Tag: municipiul bucuresti

  • Antreprenorii români: creativi şi optimişti, dar fără cultură antreprenorială

    La conferinţa organizată de Mediafax au participat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, Paula Gabriela Pârvănescu, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank, Alexandru Petrescu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii, dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Marius Ghenea, business angel, Radu Savopol, fondator al 5 To Go, Aliz Kosza, business mentor, Iuliana Stan, business manager la Human Synergistics şi Daniel Pană, tax director la KPMG.

    Printre temele de discuţie din cadrul conferinţei s-au numărat motivele lipsei unui plan de afaceri, problemele de mentalitate ale antreprenorilor, rezultatele educaţiei antreprenoriale şi efectele stresului asupra oamenilor de afaceri. în timp ce reprezentanţii băncilor consideră că acum este momentul propice pentru lansarea în afaceri, apreciind creativitatea întreprinzătorilor, consultanţii şi liderii asociaţiilor antreprenoriale arată că mediul economic este încă ostil, lipsit de stabilitate şi predictibilitate. Cu toţii sunt însă de acord că există o nevoie din ce în ce mai acută de cultură antreprenorială şi subliniază necesitatea organizării unui învăţământ de specialitate.

    STABILITATEA ŞI PREDICTIBILITATEA FISCALĂ, DOAR UN AN ÎN ROMÂNIA

    Legislaţia fiscală defineşte stabilitatea şi predictibilitatea ca având durata de un an, a spus Daniel Pană, tax director în cadrul companiei de consultanţă şi management KPMG. ”Termenul de predictibilitate este prevăzut clar în legislaţia fiscală, dar este definit ca o perioadă de un an în care se menţin reglementările. Atât durează oficial stabilitatea, un an. Dar este evident că nicio firmă nu-şi face business planuri doar pe un an. Astfel că antreprenorii trebuie să facă acest efort de a lua în calcul elementul imprevizibil al schimbărilor din regimul fiscal“, a spus acesta în deschiderea celei de-a zecea ediţii a conferinţelor dedicate IMM-urilor.

    Consultantul a identificat ca elemente pozitive în actuala legislaţie fiscală reducerea la 5% a impozitului pe dividende şi eliminarea a 102 taxe, din luna februarie 2017, punctând însă ca factori perturbatori discuţiile pe marginea impozitului pe gospodării, la începutul anului, şi intenţia guvernului de a introduce plata defalcată a TVA, discutată în prezent. De asemenea, reprezentantul KPMG a mai arătat că ”între suma estimată că se va încasa din TVA şi suma efectiv colectată există un ecart de 7 miliarde de lei, care provine şi din evaziunea fiscală, dar şi din partea de TVA declarată şi neplătită“.

    Directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), Alexandru Petrescu, a declarat că programul Prima casă reprezintă 70% din veniturile instituţiei, dar această proporţie va fi redusă în vederea susţinerii mai consistente a finanţării pentru firmele mici. ”Aproximativ 70% din veniturile Fondului vin din programul Prima casă, 18% vin dintr-un program finanţat din surse europene, derulat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, şi doar 12% vine din zona IMM-urilor. Astfel, ceea ce noi trebuie să facem, în special în perspectiva planului Ministerului Finanţelor, care duce programul Prima casă într-o decelerare, într-o reducere în următorii trei ani, este să ne întoarcem cu faţa către IMM-uri“, a spus Alexandru Petrescu. Fostul ministru pentru IMM şi mediul de afaceri a mai menţionat că la sfârşitul primului semestru FNGCIMM acordase garanţii de 300 de milioane de lei, faţă de 258 de milioane de lei în acelaşi interval din 2016, şi se are în vedere regândirea portofoliului de garanţii.

    CELE MAI MULTE FIRME NOI SUNT FOARTE MICI, CU VENITURI DE SUB 100.000 DE EURO.

    Cele mai multe dintre firmele nou-înfiinţate în ultimii ani sunt foarte mici, a remarcat Dana Demetrian, vicepreşedinte al Băncii Comerciale Române, arătând că în mediul de afaceri se manifestă o nevoie acută de cultură antreprenorială. ”Uitaţi-vă pe datele de la Registrul Comerţului, o să vedeţi că majoritatea firmelor noi sunt foarte mici, au talia sub 100.000 de euro. Asta poate să se interpreteze şi ca o lipsă de bani, de capital pentru pornire, dar şi ca o nevoie acută de cultură antreprenorială. România are nevoie să genereze cultură antreprenorială la nivel basic“, a spus Demetrian. Oficiul Băncii Comerciale Române a precizat că BCR şi-a trasat ca ”un angajament“ parteneriatul pe termen lung cu firmele pe care le finanţează. 

    Preşedintele Consiliului Naţional al IMM, Florin Jianu, a prezentat marţi un studiu din care reiese că tinerii preferă să se lanseze în afaceri, dar mulţi nu au pregătirea necesară, astfel că se conturează necesitatea de a introduce antreprenoriatul ca disciplină în învăţământul preuniversitar. ”Să ne amintim modelul matematicianului Grigore Moisil, care a înfiinţat liceele de informatică. Dacă azi România are un sector IT performant la nivel mondial este pentru că are, încă din anii ’70, aceste licee de informatică. La fel ar putea fi şi în mediul de afaceri, dacă am avea licee de antreprenoriat“, a declarat Florin Jianu. El propune ca România să-şi stabilescă un traseu strategic care să pună în centru antreprenoriatul, ca o soluţie de creştere economică pe termen mediu şi lung.

    Preşedintele Consiliului IMM a mai arătat şi rezultatele unui sondaj realizat recent de confederaţia patronală, din care reiese că întreprinzătorii sunt afectaţi de lipsa stabilităţii şi predictibilităţii în mediul de afaceri, ca şi de concurenţa neloială şi de accesul dificil la finanţare.

    „SOLUL“ PE CARE SE ÎNSĂMÂNŢEAZĂ AFACERILE ACUM, DEOSEBIT DE FERTIL

    Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank, a declarat că mediul de afaceri este în această perioadă favorabil pentru lansarea în afaceri, chiar dacă există încă unele provocări care îngreunează accesul IMM-urilor la finanţare. ”Solul pe care se însămânţează afacerile este, acum, deosebit de fertil, drumul spre succes este mai uşor de parcurs şi cred că nu există bancă să nu aibă în portofoliu produse şi servicii dedicate întreprinderilor mici şi mijlocii“, a declarat ea în cadrul conferinţei dedicate IMM-urilor.

    ”Desigur, nu ne îmbătăm cu apă rece, sunt încă multe dificultăţi care stau în calea antreprenorilor, dar experienţa noastră, la CEC Bank, de aproape 10 ani în finanţarea IMM-urilor ne arată că perioada actuală este mult mai favorabilă lansării în afaceri faţă de perioadele anterioare“, a mai spus oficialul de la CEC Bank.

  • CAZ uimitor la Evaluarea Naţională. O elevă care iniţial a primit nota 3,65, a obţinut 10, după ce a făcut contestaţie

    Conform sursei citate, lucrarea elevei a fost corectată în provincie.

    Diferenţa atât de mare dintre nota iniţială şi cea finală se justifică prin faptul că a fost o greşeală de redactare, spun reprezentanţii ISMB.

    „Nota a fost de 9,65, dar pe foaia de examen a apărut nota 3,65. După afişarea rezultatelor, părinţii au făcut o solicitare la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti cu privire la această notă. În paralel, mama elevei a depus şi o cerere de contestaţie la sediul unităţii şcolare. După contestaţie, nota a fost de 10”, a explicat Manea.

    În astfel de cazuri, arată sursa citată, va fi deschisă o anchetă internă pentru determinarea cauzelor care au dus la o astfel de situaţie.

    Rezultatele finale ale Evaluării Naţionale, pe care peste 140.000 de elevi au susţinut-o în perioada 19-22 iunie, au fost afişate vineri, după corectarea a peste 14.000 de contestaţii.

    Înainte de contestaţii, 76,9% dintre candidaţi au promovat acest examen, rezultatul fiind cu aproximativ două procente mai mare decât anul precedent, când rata de promovabilitate a fost de 75%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acordarea unui stimulent de 2.500 de lei pentru nou-născuţi, pe ordinea de zi a CGMB

    Potrivit proiectului, de acest stimulent pot beneficia părinţii/părintele copilului/copiilor nou-născuţi, cu domiciliul sau reşedinţa pe raza administrativ-teritorială a municipiului Bucureşti, iar naşterea să fie înregistrată într-o maternitate din cadrul unităţilor sanitare cu paturi de la nivelul Capitalei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RADET a iniţiat procedurile de sistare a căldurii în Bucureşti

    ,,Având în vedere temperaturile ridicate din ultima perioadă, începând cu data de 04 aprilie 2017 vom iniţia procedurile de oprire a furnizării energiei termice pentru încălzire către consumatorii racordaţi la sistemul centralizat al Municipiului Bucureşti. Oprirea agentului termic pentru încălzire se va face progresiv prin reducerea temperaturii de livrare şi închiderea instalaţiilor către consumatori, astfel încât efectele vor fi resimţite în următoarele 72 de ore. Măsura a fost luată în conformitate cu prevederile articolului nr. 117 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice, care precizează că oprirea încălzirii se face după trei zile consecutive în care temperatura medie a aerului exterior depăşeşte +10°C, între orele 18:00 – 06:00“, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Regia de Distribuţie a Energiei Termice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uber, acuzată în România de evaziune fiscală de 9-10 milioane de euro pe lună. Reacţia conducerii de la Bucureşti

    „Activitatea aplicaţiei Uber este de tip ilicit pe piaţa transporturilor din Municipiul Bucureşti. Uber-ul este, la acest moment, o activitate neautorizată, nelegală şi care încalcă atât legea taximetriei, cât şi hotărârea de Consiliu General al Muncipiului Bucureşti care reglementează activitatea de taxi în Municipiul Bucureşti”, a declarat pentru MEDIAFAX viceprimarul general al Muncipiului Bucureşti, Aurelian Bădulescu.

    Reprezentantul Primăriei Municipiului Bucureşti susţine că utilizatorii aplicaţiilor de transport, precum Uber, nu sunt în siguranţă. „Atrag atenţia cetăţenilor Municipiului Bucureşti că nu se află în siguranţă atunci când călătoresc cu un astfel de serviciu”, a precizat oficialul.

    Mai mult, viceprimarul avertizează că aplicaţiile precum Uber sunt răspunzătoare de o evaziune fiscală de 9-10 milioane de euro lunar. „Aceştia (n.r. aplicaţiile de transport) produc la nivelul României o evaziune fiscală lunară de cel puţin 9-10 milioane de euro”, susţine Aurelian Bădulescu.

    Potrivit viceprimarului, Autoritatea de Ordine Publică a Municipiului Bucureşti (ATOP) se întâlneşte miercuri, la sesizarea Autorităţii Naţioanale de Ordine Publică a României, pentru a discuta problema legată de Uber.

    „Mâine (n.r. miercuri), după ce vom avea aceste discuţii, se vor stabili în interiorul ATOP recomandările pe care trebuie să le pună în aplicare Poliţia Naţională şi Poliţia Locală a Muncipiului Bucureşti împreună cu Direcţia Control din Primăria Municipiului Bucureşti”, a mai spus viceprimarul general al Municipiului Bucureşti.

    La finalul lunii noiembrie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a demarat un proces prin care va decide dacă Uber este o companie de transport sau un serviciu digital. Potrivit reprezentanţilor Uber, în perioada aprilie-mai este aşteptată o decizie a instituţiei.

    În România, transportatorii rutieri şi taximetriştii susţin că Uber este un serviciu care le face concurenţă neloială.

    În Portugalia, o asociaţie a taximetriştilor a organizat mai multe proteste în 2016. În plus, după ce o Curte de Justiţie din Portugalia a răsturnat în iunie 2016 decizia anterioară care interzicea Uber în Portugalia, premierul Antonio Costa a spus că vrea să reglementeze serviciul care se bazează pe aplicaţie, introducând un training pentru şoferi, mai scurt decât cel pentru taximetrişti şi obligându-i să plătească asigurare pentru pasageri, potrivit Reuters.

    Nicoleta Schroeder, managerul general al Uber România, susţine că Uber este un serviciu nedefinit, dar compania îşi doreşte o reglementare atractivă pentru fiecare utilizator. În schimb, viceprimarul Muncipiului Bucureşti, Aurelian Bădulescu, susţine că Uber este „nelegală şi neautorizată”.

    „Nu cred că este un secret că astăzi Uber este un serviciu nedefinit. Noi suntem primii care vrem acest lucru, vrem să fie definit, însă, în acelaşi timp, este un serviciu extrem de nou”, a spus Nicoleta Schroeder, managerul general al Uber România, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă.

    „Dacă ne uităm la ultimul an, vedem lucruri clare care s-au întâmplat pentru reglementare. În primul rând, este o discuţie la nivelul Uniunii Europene. Astăzi avem un set de recomandări clare către statele membre prin care Uniunea Europeană le spune să îşi adapteze legile, să îi contorizeze pe cei noi, precum Uber. Avem o serie de ţări care deja au început să facă asta, chiar din Europa; vorbim de Portugalia, ţările baltice, Finlanda”, a explicat managerul general al Uber în România.

    Potrivit reprezentantei Uber, ar putea dura mai mulţi ani până când legislaţia va fi actualizată.

    „Însă e normal, până la un anumit punct, ca inovaţia să preceadă legislaţia. Acest lucru s-a întâmplat peste tot. Uber este un serviciu nou. Dacă ne uităm la celelalte ţări, Statele Unite ar fi un exemplu, de obicei durează câţiva ani până când legislaţia este adusă la zi, dar pentru noi acesta este unul din obiectivele principale”, a precizat Schroeder.

    Prin legislaţie, Uber doreşte o reglementare care să le permită utilizatorilor să lucreze un număr de ore săptămânal, „o reglementare care să fie atractivă pentru fiecare om care vrea să facă asta câteva ore pe săptămână, să nu fie un job full time, să nu fie o carieră”, a completat managerul general.

    În ceea ce priveşte reglementările de transport în România, Schroeder a menţionat că Uber nu se încadrează nici în legislaţia de taximetrie, nici în legislaţia transportului public.

    „Ei (n.r. şoferii) nu au astăzi nicio licenţă de transport, tocmai pentru că, dacă ne uităm la cele două legi care reglementează transportul în România, avem, pe de-o parte taximetria, unde noi nu ne încadrăm, nu avem maşini, pe de altă transportul public, unde Uber nu se încadrează, pentru că este o aplicaţie închisă”, a precizat acesta.

  • De unde are primarul Gabriela Firea bani: 3,4 miliarde de lei din impozitul pe salarii al bucureştenilor au ajuns, în 2016, în BUGETUL Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti

    Primăria Generală a Bu­cureştiului, mai mult decât alte primării din ţară, este de­pen­dentă de veniturile obţi­nute din impozitul pe salarii. Legea finanţelor publice locale îi alocă 44,5% din cele 77 de procente din ve­niturile din impozitul pe venit colec­tat în Bucureşti care merg la bugetelor lo­cale. Anual în jur de 90% din ve­ni­tu­rile municipiului provin din această sursă.

    În ultimii zece ani, bugetul Primăriei Generale, fără sectoare, s-a situat între 3,2 – 3,7 miliarde de lei, anual. Cele şase sectoare au şi ele, a­nual, venituri de aproximativ 4 mi­liarde de lei, ceea ce face ca bugetele însumate ale Capitalei să însemne 7-8 mld. lei (1,7 – 1,8 mld. euro), potrivit Ziarul Financiar.

  • Şcolile şi liceele din 16 judeţe ale ţării şi din Capitală sunt închise, miercuri, din cauza zăpezii

    Unităţile de învăţământ din Bucureşti şi din alte 16 judeţe din sudul, estul, centrul şi nordul României sunt închise, miercuri, din cauza căderilor abundente de zăpadă, iar Ministerul Educaţiei anunţă că şi în următoarele două zile, cursurile vor fi suspendate în nouă judeţe şi în Bucureşti.

    Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat că toate şcolile şi liceele din judeţele Braşov, Brăila, Giurgiu, Maramureş, Teleorman, Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Tulcea, Vrancea, Ilfov, Constanţa, Olt, Călăraşi, Ialomiţa, Argeş şi din Municipiul Bucureşti sunt închise, miercuri, din cauza căderilor abundente de zăpadă.

    Ministerul a anunţat, de asemenea, că joi vor fi suspendate cursurile în judeţele Brăila, Giurgiu, Maramureş, Buzău, Tulcea, Vrancea, Ilfov, Călăraşi, Constanţa şi în Municipiul Bucureşti, iar vineri unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele Brăila, Giurgiu, Maramureş, Buzău, Vrancea, Ilfov, Călăraşi, Constanţa şi din Municipiul Bucureşti vor rămâne închise.

    În Capitală, cele mai multe dintre universităţi au suspendat cursurile săptămâna aceasta din cauza gerului şi ninsorii. Sunt, însă, facultăţi unde activitatea didactică nu a fost întreruptă, ministrul Educaţiei precizând că fiecare unitate de învăţământ superior are autonomie şi poate decide dacă îi cheamă sau nu pe studenţi la ore.

  • Direct One preia controlul Netcity

    Direct One S.A. va prelua controlul asupra Netcity Telecom, operatorul reţelei subterane pentru fibră optică a Municipiului Bucureşti, în urma acordului semnat cu UTI Netcity Investment BV şi UTI Grup SA, companiile care deţin 100% din acţiunile operatorului. Tranzacţia presupune achiziţia pachetului integral de acţiuni de către Direct One S.A., furnizor independent şi neutru de infrastructură de fibră optică pentru telecomunicaţii, controlat de antreprenorii români Teofil Mureşan si Simion Mureşan. Direct One operează o reţea aeriană naţională de fibră optică în lungime de peste 5500 km şi care asigură exclusiv conexiuni între oraşe. Finalizarea tranzacţiei urmează etapele legale şi face obiectul aprobării Consiliului Concurenţei.

    “Suntem entuziasmaţi de perspectiva achiziţiei Netcity care permite unei companii 100% româneşti să se extindă pe piaţa locală a infrastructurii de telecomunicaţii, dorinţa noastră fiind să servim nevoile tuturor operatorilor telecom într-un mod echidistant şi transparent. Sperăm de asemenea că vom putea extinde reţeaua existentă în condiţii de fezabilitate economică, cu respectarea legislaţiei aplicabile”, a declarat Marian Pantazescu, Preşedintele Consiliului de Administraţie Direct One.

    Netcity Telecom este operatorul reţelei „Netcity”, fiind responsabil cu proiectarea, realizarea şi operarea acesteia, în baza unui contract de concesiune semnat în 2008 cu Primăria Municipiului Bucureşti pe o perioadă de 49 de ani. Reţeaua suport de infrastructură pentru fibră optică are în prezent o lungime de aproximativ 1000 km, fiind pusă la dispoziţia operatorilor de telecomunicaţii care oferă servicii pe teritoriul Municipiului Bucureşti.


     

  • O nouă amânare pentru Pasajul Auto de la Piaţa Sudului

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat, joi, prelungirea perioadei de implementare a proiectului de ,,Modernizare infrastructură rutieră Piaţa Sudului” până la data de 31 decembrie 2018.

    Consilierii Generali ai Municipiului Bucureşti au aprobat, în cadrul unei şedinţe extraordinare a CGMB, prelungirea perioadei de implementare a proiectului de ,,Modernizare infrastructură rutieră Piaţa Sudului” până la data de 31 decembrie 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Restaurarea Arcului de Triumf, începută. Termenul de finalizare – martie 2015

     Consolidarea şi restaurarea monumentului Arcul de Triumf este făcută cu fonduri obţinute prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 şi are o valoare de 30.461.626, 92 de lei din care 19.534.718,59 de lei sunt fonduri nerambursabile. Din bugetul de stat au fost alocaţi alţi 8.475.402,65 de lei, iar 2.451.505,69 de lei reprezintă cofinanţarea Primăriei Capitalei.

    Lucrările de restaurare, consolidare şi conservare sunt efectuate de un consorţiu format din Romconstruct şi UTI, proiectul având termen de finalizare în martie 2015.

    “Din cauza vechimii sale precum şi a poluării deosebit de mari pe care o suportă acest monument istoric, ca urmare a traficului foarte intens din jurul său, piatra cu care este placat s-a degradat şi necesită lucrări de consolidare şi restaurare. Aceste degradări s-au amplificat şi din cauza unor disfuncţii ale coloanelor de apă pluvială ale construcţiei”, a declarat Bogdan Hreapcă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro