BusinessMagazin

Tag: Nasdaq

  • Probleme în paradis pentru bursele americane

    Esenţa pur speculativă a avântului burselor s-a probat însă joi, când comentariile a doi directori regionali ai Rezervei Federale conform cărora banca centrală ar putea pune capăt în această vară programului de relaxare monetară cantitativă au oprit brusc ascensiunea indicilor bursieri.

    Motivaţia oficială a încheierii programului ar fi aceea că redresarea economiei înseamnă că iniţiativa Fed şi-a atins scopul, însă cea neoficială este că oficialii Fed constată că mare parte din banii pompaţi de ei în piaţă prin cumpărarea de obligaţiuni sfârşesc în speculaţii bursiere, nu în economia americană: cererile de ajutor de şomaj au crescut din nou peste aşteptări în luna mai, iar construcţia de locuinţe noi a scăzut în aprilie la cel mai redus nivel din noiembrie încoace.

    Rezerva Federală a anunţat, în septembrie 2012, va cumpăra în fiecare lună titluri de valoare care au la bază credite ipotecare, în limita unei sume de 40 mld. dolari, la care se adaugă titluri de stat de 45 mld. dolari, în continuarea programului Operation Twist, prin care Fed a alocat începând din septembrie 2011 aproape 700 mld. dolari pentru cumpărarea de titluri cu scadenţe între 6 şi 30 de ani şi a vândut titluri în valoare echivalentă cu scadenţe de 3 ani sau mai puţin.

    Noul program al Fed a rămas cunoscut sub denumirea de QE3 (quantitative easing – relaxare monetară cantitativă), după QE1 (prin care Fed a cumpărat titluri în valoare de 1.700 mld. dolari, 2008-2010) şi a QE2 (600 mld. dolari, 2010-2011). Şeful Fed, Ben Bernanke, a precizat atunci că programul nu are limitare în timp, urmând să se încheie odată cu redresarea economiei.

  • Nasdaq va acorda compensaţii pentru deficienţele de la listarea Facebook

    O serie de probleme de software apărute în dimineaţa debutului bursier al acţiunilor Facebook s-au aflat în centrul investigaţiilor legate de oferta publică iniţială de 16 miliarde de dolari a operatorului de servicii de socializare pe net, relatează Financial Times.

    Acţiunile Facebook au scăzut cu peste 30% faţă de preţul de listare, declin fără precedent pentru o ofertă publică de o astfel de mărime.

    În afara traderilor profesionişti, alţi investitorii în acţiunile Facebook au pierdut circa 33 miliarde de dolari din valoarea de piaţă, de la începutul tranzacţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCANDALUL LISTĂRII FACEBOOK: Nasdaq, investigată dacă a respectat regulile tehnice

    Evaluarea posibilelor incorectitudini tehnice face parte dintr-o investigaţie mai largă a Comisiei americane pentru bursă şi valori mobiliare (SEC) referitoare la rolul Nasdaq în oferta publică iniţială a Facebook, inclusiv decizia de a continua tranzacţiile, în pofida disfuncţionalităţilor apărute, au spus sursele.

    SEC analizează şi comunicarea Nasdaq cu participanţii la tranzacţii, a precizat una din surse.

    Încălcarea regulilor de natură tehnică este o problemă minoră faţă de alte probleme legate de oferta publică, dar SEC poate uneori să deschidă acţiuni legale împotriva burselor folosindu-se de aceste deficienţe ca punct de plecare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NYSE Euronext încearcă să convingă Facebook să-şi transfere flotarea de pe Nasdaq

    O sursă apropiată discuţiilor a afirmat, pentru Reuters, că managementul Facebook a purtat convorbiri telefonice cu reprezentanţii NYSE Euronext, după ce operatorul bursier a înaintat o ofertă privind listarea reţelei de socializare la New York Stock Exchange.

    Propunerea presupune transferarea Facebook de pe Nasdaq la NYSE, potrivit unei surse citate de Bloomberg.

    Reprezentanţii NYSE Euronext susţin că nu au purtat astfel de discuţii cu Facebook.

    “Nu au avut loc discuţii cu Facebook privind transferarea listării lor în urma evenimentelor de săptămâna trecută. Nu credem că o astfel de discuţie ar fi adecvată în acest moment”, se arată într-un comunicat al celui mai mare operator bursier din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea Facebook a coborât la 85 mld. dolari după ce acţiunile au început a treia zi de bursă cu o pierdere de 8%

    Lichiditatea a fost ridicată în primele 20 de minute de tranzacţionare, cu un volum de peste 16 milioane de acţiuni schimbându-şi proprietarul. Cotaţia titlurilor Facebook a oscilat în acest interval între 31 şi 31,6 dolari, respectiv o scădere de 6-8% faţă de pragul de închidere de luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Actiunile Gabriel Resources ating maximul anului, dupa ce Ministerul Culturii a dat verde pentru Rosia Montana

    Actiunile au crescut de la 7,32 dolari la inchiderea de miercuri
    pana la un maxim de 8,65 in cursul zilei de joi, depasind astfel
    recordul precedent al ultimelor 52 de saptamani, de 8,6 dolari,
    spre a inchide ulterior sedinta la un pret de 8 dolari.

    Cresterea cotatiilor a avut loc dupa ce Ministerul Culturii si
    al Patrimoniului National a emis, joi, certificatul de descarcare
    de sarcina arheologica pentru o parte din masivul Carnic, ceea ce
    deschide calea pentru continuarea proiectului exploatarii miniere
    Rosia Montana.

    Gabriel Resources a afirmat ca va continua sa colaboreze cu
    guvernul Romaniei “pentru a asigura ca proiectul este conform pe
    deplin cu legile Romaniei si ale Uniunii Europene”, precizeaza
    compania. Gabriel va face noi precizari privind progresele in
    obtinerea autorizatiilor de continuare a proiectului atunci cand
    isi va anunta rezultatele financiare pentru al doilea trimestru, in
    jurul datei de 3 august.

    Conform unui comunicat al Ministerului Culturii citat de agentia

    MEDIAFAX    , Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu
    National Alba a emis certificatul pe baza hotararii din 12 iulie a
    Comisiei Nationale de Arheologie privind aprobarea raportului de
    cercetare arheologica preventiva “Masivul Carnic, Rosia Montana,
    Romania – proiectul minier Rosia Montana”. “Acesta este primul pas
    necesar in procesul de a asigura salvarea, conservarea si
    valorificarea mostenirii arheologice si arhitectonice de la Rosia
    Montana”, se spune in comunicat, precizandu-se ca ministrul
    Culturii, Kelemen Hunor, a initiat un plan de actiune care sa
    asigure conservarea celor mai importante situri arheologice si
    monumente arhitectonice.

    Gabriel Resources a avut pierderi de 22,7 milioane de dolari
    canadieni (16,9 milioane de euro) anul trecut, cauzate de un
    rezultat negativ de 15,9 milioane de dolari canadieni (11,8
    milioane de euro) din evolutia cursului de schimb. Compania
    canadiana detine 80,4% din capitalul social al Rosia Montana Gold
    Corporation (RMGC), care dezvolta proiectul minier de la Rosia
    Montana, in timp ce statul roman detine 19,3% din actiuni, prin
    Minvest Deva.

  • Criza imobiliara (I)

    In America au existat doua bule speculative consecutive si cumva
    conectate: criza dot-com si criza imobiliara. Euforia
    investitorilor in companiile de tehnologie a impins indicele Nasdaq
    la 5.132 de puncte. In octombrie 2002, Nasdaq se tranzactiona la
    1.140 ceea ce insemna un declin bursier de 5 miliarde de
    dolari.

    Mulţi analisti considera ca investitorii care au pierdut in
    criza dot-com si-au transferat banii in investitii imobiliare. Pe
    parcursul ultimului deceniu, au existat unele evenimente care au
    avut un efect major asupra formarii bulei speculative
    imobiliare:

    • iulie 1997: o inlesnire fiscala care permitea scutirea de la
    impozitare a unui castig de 500.000 dolari pe cuplu/250.000 dolari
    pe persona, din vanzarea de imobile. Acest lucru a facut ca in
    2005, 28% dintre imobile sa fie achiziţionate ca investiţii iar 12%
    din cumparari sa reprezinte case de vacanta.

    • noiembrie 2000: Fannie Mae a anuntat ca Departamentul de
    Dezvoltare Urbana i-a solicitat sa aloce 50% din activitatea sa
    familiilor cu venituri scazute, adica 500 de miliarde de dolari
    pana in 2010. Ca urmare, daca in 1994, creditele ipotecare de tip
    subprime se ridicau la 35 miliarde dolari, pana la sfarsitul anului
    2006, creditele subprime au ajuns la un total 600 miliarde
    dolari.

    • 2001 – 2003: Banca Centrala (FED) a redus rata dobanzii de
    referinta de 12 ori, de la 6,5% la 1,0%

    • 2003-2007: FED nu a reusit sa supravegheze si sa reglementeze
    activitatea bancilor si societatilor de creditare, care au
    abandonat standardele de imprumut (carte de munca, verificarea
    veniturilor declarate, reducerea avansului solicitat, scorul de
    creditare, raportul dintre imprumutul acordat si valoarea de piata
    a imobilului). De exemplu, in 2005, valoarea mediana a avansului
    achitat a fost de 2%, iar 43% dintre cumparatori nu a prezentat
    nici un avans.

    Pe langa aceste inlesniri, creditorii ipotecari au creat noi
    produse inovatoare, proiectate pentru a reduce platile debitorilor
    in primii ani de rambursare. Aceste produse au permis debitorilor
    sa cumpere case pe care in mod normal nu si le permiteau, dar au
    adus si un risc suplimentar. Printre aceste produse ipotecare
    ezoterice, as mentiona:

    • Creditul Ipotecar pe 40 de ani- acest produs este similar cu
    un credit pe 30 de ani cu dobanda fixa cu exceptia ca plata se
    extinde pe o perioada extra de 10 ani

    •-Creditul Ipotecar – Doar Dobanda – permite clientului sa
    plateasca doar dobanda pentru o perioada de inceput (perioada de
    graţie)

    • Creditul Ipotecar – Amortizare Negativa – permite unui
    cumparator sa achite mai puţin decat plata lunara, reprezentata de
    rata plus dobanda, iar diferenta dintre plata lunara integrala si
    suma platita se adauga la soldul creditului

    • Creditul Ipotecar Mixt pe Termen Scurt – asemanator creditului
    ipotecar cu dobanda variabila (ARM), cu o dobanda fixa pe o
    perioada limitata urmata de o dobanda variabila
    Un nou episod din istoricul crize imobiliare va aparea saptamana
    viitoare.

    Informatii suplimentare precum si detalii referitoare la
    lansarea unei noi initiative Trading Simulation le regasiti pe
    http://toniiordache.ro

    ———–

    Toni Iordache, 42 de ani, matematician si finantist, cu o
    cariera de peste doisprezece ani in institutii financiare
    importante – Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan, Fortis sau RBC a
    vazut si trait criza financiara intr-un fotoliu situat in primul
    rand. A fost adus de criza, in august 2008, inapoi in Romania, dar
    el si businessul romanesc au vorbit limbaje diferite: modelele de
    afaceri s-au dovedit a fi altele decat cele de pe Wall Street.

  • BVB merge la brat cu yenul

    Toata lumea este de acord ca este vorba de o legenda urbana. Procentual insa, rezultatul finalei, cunoscuta ca Super Bowl, s-a potrivit cu tendinta bursei americane in proportie de 80%, iar nepotriviri au aparut de numai sapte ori in 36 de ani. Din aceasta cauza, legenda legata de unul dintre sporturile preferate ale americanilor continua sa-i influenteze pe superstitiosii bursei.

    Pentru ei, victoria unei echipe din asociatia National Football Conference (NFC) inseamna tendinta crescatoare la bursa, iar castigarea campionatului de catre o formatie provenita din American Football Conference (AFC) anunta un an de scadere a cotatiilor.

    Exista si pentru bursa romaneasca asemenea repere?

    Despre corelarea Bursei de Valori Bucuresti si pietele internationale s-a discutat foarte mult in ultimul timp, evident din cauza crizei prin care trec pietele de capital. Indicii de corelare au si fost calculati de catre brokeri si a rezultat o legatura relativ stransa intre evolutia BVB si trendul bursei din New York (NYSE – New York Stock Exchange).

    Analistilor de la Intercapital Invest le-a rezultat un grad de corelare de 0,52 intre indicele BET, care urmareste evolutia principalelor companii listate la BVB, si DJIA (Dow Jones Industrial Average), principalul indice american.

    Aceasta nu inseamna ca indicii au mers in tandem, dar tendinta a fost in cea mai mare parte aceeasi. Corelarea este pusa pe seama activitatii institutiilor de investitii. Daca fondurile mari, prezente peste tot in lume, vand in acelasi timp actiuni de pe NYSE si de la BVB, cele doua piete vor scadea la fel.

    Evident ca diferentele sunt date de marimea fiecarei burse in parte, amploarea scaderilor si a cresterilor fiind diferita. Mai curioasa pare insa corelarea dintre bursa de la Bucuresti si piata de capital din Japonia. Atentie, nu este vorba de bursa din Tokio, ci de piata valutara, mai exact de raportul dolar/yen. Posibilitatile de corelare ale acestor doua variabile par a fi la fel de intamplatoare ca acelea dintre Super Bowl si NYSE.
    Totusi, dupa cum o arata graficul alaturat, evolutia BET si a USD/JPY este izbitor de asemanatoare in ultimii trei ani.

    Corelarea BVB cu raportul dolar/yen

    Cum s-a ajuns la o astfel de apropiere? In primul rand trebuie sa ne intrebam cine s-a gandit sa faca legatura dintre o pereche valutara, tranzactionabila pe piata forex (piata internationala de schimb valutar) si evolutia celor mai importante societati listate la BVB, grupate in indicele BET.

    Graficul a fost prezentat ca o curiozitate de catre Emil Pop, freelancer in IT, pe forumul bursanoastra.ro, forum dedicat investitorilor de la BVB.

    “Acum zece ani am avut o slujba in cercetare la o universitate australiana, in domeniul retelelor neurale si al inteligentei artificiale. Pe vremea aceea cautam sa descoperim corelari intre diverse seturi de date aparent fara nici o legatura”, spune Emil Pop, investitor la BVB din 2004 si din 1998 la Nasdaq, echivalentul american al pietei Rasdaq.

    Ca sa putem intelege modalitatea de corelare sunt necesare cateva explicatii despre instrumentele financiare utilizate. Perechea USD/JPY este utilizata in carry trade – denumirea data operatiunii de imprumut intr-o valuta cu dobanzi mici si utilizarea banilor pentru a obtine randamente mai mari decat dobanda initiala.

    Yenul japonez este moneda clasica pentru carry trade, deoarece dobanda de referinta a Bancii Japoniei este apropiata de 0,75%, iar dobanzile percepute de bancile comerciale la creditare sunt mai mici de un procent.

    Speculatorii internationali se pot imprumuta in yeni, convertesc banii intr-o moneda in care dobanzile sunt mai mari (spre exemplu, lire sterline, unde dobanda de referinta este acum de 5,25%) si dupa o anumita perioada obtin profit din diferenta de randament.

    Principalul risc asociat este cel valutar, in cazul intaririi yenului fata de cealalta valuta, cu posibilitatea aparitiei de pierderi. In cazul carry trade este utilizat si efectul de levier, adica speculatorul multiplica de mai multe ori banii imprumutati pentru a maximiza profitul.

    Tranzactionarea in marja inseamna ca pot accesa o suma de bani depunand in cont doar 10% (sau cat permite societatea la care este deschis contul). Cel mai simplu exemplu este urmatorul: un trader imprumuta 1.000 de yeni de la o banca japoneza cu o dobanda mai mica de un procent, schimba banii in dolari si ii depune la o societate de brokeraj americana, prin care cumpara certificate de trezorerie purtatoare ale unei dobanzi de 4,5%.

    Traderul a achizitionat astfel certificate in valoare de 10.000 de yeni, deoarece are o marja de 10 la 1 de la societatea cu care lucreaza. Dupa un an, speculatorul inchide contul si returneaza banii, ramanand cu un profit de peste 40% dupa achitarea comisioanelor si dobanzilor.

    Bineinteles, profitul se pastreaza doar daca raportul dolar/yen ramane neschimbat. Daca yenul se intareste fata de dolar, traderul pierde, iar daca yenul se depreciaza fata de moneda americana, poate castiga chiar mai mult.

    Pericolul insa ramane, iar traderii, prin strategia de investitie, inchid imediat pozitiile si returneaza banii atunci cand observa ca directia pietei devine nefavorabila. Cu alte cuvinte, atunci cand dolarul merge mai putin bine, iar yenul se apreciaza, traderii vand dolarii ca sa poata returna creditele in moneda nipona.

    Yenul este astfel un activ speculativ, ca si leul romanesc. In perioade de incertitudine pe piata, aceste active sunt primele vandute, iar banii sunt redirectionati catre obligatiuni sau certificate de trezorerie, considerate plasamente sigure.

    Miscarea poate fi observata usor pe graficul USD/JPY. Cat timp economia SUA a mers bine, dolarul s-a intarit fata de yen, dar in momentul aparitiei problemelor, moneda americana a pierdut mult, in ciuda eforturilor Bancii Japoniei de a stabiliza cursul (un yen puternic este defavorabil exporturilor nipone, cu efecte negative in economie).

    Aprecierea yenului inseamna inchiderea pozitiilor cu active speculative si este relevanta pentru tendinta investitorilor, deoarece Japonia este una dintre superputerile economice ale lumii. Romania in schimb este o economie emergenta, cu o piata de capital pe masura. Investitorii mari au aproximativ aceleasi strategii, iar o situatie nefavorabila inseamna lichidarea sau reducerea expunerilor in instrumente cu risc crescut.

    “Corelarea dolar/yen si BET poate fi relevanta pentru investitorii de la BVB, deoarece poate functiona ca indicator in avans al momentului in care vor incepe scaderile sau vor fi reluate cresterile”, spune Emil Pop.

    Practic, miscarea inceputa in Japonia se va propaga mai mult ca sigur in pietele emergente, inclusiv in tara noastra. Urmarirea graficului zilnic USD/JPY ar putea ajuta la gasirea celor mai favorabile momente de marcare a profitului sau de deschidere a noilor pozitii.

    Legatura dintre cele doua evolutii nu este insa batuta in cuie. In primul rand trebuie precizat ca nu exista niciodata o certitudine privind mersul burselor, iar influentele macroeconomice pot distorsiona paralelismul celor doua active. De aceea este necesar ca un investitor sa urmareasca si informatiile din afara pietei de capital inainte de a lua o decizie pe baza raportului dolar/yen.

    “Graficul se potriveste la nivel de tendinte, insa corelarea ca timp este inexacta; pe un grafic realizat pe evolutia dintr-o ora, evolutia celor doi indicatori este diferita. Pe langa aceasta, trebuie luat in calcul si volumul de tranzactionare, care indica forta scaderilor sau a cresterilor”, explica Marius Ghisea, trader cu experienta pe piata forex.

    Ramane insa paralelismul in tendinta. “O strategie simplista ar putea fi deschiderea unor pozitii pe termen mediu sau lung la BVB, pe actiuni bune fundamental, atunci cand USD/JPY depaseste o anumita valoare, spre exemplu 105 yeni/dolari, si lichidarea pozitiilor daca raportul scade sub 100 yeni/dolar. Dar ar fi o strategie mult prea simplista si nu poate garanta randamente”, comenteaza Emil Pop.

    In plus, posibila recesiune a economiei SUA poate arunca dolarul chiar mai jos fata de cotatia din prezent, influentand decorelarea dintre evolutiile dolarului si ale celorlalte active. Un curs de 1,65 dolari/ euro, cat este estimat sa ajunga anul acesta, poate transforma moneda americana intr-o valuta in cadere libera.

    Ideea corelarii intre activele speculative ramane insa valabila, la nivel de tendinte. Dolarul poate fi inlocuit cu euro sau cu alta valuta stabila si lichida. Iar in aceeasi idee de estimare a trendului poate fi verificata si piata certificatelor de trezorerie.

    Cu cat sunt mai mult vandute, miscare vizibila prin volume si prin majorarea randamentului (yield – perioada in ani in care poate fi recuperata investitia), cu atat banii investitorilor institutionali intra in pietele cu risc crescut. Iar paralela intre bursa noastra mica si activele care au forta sa modifice tendinta la nivel global ramane intemeiata, pariul investitorului fiind de a le descoperi pe cele cu un grad mare de corelare.