Tag: national

  • Eveniment unic în România: Paradă cu 24 de steaguri istorice, la Bistriţa

    Cele 24 de drapele oficiale, de luptă şi pavilioane regale, au fost purtate de 48 de tineri îmbrăcaţi în costume populare.

    Prefectura Bistriţa-Năsăud a anunţat că cele 24 de steaguri istorice, din secolul I î. Hr. până în zilele noastre sunt cele care au călăuzit formarea României Mari.

    „La data de 26 iunie, de Ziua Drapelului Naţional al României, aducem laolaltă 24 de drapele istorice care au călăuzit formarea României Mari şi care au marcat, în mod simbolic, toate etapele majore parcurse de ţara noastră, începând din secolul I î. Hr până în prezent. Aşadar, în acest an, pe lângă ceremoniile obişnuite dedicate acestei zile, bistriţenii au parte şi de o <defilare a drapelelor istorice>, purtate de 48 de tineri îmbrăcaţi în port tradiţional, tineri care vor duce România, istoria, tradiţia şi respectul faţă de acest simbol naţional, mai departe. O adevărată lecţie de istorie neconvenţională”, a anunţat prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud, Ovidiu Frenţ.

    Activităţile dedicate Zile Drapelului au început cu slujba de sfinţire a Drapelului Naţional, urmată de ceremonia publică de înălţare a drapelului României: onorul militar, salutul Drapelului de Luptă, binecuvântarea drapelului şi înălţarea Drapelului Naţional al României pe catarg. Ceremonia, care s-a desfăşurat în Piaţa Centrală din municipiul Bistriţa, în faţa statuii lui Andrei Mureşanu, a fost încheiată de o paradă specială, cu defilarea drapelelor istorice şi defilarea gărzii de onoare a Brigăzii 81 mecanizate Bistriţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este omul care îi ia locul Olguţăi Vasilescu

    Mihai Fifor este noul purtător de cuvânt al PSD, în urma unei decizii a Biroului Politic Naţional (BPN) al partidului. Fifor este preşedintele Consiliul Naţional al PSD.

    Lia Olguţa Vasilescu a fost purtător de cuvânt al partidului pe perioada campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Plăcuţe refrectorizante, furate de pe un drum naţional, după doar cinci zile de la montarea lor | FOTO

    Dispariţia plăcuţelor a fost sesizată de angajaţii DRDP Braşov, care au postat pe Facebook fotografii făcute în 20 mai, atunci când a fost montat noul parapete de pe marginea drumului, pe care erau amplasate plăcuţele reflectorizante, şi poze din 25 mai, în care se vede că acestea lipsesc.

    „Găsiţi diferenţele! Din păcate asistăm din nou la un exemplu de lipsă de civilizaţie şi iresponsabilitate din partea participanţilor la trafic. Catadioptrii (plăcutele reflectorizante) de pe parapetele de siguranţă montate pe DN73A, la intrarea în localitatea Poiana Mărului au dispărut în mai puţin de o săptămână”, se arată în postarea de pe pagina de Facebook a DRDP Braşov.

    „Colegii mei vor depune o sesizare la Poliţie, nu este vorba numai de bani, este vorba de pericolul pe care îl reprezintă pentru trafic dispariţia acestor plăcuţe”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Robert Elekes, purtătorul de cuvânt al DRDP Braşov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape de tragedie: Un avion a aterizat fără roţile din faţă, după ce acestea au rămas blocate | VIDEO

    Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită. Aeronava a fost folosită pe ruta internă Rangoon – Kathmandu. La aterizare se poate vedea cum pilotul încearcă să menţină aeronava, cât poate de mult, pe roţile din spate pentru a evita o tragedie.

    La un moment dat, piloţii decid să lase botul avionului să atingă pista. La scurt timp, din cauza contactului dintre metal şi asfalt, ies scântei.
     
     
  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Anda Jurcă, director naţional de vânzări { Teilor }

    •   Anda Jurcă este director naţional de vânzări pentru reţeaua de magazine de bijuterii Teilor din 2017, după ce a acumulat anteripr experienţă lucrând pentru branduri internaţionale precum Damiani, Pomellato, Garrard sau Cartier.

    •   Consideră că pentru a reuşi în mediul de afaceri din România este nevoie de răbdare, inovaţie, optimism şi constanţă.  
    •   Pasiunea pentru domeniul bijuteriilor şi dorinţa constantă de evoluţie sunt reperele pe care le consideră importante pentru cei care îşi încep cariera: „Atunci când faci ceea ce îţi place vei excela în orice domeniu alegi”.

  • Hidroelectrica a atins recordul de producţie al anului 2019

    ”Hidroelectrica a acoperit cca. 51% din necesarul de electricitate al României, pe fondul aportului redus al energiei eoliene în sistem şi al retragerii temporare din exploatare a unui grup nuclear. În continuare, societatea noastră produce aproximativ 45% din energia electrică la nivel naţional. Este o perioadă favorabilă pentru producţia hidro, iar planificarea atentă a mentenanţei anuale a agregatelor ne permite să extragem fiecare MW disponibil acum”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un costum de poveste

    Costumul a trecut printr-o meticuloasă restaurare pentru care muzeul a organizat o campanie pe site-ul de crowdfunding Kickstarter, adunând peste 700.000 de dolari, suma permiţând şi construirea unei vitrine speciale care să protejeze exponatul fragil. Evenimentul dedicat aselenizării va avea loc între 16 şi 20 iulie, după care costumul va putea fi văzut din nou din 2022, într-o expoziţie intitulată „Destination Moon”.

  • Care sunt avantajele şi dezavantajele comerţului online

    Dezvoltarea comerţului electronic a dus la creşterea concurenţei în retail, businessurile online concurând nu doar între ele, ci şi cu magazinele tradiţionale, care au fost nevoite să îşi revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitivi pe piaţă, în condiţiile în care barierele de intrare în online sunt astăzi mai mici decât cele aferente offline-ului. Platformele de tip marketplace le permit comercianţilor mici să vândă online, fără a investi în propriul magazine online.

    „Ne aflăm în faţa unei revoluţii digitale. Cred în continuare că suntem la început, chiar dacă se vorbeşte de revoluţie digitală încă de acum 15 ani. Iar acest lucru este exemplificat prin faptul că acum zece ani, topul celor mai valoroase companii de la nivel mondial era dominat de companii din domeniul energiei, iar în prezent majoritatea celor mai mari companii din lume sunt companii de tehnologie”, a declarat Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, cel mai mare retailer online din România, prezent şi în ţările din regiune, în cadrul conferinţei „Competitivitatea în noua eră digitală – oportunităţi şi provocări”, organizată de Digital Citizens România săptămâna trecută, în parteneriat cu Ziarul Financiar şi Business Magazin.

    În urmă cu zece ani, pe primul loc în top 10 al celor mai valoroase companii din lume era Exxon Mobil – gigantul american din energie, care acum ocupă ultimul loc în clasament. Acesta, la fel ca şi celelalte companii din domeniul energiei, bancar şi retail, au fost detronate de companiile de tehnologie, astfel că în prezent cea mai valoroasă companie din lume este producătorul american de software Microsoft, urmat de Apple, Amazon şi Alphabet (compania-mamă a lui Google).

    Ca atare, digitalizarea a luat avânt la nivel mondial, tehnologia regăsindu-se în prezent în absolut orice domeniu de activitate, contribuind la eficientizare, reducere de costuri şi productivitate crescută. În retail, integrarea tehnologiei a dus la apariţia unui nou segment de piaţă – online-ul –  şi la crearea unor giganţi globali precum Amazon şi Alibaba. Totodată, digitalizarea a dus şi la reducerea barierelor pentru demararea unui business online cu ajutorul platformelor de tip marketplace. Astfel, comercianţii mici pot accesa la rândul lor clienţii din mediul online, iar aceştia au la rândul lor o varietate mai mare de produse şi preţuri mai mici ca urmare a concurenţei crescute.

    Care sunt avantajele comerţului online? Pe scurt: o gamă mai mare de produse disponibile la nivel naţional, acelaşi preţ disponibil oriunde în ţară, scăderea preţurilor din offline prin transparenţă (clienţii pot intra pe internet atunci când se află într-un magazin fizic pentru a verifica preţul unui produs online) şi timp economisit de clienţi. Mai exact, potrivit unui studiu coordonat de Eduard Dinu, profesor universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economice, un consumator final economiseşte 41 de minute atunci când alege să facă o achiziţie online şi nu direct dintr-un magazine fizic.

    „Concluzia filosofică a studiului este că e-commerce-ul nu este altceva decât o modalitate prin care utilizatorul final cumpără timp plătindu-l cu încredere. Prin aceste puţine cuvinte am surprins şi principalele neajunsuri pe care le are România care împiedică dezvoltarea mult mai accelerată a comerţului online la nivelul ţării. Neajunsurile specifice României sunt două – faptul că noi ca popor nu valorizăm timpul şi că stăm foarte prost la capitolul încredere. Cele două elemente ne fac să avansăm cu frână de mână trasă ca specific naţional în ceea ce priveşte e-commerce-ul. Peste acestea, vin şi neajunsurile Uniunii Europene”, a punctat Eduard Dinu, profesor universitar doctor în cadrul ASE Bucureşti.

    În ceea ce priveşte competitivitatea, a adăugat el, economia de timp obţinută de clientul final printr-o achiziţie online vs. offline (cele 41 de minute) a fost cuantificată în studiu, luând în considerare salariul minim orar, numărul total de cumpărături online la nivelul lui 2017, numărul total de cumpărători online şi numărul mediu de comenzi per utilizator. „Astfel, a rezultat o economie de 136 milioane de euro la nivelul României în anul 2017 prin intermediul comerţului online.”

    În cazul magazinelor online, ponderea cheltuielilor variabile în total costuri este mai mare decât în cazul retailerilor tradiţionali. Spre exemplu, cheltuielile cu chiria pentru spaţiul magazinului tradiţional reprezintă o cheltuială fixă, în timp ce comercianţii online plătesc un comision din vânzările generate pe platforma marketplace unde îşi vând produsele, iar acest lucru are un impact favorabil la nivelul pragului de rentabilitate, a explicat Eduard Dinu. „Şansele de a opera profitabil sunt mai mari astfel în cazul companiilor de e-commerce”, a subliniat el, adăugând însă că există şi reversul medaliei – costurile de curierat pentru livrarea comenzilor.

    Un alt avantaj al businessurilor de comerţ online este productivitatea crescută per angajat.

    „Ponderea angajaţilor cu studii superioare în total personal într-o firmă 100% de e-commerce este mult mai mare decât într-o companie de retail clasic. Ca atare şi productivitatea este mult mai mare. În 2016, în cazul Dante International, compania care operează magazinul online eMAG, productivitatea per angajat a fost de 400.000 euro, în timp ce în cazul Carrefour aceasta s-a situat la 139.000 euro”, a menţionat Eduard Dinu.

    Cu toate acestea, de ce nu şi-a atins însă comerţul online potenţialul maxim în România? „Sunt o serie de factori demografici care încetinesc procesul de digitalizare în România, cum ar fi nivelul de venituri, abilităţile lingvistice (pentru a putea cumpăra de la retaileri online străini; spre exemplu locuitorii din Belgia vorbesc limba franceză şi pot cumpăra online de pe Amazon Franţa), lipsa încrederii în cumpărăturile online, rata de penetrare a cardurilor în general, inclusiv a celor de credit, precum şi nivelul de dezvoltare a infrastructurii”, a precizat Norbert Maier, managing economist în cadrul companiei de consultanţă Copenhagen Economics, prezentă în patru ţări din Europa. El a atras atenţia asupra faptului că dezvoltarea retailului nu este liniară – sunt produse care se cumpără mai mult offline sau doar offline. „Sunt anumite servicii, cum ar fi o tunsoare spre exemplu, pe care nu le poţi cumpăra online.”

    Totodată, Norbert Maier a punctat şi un dezavantaj al comerţului online şi anume faptul că utilizatorii văd produsele pe un ecran, care de obicei nu este foarte mare, în timp ce în magazinele fizice, clienţii au o perspectivă mai largă şi astfel le pot atrage atenţia mai multe produse. În ziua de azi, este foarte important ca retailerii să aibă o abordare omni-channel şi să fie prezenţi atât offline, cât şi online pentru a acoperi preferinţele şi nevoile a câţi mai mulţi consumatori. Aceştia fac constant un „switch” între online şi offline, iar când vine vorba de o achiziţie substanţială, ei analizează toate ofertele disponibile. În prezent, doar circa 5,6% din totalul comerţului din România este reprezentat de segmentul online, iar din totalul vânzărilor online realizate pe parcursul unui an, aproximativ 7% sunt generate în cadrul campaniei de reduceri Black Friday.

    „Campaniile de reduceri au devenit o regulă pe piaţa de comerţ online din România. Reducerile de preţ din cadrul campaniei de Black Friday sunt la fel ca cele din alte campanii de reduceri. Singura diferenţă este cantitatea, în condiţiile în care vânzările de Black Friday reprezintă 7% din totalul vânzărilor online din România. Ca atare, Black Friday este o campanie de volum, nu de calitate”, a menţionat Dragoş Vasile, consilier de concurenţă în cadrul Consiliului Concurenţei şi cadru didactic la ASE.

    Una dintre provocările cu care se confruntă România atunci când vine vorba de extinderea în afara graniţelor este fragmentarea pieţei europene, lucru care nu se întâmplă în cazul SUA, China sau India. „Fragmentarea din Uniunea Europeană este într-adevăr o problemă. Unul dintre motivele pentru care majoritatea companiilor americane şi chinezeşti concurează pe pieţele europene este acela că au reuşit să scaleze mai uşor. În Europa o să avem mereu barierele lingvistice, însă avem nevoie de ajutorul Comisiei Europene pentru piaţa digitală unică.

    Totodată, o altă problemă din Europa este lipsa de capital. Majoritatea marilor investitori au de ales între SUA, China sau Israel, de unde pot scala mai uşor afacerile”, a precizat Jakob Kucharczyk, vicepreşedinte în cadrul Asociaţiei Industriei de Calculatoare şi Comunicaţii din Bruxelles, pe zona de competenţe şi politici de reglementare la nivelul Uniunii Europene.


    Statul român şi Consiliul Concurenţei, faţă în faţă cu digitalizarea

    „Digitalizarea este o prioritate strategică pentru România.”

    „Cred că trebuie să întoarcem această paradigmă de diseminare a digitalizării de la vârful piramidei spre bază. Iar acest lucru îl facem prin politici. Evident că şi contextul legislativ trebuie să fie favorizant”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale. El a precizat că politica privind comerţul electronic a fost deja în consultare publică, iar acum se află în faza în care se compilează contribuţiile tuturor celor care au participat, care mai apoi se vor transpune în cadrul unei hotărâri de guvern. De asemenea, ministrul Alexandru Petrescu a menţionat şi faptul că se va ocupa de subiectul inteligenţei artificiale, care acum este foarte strâns legat doar de aspecte economico-financiare. În plus, el a amintit şi de politica smart city, 5G şi de cea a interconectivităţii.

    „Foarte curând veţi vedea legea interconectivităţii, care creează premisele legale esenţiale pentru interconectare, baze de date cu beneficii 360 de grade pentru administraţie, firme şi cetăţeni. Vorbesc de factura electronică – premisele acestei legislaţii vor permite firmelor care sunt furnizori către administraţii şi autorităţi de stat (sunt peste 15.000 de autorităţi de stat în România) o scădere a birocraţiei prin trimiterea facturilor electronice.”

    „Concurenţa pe digital în România este foarte sănătoasă.”

    „Premisele în România sunt bune pentru că avem o industrie telecom puternică – o piaţă cu concurenţă mare, servicii şi preţuri bune”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliul Concurenţei. El a menţionat că se iau măsuri pentru integrarea unor servicii noi create prin intermediul digitalizării, cum ar fi directiva PSD2, care va permite intrarea pe piaţa serviciilor de plăţi a unor noi actori, nu cei tradiţionali, ceea ce va duce la diminuarea comisioanelor, sau legi noi pentru ca businessuri precum aplicaţiile de ride sharing să poată funcţiona în conformitatea unui cadru legal. „Vedem o pondere mai mare a sectorului de e-commerce, telecom şi o concurenţă crescută. Am avut o analiza privind e-commerce-ul în România şi economy sharing, precum şi o investigaţie legată de comportamentul actorilor pe piaţa de comerţ online, iar acestea se vor concretiza în recomandări pentru companii – cum îşi pot adapta comportamentul astfel încât să nu existe riscul de încălcare a regulilor de concurenţă.”


    Revoluţia digitală

    „Ne aflăm în faţa unei revoluţii digitale. Cred în continuare că suntem la început, chiar dacă se vorbeşte de revoluţie digitală încă de acum 15 ani. Iar acest lucru este exemplificat prin faptul că acum zece ani topul celor mai valoroase companii de la nivel mondial era dominat de companii din domeniul energiei, iar în prezent majoritatea celor mai mari companii din lume sunt companii de tehnologie”, a spus Iulian Stanciu, fondator eMAG. 


    Concluziile conferinţei  „Competitivitatea în noua eră digitală – oportunităţi şi provocări”

    – digitalizarea este o prioritate strategică pentru România
    – concurenţa pe digital în România este una sănătoasă, iar Consiliul Concurenţei va ghida sectorul fără ingerinţe intruzive
    – avem campioni din România, cu prezenţa regionali, apţi să se dezvolte la nivelul UE, România fiind un exportator de tehnologie În regiune şi un hub regional de e-commerce
    – platformele de tip marketplace sunt un suport real pentru IMM-uri, pe care le ajută să comercializeze în regiune


    Avantajele comerţului online:

    – concurenţă crescută
    – gamă mai mare de produse disponibilă la nivel naţional
    – aceleaşi preţuri la nivel naţional
    – scăderea preţurilor din offline datorită transparenţei
    – economie de timp
    – productivitate mult mai mare per angajat


    Măsuri pentru dezvoltarea comerţului online în România:

    – eliminarea barierelor legislative naţionale
    – legislaţia vamală nu protejează acum împotriva concurenţei neloiale
    – îmbunătăţirea infrastructurii rutiere
    – dezvoltarea competenţelor digitale la nivelul populaţiei
    – interfeţe online pentru interacţiunea cetăţenilor cu instituţiile de stat
    – susţinerea dezvoltării în extern a campionilor naţionali; astfel de programe prezente în alte ţări din Europa. 

  • Lacul Moraine, considerat unul dintre cele mai frumose de pe planetă – VIDEO

    Lacul este de origine glaciară, iar în lunile ploioase acesta reflectă o nuanţă de albastru. Împrejurimile sunt un adevărat labirint, fiind alcătuite dintr-o multitudine de trasee ce se parcurg pe jos. Rockpile este cel mai frecventat traseu, un drum cu o lungime de 300 de metri care presupune şi urcarea în altitudine cu 24 de metri. Vara, apele limpezi se transformă într-un furnicar de canoe multicolore care străbat necontenit întreaga suprafaţă a lacului.

     

  • Deşi fac 10% din volumul naţional de afaceri, microîntreprinderile asigură 23% din locurile de muncă

    Potrivit studiului realizat în ultimii cinci ani, microîntreprinderile au înregistrat o creştere cu 5,2%, faţă de 2016 şi cu 23,8%, faţă de 2013, la 139,1 miliarde lei în 2017. De asemenea, Instant Factoring previzionează continuarea tendinţei de creştere pentru acest an, la un nivel de aproximativ 4%, reprezentând 145 miliarde lei.

    „Microîntreprinderile rămân cel mai dinamic sector din economie şi sunt cel mai rapid adaptabile şi totodată vulnerabile evoluţiei economice şi acoperirii diverselor nişe de piaţă. Impactul lor la nivel de economie rămâne din păcate încă redus, cu o pondere de doar 10% din cifra de afaceri agregată a companiilor româneşti, în special datorită inaccesibilităţii resurselor financiare care să le permită să facă saltul de la nivel embrionic la o clasă superioară de dezvoltare”, a declarat Cristian Ionescu, CEO şi Preşedinte Instant Factoring.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro