BusinessMagazin

Tag: Neamt

  • Aurel Köber, proprietar / Köber

    Carte de vizită
    ¶ Compania a fost înfiinţată în 1991 de Aurel Köber, care lucrase anterior ca inginer la Severnav, fiind una dintre primele companii private de pe piaţa de lacuri şi vopsele
    ¶ Prima fabrică a companiei, specializată în vopsele şi răşini, a fost deschisă în 1991, în localitatea Turtureşti, judeţul Neamţ
    ¶ În prezent, Köber are trei unităţi de producţie: una de vopsele decorative, una de vopsele industriale şi alta pentru centrale termice, având circa 500 de angajaţi
    ¶ Compania din Piatra Neamţ este activă şi pe segmentul producţiei de centrale termice, iar cifra de afaceri nu vine exclusiv din producţia de vopsele
    ¶  Köber a avut anul trecut o cifra de afaceri de 318 milioane de lei

  • Dan Ostahie, proprietar / Altex: “Studiez, citesc şi colaborez cât de mult pot pe ariile în care doresc să dezvolt”

    Carte de vizită
    ¶ Este absolvent al Facultăţii de Electronică şi Comunicaţii
    ¶ A înfiinţat compania Altex România în 1991, la Piatra Neamţ, pornind cu televizoare second-hand importate
    ¶ Anul trecut, compania a avut venituri de 718,8 mil. euro, valoarea businessului poziţionându-l pe Dan Ostahie în topul celor mai mari antreprenori din România 

  • Cum să distrugi o afacere de 7 miliarde de euro cu 13.000 de farmacii şi peste 50.000 de angajaţi. Şi chiar să ajungi şi la puşcărie

    Anton Schlecker, cândva unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Germania, deţinătorul unui lanţ de mii de farmacii, trebuie să facă faţă unui nou proces. El este bănuit că ar fi direcţionat peste 20 de milioane de euro de la creditori în conturile familiei sale, înainte ca lanţul său de distribuţie să intre în faliment în 2012.

    În cazul în care judecătorii de la tribunalul districtului Stuttgart îl găsesc vinovat pe businessman-ul în vârstă de 72 de ani, acesta ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Soţia sa şi cei doi copii,  Meike şi Lars sunt, de asemenea, bănuiţi de complicitate. Este acesta sfârşitul poveştii de succes a lui Schelcker? 

    Schlecker şi-a deschis prima farmacie într-un oraş din sudul Germaniei, aproape de Stuttgart, în 1975. Din această primă afacere, el a continuat să construiască un imperiu de retail de neegalat. Doi ani mai târziu, deţinea deja 100 de magazine, iar până în 1984 numărul a crescut la 1.000.

    Nu după mult timp, antreprenorul a căutat să acceseze noi pieţe şi extindă afacerea şi în străinătate. Până în 2007, reţeaua de magazine a companiei s-a extins în 13 ţări europene, cu un număr de peste 52.000 de persoane, şi a generat venituri anuale de 7 miliarde de euro.

    În decurs de câteva decenii, Schlecker a  devenit lider de piaţă în Germania. Dar creşterea nu a fost una perfectă. Schlecker şi soţia sa au puşi timp de zece luni sub urmărire după ce au fost găsiţi vinovaţi de fraudă în 1998. Aceştia le spuneau angajaţilor că sunt plătiţi după normele legale, însă îi plăteau mai puţin.

    În 2010, Schlecker a avut noi probele cu legea, după ce s-a descoperit că montase ilegal camere video pentru a-şi monitoriza angajaţii, plătiţi, şi de această dată, sub media legală a salarizării. Ulterior, Schlecker a o lege menită să protejeze angajaţii part-time în folosul său, reuşind să reducă salariile lucrătorilor de la 12 euro la 6,5 euro pe oră. Chiar dacă practica a fost legală şi autorităţile nu au avut nicio putere să intervină, imaginea lui Schlecker a avut mult de suferit în urma acestui scandal.

    Pe măsură ce clienţii şi-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea, conducerea companiei a decis să revizuiască imaginea magazinelor şi a lansat, în acest sens, o mare campanie de marketing. Cu toate acestea, campania nu a avut efectul scontat, banii au fost pierduţi, iar în 2012 compania a intrat în faliment.  

    Anton Schlecker şi întreaga sa familie au fost găsiţi responsabili pentru falimentul companiei. Aceştia au declarat ulterior că nu deţin “active private”. Instanţa din Stuttgart va decide dacă acest lucru este adevărat – sau dacă au fost doar suficient de rapizi pentru a-şi direcţiona ultimele economii din credite.

  • Staţiunea din România în care stratul de zăpadă este de peste 70 de centimetri

    Potrivit Salvamont Neamţ, cantităţile de precipitaţii, sub formă de zăpadă, căzută în ultimele 12 ore în toată zona montană a judeţului, au depăşit prognozele, astfel că vor fi inspectate traseele de acces spre Vârful Toaca şi Cabana Dochia.
     
    „Ninsorile vor continua până în dimineaţa zilei de 21 noiembrie. Imediat după stabilizarea situaţiei, specialişti din cadrul serviciului vor inspecta traseele de acces spre Vârful Toaca şi Cabana Dochia în vederea stabilirii gradului de risc şi eventual necesitatea închiderii unor trasee. Se va monta şi sectorul de plasă de protecţie iar traseul de acces (cel mai sigur şi mai facil) Izvorul Muntelui – Curmătură – Lutul Roşu -Dochia va fi deviat ca în fiecare an în porţiunea terminală pentru a se evita Jgheabul Dochiei, care este predispus la avalanşe”, a transmis, luni, Salvamont Neamţ.
     

  • EXPLOZIE urmată de incendiu, într-un bloc din Piatra Neamţ: Mai mulţi răniţi/ Ar putea fi oameni blocaţi la etajele superioare

    Reprezentanţii ISU Neamţ declară că, potrivit primelor informaţii, o explozie a avut loc într-un bloc de locuinţe din Piatra Neamţ, urmată de incendiu.

    ”Ar fi persoane surprinse şi la etajele superioare”, au spus sursele citate.

    Flăcările se manifestă de la al doilea la al 4-lea, inclusiv la acoperiş.

    Până la această oră, trei persoane au fost transportate la spital de SAJ Neamţ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul oraş din Romnia care ia o măsura specială pe drumul cu cele mai multe accidente mortale

    Măsura suplimentară a fost aplicată pe drumul cu cele mai multe accidente mortale din oraş, strada General Dăscălescu, transmite Ziar Piatra Neamţ.

    „Pentru a avea o imagine clară asupra deciziei de a monta aceste semafoare, vă prezint statistica accidentelor cu victimă din 2008 până în prezent, pe acest sector de drum: 59 persoane rănite uşor, 36 rănite grav şi 9 persoane decedate.

    Era mai mult decât necesar să intervenim cu această măsură care să ducă la reducerea vitezei şi mărirea siguranţei în trafic. Semafoarele sunt montate în două locaţii în care pietonii întâmpinau probleme în traversare, în dreptul Şcolii Dimitrie Leonida”, a precizat consilierul local Romel Bîrjoveanu pentru sursa citată.

  • Gafa antologică, si probabil una dintre cele mai mari de când Viorica Dăncilă este premier

    Dupa cum TvmNeamt a anuntat inca din urma cu 2 zile, Viorica Dancila face astazi o vizita de lucru in 3 localitati din judetele Neamt si Bacau. Cel putin in judetul Neamt vizita a fost tinuta la secret. Nici primarii celor doua localitati (Roznov si Borca) nu au fost informati oficial despre vizita, decat cu doua ore inainte ca premierul sa ajunga.

    Din judetul Bacau, Viorica Dancila urma sa ajunga la ora 11 in judetul Neamt, la Slobozia- Roznov, la canalul de aductiune al raului Cracau. Numai ca in loc sa se duca la Roznov, elicopterul a ajuns mult mai inspre nordul judetului, in comuna Cracaoani, la cativa zeci de kilometri de locul care era trecut in programul premierului Romaniei. Probabil ca totul a plecat de la confundarea raului Cracau cu comuna Cracaoani, denumirile fiind asemanatoare, gafa nepermisa la un nivel atat de inalt.

    Primarul comunei Cracaoani, Petre Zamfir a confirmat informatia pentru TvmNeamt. El a spus ca in jurul orei 12 a fost informat ca elicopterul cu Viorica Dancila la bord a aterizat in curtea unei scoli din satul Magazia, comuna Cracaoani, dar pana sa ajunga la fata locului, oaspetii surpriza plecasera deja. Potrivit martorilor, cei aflati in elicopter (Viorica Dancila, ministrul de interne Carmen Dan, ministrul transporturilor Lucian Sova si ministrul apelor si padurilor Ioan Denes) au coborat, s-au aratat foarte mirati ca nu-i asteapta nimeni, apoi dupa cateva verificari si-au dat seama ca au ajuns in alte parte. Elicopterul a decolat si si-a reluat zborul inapoi spre Roznov, unde a ajuns la ora 12:30, cu o intarziere de o ora si jumatate.
     
    De la Roznov a plecat la Borca, unde la vizita a participat si Ionel Arsene, presedintele CJ Neamt. Acesta a insotit-o pe Viorica Dancila in elicopter, probabil pentru a fi toata lumea sigura ca nu ajunge in alt judet, sau poate mai rau, in alta tara.
     
    Potrivit unor surse, gafa cu incurcarea localitatilor ar fi plecat de la nivelui MAI. Elicopterul apartine Ministerului de Interne.
     
    Dupa vizita de la Borca, elicopterul urma sa aterizeze pe stadionul din Targu Neamt, de unde premierul Viorica Vasilica Dancila va fi preluata si va merge la masă la Manastirea Varatec, scrie

  • Cum se împart gazele în Moldova. Primar din judeţul Neamţ: Cine nu îşi doreşte gaze? Chiar dacă este mai scump, e vorba de confort. Însă este o problemă complicată racordarea

    Din cei circa 40.000 de kilometri de conducte de distribuţie a gazului natural pe care România îi avea în 2016, aproximativ 5.000 de kilometri se află în judeţele din Moldova, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Sta­tistică. Cele opt judeţe ale Mol­dovei – Bacău, Boto­şani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea – au astfel împreună 12,5% din reţeaua de gaze care acoperă întreaga ţară.
     
    Vrancea este judeţul cu cea mai redusă re­ţea de distribuţie a ga­zelor din Moldova – 242,4 kilo­metri, în condiţiile în care judeţul Iaşi – cu o populaţie dublă decât Vrancea, are o reţea de gaze de circa cinci ori mai mare.
     

  • Zeci de locuinţe şi subsoluri inundate, zece localităţi fără curent electric, după furtuni

    Potrivit IGSU, de joi până vineri au fost înregistrate efecte la nivelul a 26 localităţi din 18 judeţe şi municipiul Bucureşti, fiind afectate 14 locuinţe, 28 subsoluri, 44 curţi şi 6 tronsoane de drum.

    De asemenea, acoperişul unei şcoli a fost dislocat, iar 23 de arbori au fost doborâţi de vânt pe carosabil.

    Situaţii deosebite sunt în judeţul Alba, unde pe DN 75, în zona localităţii Vadu Moţilor, traficul rutier este temporar blocat din cauza unui arbore căzut pe carosabil şi scurgerilor de aluviuni de pe versanţi, în municipiul Botoşani unde subsolul unei grădiniţe a fost inundat, în judeţul Hunedoara unde pe DJ 686, în zona localităţii Râu de Mori, traficul este blocat parţial din cauza surpării părţii carosabile, în municipiul Iaşi unde a fost inundat subsolul Spitalului Judeţean şi din 3 pasaje de cale ferată, etc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sediul mafiei lemnului din Romania este la Neamţ

    Din milioanele de euro făcute din lemnul exploatat la Neamţ nu rămâne nici un leu ca taxe şi impozite în judeţ deoarece totul se face pe firme din alte judeţe care de cele mai mult ori sunt paravane pentru firme offshore de prin Panama sau alte paradise fiscale. Totul este cunoscut, ştiut şi la lumina zilei. Se suspectează că se evazionează zeci de milioane de euro iar autorităţile din Neamţ nici nu au ce verifica căci sediile principale ale băieţilor deştepţi cu lemnul nu sunt în Neamţ.
    Pentru a extermina concurenţa locală în exploatarea lemnului mafioţii participă la licitaţiile unde se scoate pădure şi oferă preţurile cele mai mari din România ajungând să cumpere buşteanul netăiat din pădure la preţ de cherestea. De fapt ei taie mult mai mult decât licitează şi asta nu se poate face decât cu complicitatea celor de la silvic. Aşa au reuşit să pună mâna pe mai toate exploatările şi să falimenteze localnicii care aveau şi ei câte o afacere în acest domeniu.
    Autorităţile şi instituţiile statului sunt orbite cu sume foarte mari de bani primite ca şpagă şi nu văd nimic suspect în faptul că la Neamţ se licitează la preţuri imposibil de mari cum nu văd nimic suspect nici în faptul că firmele care exploatează în Neamţ nu prea fiscalizează nimic la Neamţ.

    O mafie cu ramificaţii la toate nivelurile din România şi cu tentacule înfipte bine şi în zona internaţională unde exportă. Şi ne întrebăm cu toţii de ce plouă cu vile, maşini de lux şi case de vacanţă la o mulţime de şefi de instituţii sau oameni din toate sistemele şi de la toate nivelurile. E şpaga dată de mafie pentru handicapul de a nu vedea ce se întâmplă în acest judeţ.

    Acest articol nu este vreo investigaţie jurnalistică de mare anvergură şi nu am descoperit noi nimic. Totul se întâmplă la lumina zilei, în văzul tuturor şi cu sprijinul multor autorităţi. Totul este de o asemenea notorietate de nu credem ca este cineva care să nu suspicioneze măcar ca se fura în draci din pădurile Neamţului.

    Soluţiile de a se stopa furtul de lemn din Neamţ sunt nenumărate dar nu se vor aplica până ce România nu va mai sta în genunchi deoarece nu bănuim că este cineva atât de naiv încât să creadă că beneficiarul lemnului furat este industria de mobilă sau de construcţii din România. Beneficiarul dezastrului din pădurile Neamţului este dincolo de graniţele ţării iar interesele sunt atât de mari încât se dau la nevoie şi legi care să favorizeze infractorii din domeniul forestier, scrie ziarpiatraneamt.ro