39 privind pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni, articolul 64 privind executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, articolul 75 privind circumstanţele atenuante, articolul 96 privind eevocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, articolul 100 privind condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii, articolul 112 privind confiscarea extinsă, articolul 154 privind termenele de prescripţie a răspunderii penale, articolul 155 privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, articolul 159 privind acordul de mediere, articolul 173 privind Legea penală, articolul 175 privind funcţionarul public, articolul 189 privind omorul calificat, articolul 269 privind favorizarea făptuitorului, articolul 273 privind mărturia mincinoasă, articolul 277 privind compromiterea intereselor justiţiei, articolul 291 privind traficul de influenţă, articolul 297 privind abuzul în serviciu şi articolul 367 privind constituirea unui grup infracţional organizat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR: Legile care prevăd executarea condamnării la domiciliu şi securitatea sistemelor informatice sunt NECONSTITUŢIONALE

    Judecătorii instanţei supreme au sesizat, la începutul lunii iunie, Curtea Constituţională privind proiectul adoptat de Guvern potrivit căruia persoanele condamnate până la un an de închisoare care nu au comis fapte violente, au dreptul să execute pedeapsa în arest la domiciliu.

    “În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.2-5 şi pct.10 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituţionale.

    În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că reglementarea unor norme imprecise privind dispunerea măsurii detenţiei la domiciliu, ca modalitate de individualizare a executării pedepsei cu închisoarea, afectează nu numai caracterul previzibil al legii, ci şi scopul acesteia, acela de a institui măsuri de natură judiciară, alternative de executare a pedepsei privative de libertate”, se arată în comunicatul transmis de CCR.

    Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.2, 3, 4 şi 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 nu respectă cerinţele de calitate a legii, încălcând prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR: Femeia trebuie să aibă dreptul să poată munci până la 65 de ani, altfel poate fi discriminare

    “În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 – Codul muncii şi a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care sintagma „condiţii de vârstă standard” nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Pentru a decide astfel, Curtea a apreciat că încetarea de drept a contractului individual de muncă pentru femei la o vârstă mai mică decât cea a bărbatului poate dobândi valenţe discriminatorii pe criterii de sex şi încalcă dreptul la muncă al femeii, atât timp cât nu rămâne o opţiune a acesteia să înceteze raporturile de muncă la o vârstă mai mică decât bărbatul, respectiv la vârsta când poate solicita deschiderea dreptului la pensie”, se arată în comununicatul Curţii Constituţionale.

    Prin urmare, la vârsta de 63 de ani, femeia trebuie să aibă dreptul de a opta pentru continuarea raportului de muncă până la vârsta la care legea prevede încetarea de drept a contractului individual de muncă şi pentru bărbaţi, respectiv 65 de ani.

    Totodată, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.53 alin.(1) teza întâi din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, considerând că soluţia legislativă care prevede o vârstă de pensionare diferită pentru femei în raport cu bărbaţii este constituţională.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Klaus Iohannis a sesizat CCR cu privire la legea Referendumului

    Preşedintele Klaus Iohannis a trimis la Curtea Constituţională legea Referendumului, unul dintre articolele criticate fiind cel legat de data când este organizat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia de anchetă a activităţii şefului SPP, NECONSTITUŢIONALĂ. Curtea Constituţională a admis sesizările PNL şi USR

    Pe 22 februarie, PNL a atacat la CCR Hotărârea Parlamentului privind înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activităţii directorului SPP, Lucian Pahonţu, afirmând că obiectivele anchetei intră în competenţa CSAT şi ale preşedintelui României.

    În sesizarea depusă la CCR, PNL a susţinut că “(…) pentru a respecta rolul constituţional al comisiilor de anchetă, aşa cum a fost decelat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, hotărârea de constituire a comisiei de anchetă ar trebui să aibă ca obiectiv verificarea unor situaţii de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante generate de activitatea unei instituţii sau a unor instituţii, în niciun caz să vizeze o persoană”, potrivit unui comunicat de presă transmis Partidul Naţional Liberal către MEDIAFAX.

    PNL afirmă că din 1990 şi până în prezent, au fost constituite 14 de comisii parlamentare de anchetă, dintre care niciuna nu a avut ca scop verificarea unei anumite persoane, ci au vizat activităţi ale unor autorităţi sau instituţii publice, clarificarea unor fapte/împrejurări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR a admis parţial sesizarea privind superimunitatea judecătorilor Curţii

    „Am admis parţial excepţia de neconstituţionalitate, declarând următoarele texte neconstituţionale: în primul rând, sintagma <<urmărirea penală>>, ceea ce înseamnă că nu vom beneficia de acea imunitate. Asemenea parlamentarilor, urmărirea penală se va putea face. Au rămas reţinerea, arestarea, percheziţia. În al doilea rând, am declarat neconstituţională sintagma <<la cererea ministrului Justiţiei>>, în sensul că cererea de ridicare a imunităţii să nu fie făcută de ministrul Justiţiei, care provine dintr-o componentă politică, ci să fie făcută direct de procurorul general”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

    Acesta a adăugat că s-a mai decis admiterea contestaţiei şi sub aspectul excluderii posibilităţii unui judecător care mai are un rest de mandat să dobândească unul tot de nouă ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: Curtea Constituţională a declarat NECONSTITUŢIONALE mai multe articole din legile justiţiei modificate de coaliţia PSD-ALDE

    „După o şedinţă maratonică, mai exact care a durat cam cât două maratoane, am reuşit să ne pronunţăm cu privire la Legea referitoare la Statutul magistraţilor. Soluţiile au fost de respingere ca inadmisibile a unor texte, care se referă la nemotivarea criticilor. Am admis o serie de critici care vizează critici intrinseci privitoare la mai multe texte din cuprinsul legii”, a spus preşedintele CCR, Valer Dorneanu, care a arătat că multe dintre dispoziţiile legii în cauză au fost declarate neconstituţionale.

    El a arătat că unele dintre criticile admise de CCR au vizat mai ales răspunderea magistraţilor.

    „Au fost admise (aceste critici, n.r.) şi am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei credinţe şi a gravei neglijenţe. Pentru altă serie de texte am respins ca neîntemeiate criticile”, a subliniat Dorneanu.

  • Iohannis atacă la CCR legea care modifică OUG de înfiinţare a ANCOM

    Potrivit sursei citate, şeful statului consideră că legea adoptată de Parlament în data de 27 decembrie 2017 (Legea privind aprobarea OUG nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din OUG nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, n.r.) conţine o serie de reglementări noi faţă de ordonanţa aprobată, după o procedură care contravine principiului bicameralismului, şi apreciază că au fost încălcate mai multe dispoziţii din Constituţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro