BusinessMagazin

Tag: Mugur Isarescu

  • Câţi bani face Isărescu cu vinul lui: Compania Măr SRL şi-a majorat de trei ori profitul în 2018

    Compania Măr SRL din Drăgăşani, judeţul Vâlcea, producătorul de vin deţinut de familia Isărescu, a terminat anul 2018 cu un profit net de aproape 794.000 de lei, de peste ori ori mai mare decât în anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Acesta a fost anul cu cel mai înalt profit înregistrat de companie în ultimul deceniu.

    Pe de altă parte, cifra de afaceri a companiei a ajuns la 3,46 milioane de lei, mai mare cu aproape 4% faţă de anul precedent.

    Compania a avut în medie 21 de salariaţi, mai arată datele publice.

    La Drăgăşani, familia Isărescu deţine atât circa 40 de hectare de viţă-de-vie, cât şi o cramă şi o pensiune cu sală de degustare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Isărescu spune că este nevoie ca România să treacă pe excedent comercial: cererea externă netă ar trebui să aibă o contribuţie pozitivă la PIB, nu negativă

    În ciuda creşterii economice postcriză, care s-a ridicat la un nivel mediu anual de 4,6% în ultimii cinci ani, industria locală a pierdut teren, iar cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013 (adică exporturile să fie mai mari decât importurile  – n. red.) până în prezent, ceea ce dus la adâncirea deficitului de cont curent, a atras ieri atenţia guvernatorul BNR Mugur Isărescu,  într-un discurs sus­ţinut în cadrul AmCham CEO Forum.

    „Avansul înre­gistrat în ultimii ani a fost alimentat în primul rând de consum, care a beneficiat de pe urma politicilor fiscale şi salariale, corelate cu o piaţă a muncii tensionată, care a dus la creşteri salariale. Transferul avansului înregistrat de consum către producţie a fost limitat de o competitivitate slabă a industriilor locale, ceea ce a făcut ca avansul consumului să fie acompaniat de un avans puternic al im­porturilor. Astfel, în ciuda creşterii expor­turilor, cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013. În schimb, a cauzat o creştere semnificativă a deficitului de cont curent“, spune Mugur Isărescu, gu­vernatorul BNR.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • Isărescu: Avalanşa de ştiri negative privind aurul aflat la Londra a făcut rău ţării şi BNR

    „Marele avantaj în a păstra o rezervă internaţională este să dea credibilitate şi să reducă costurile de finanţare. Deci, în loc să te coste 6% când te împrumuţi pe plan extern, să te coste numai 4%, cam cât dăm acum. Şi acesta e câştig. Mare! Mai ales că avem o datorie externă substanţială”, a declarat Mugur Isărescu, în cadrul Simpozionului „Cristian Popişteanu”, cu tema „Tezaurul BNR evacuat la Moscova – un bilanţ istoriografic şi un studiu de caz”.

    Guvernatorul a completat prin a spune că scopul păstrării rezervei de aur în străinătate nu constă în obţinerea unei dobânzi. „Dobânda la aur de regulă este mică sau zero, cam la o şesime, o medie istorică, din dobânda pe care ţi-o dă un depozit valutar, în euro sau dolari”, a adăugat acesta.

    Guvernatorul BNR a făcut afirmaţii referitoare la „avalanşa de ştiri negative privind plasamentul nostru la Londra”, care „a făcut mult rău ţării” şi a ştirbit atât din credibilitatea BNR, cât şi a ţării, Isărescu susţinând ca depozitarea întregii cantităţi de aur în România nu aduce niciun avantaj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce scrie presa internaţională despre Mugur Isărescu, BNR: Momentul deciziei pentru omul cu cea mai mare vechime în funcţia de guvernator al băncii centrale din întreaga lume. Cine crede Bloomberg că l-ar putea înlocui la şefia BNR

    Se apropie momentul în care Mugur Isărescu trebuie să decidă dacă îşi va prelungi mandatul de peste un sfert de secol la conducerea băncii centrale din România – el fiind bancherul central cu cea mai mare vechime în funcţie din întreaga lume, scrie publicaţia americană Bloomberg.

    Guvernatorul BNR are 69 de ani şi a trecut prin orice conjunctură economică de la hyperinflaţie, cu ţara sa în pragul falimentului, şi până la criza financiară din 2008. Decizia pe are o va lua legat de cum îşi va continua drumul după luna octombrie când îi expiră mandatul ar putea fi crucială pentru independenţa băncii centrale a României în era populismului.

    România, o ţară de aproximativ 20 de milioane de oameni, le dă deja o durere de cap oficialilor UE – care încearcă să învingă ameninţările la adresa democraţiei în toate ţările din fostul bloc communist. Spre exemplu, în Ungaria şi Polonia oamenii care fac parte din consiliile de administraţie ale băncilor central sunt deja aliaţi guvernamentali.

    Bloomberg scrie că Isărescu ar putea fi mai înclinat să plece dacă există o asemenea ameninţare şi asupra consiliului de administraţie din România, unde toţi membri urmează să fie realeşi sau înlocuiţi.

    „Dacă actuala conducere este înlocuită de către oameni mai puţini calificaţi şi loiali politiului, atunci randmentul pentru titlurile de stat ar putea creşte iar leul ar putea fi din nou sub presiune. (…) Îmi este teamă că dacă nu e Isărescu, va fi cineva mai puţin credibil şi cu mai puţină influenţă”, spune Blaise Antin, şeful cercetării pe pieţele emergente în cadrul grupului American TCW Group – un cumpărător al titlurilor de stat din România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Faţă în faţă cu senatorii

    „Dacă ROBOR a fost manipulat? Răspunsul este «Nu». ROBOR poate fi stabilit doar între bănci, dar nu este o înţelegere de tip cartelar. ROBOR-ul se plimbă doar între 1,5% şi 3,5%, deoarece rata de politică monetară este de 2,5%, iar coridorul simetric este de plus/minus 1% faţă de aceasta. Dacă se plimbă mai sus sau mai jos, se opreşte orice tendinţă de cartelizare şi se absoarbe tendinţa de lichiditate în exces. Probabilitatea să existe o manipulare este mică sau inexistentă” Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

  • Motivele pentru care Isărescu spune că OUG nr. 114/2018 este „cel puţin o nereuşită”

    „OUG nr. 114/2018 este cel puţin o nereuşită, este un impozit pe politica monetară, ne leagă de mâini. (…) Dacă noi, la un atac al leului majorăm dobânzile, omorâm băncile”, a afirmat Mugur Isărescu, marţi, la audierea de la Comisia Economică a Senatului.
     
    La această audiere participă întreg Consiliul de Adminsitraţie al BNR, iar iniţiativa audierii i-a aparţinut senatorului ALDE Daniel Zamfir, preşedintele acesteia.
     
    „Este atac la adresa independenţei instituţiei. (…) Avem deja semnale de la Banca Centrală Europeană”, a subliniat Isărescu, când a explicat efectele taxei pe activele financiare ale băncilor.
     
    Isărescu: Dobânzile la depozite vor scădea
     
    Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a spus, marţi, că printre efectele introducerii taxei pe activele financiare ale băncilor este scăderea dobânzilor la depozitele bancare.
     
    „Dobânzile la depozite vor scădea. (…) Sunt taxate şi activele reprezentând activele minime obligatorii. (…) S-a pus o taxă la grămadă şi pe titluri de stat, adică pe împrumuturile pe care le dă statului român şi Prima casă. Propunerea este de a le scoate pe acestea (de la calcularea taxei pe activele financiare – n.red.)”, a afirmat, marţi, Mugur Isărescu, la audierea de la Comisia Economică a Senatului.
     

  • Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: 80% din profitul nostru este dat statului

    „80% din profitul nostru este dat statului. Suntem singura bancă centrală care are un asemenea impozit pe profit, restul de 20% se dau pentru capitalizarea băncii, fondul de salariaţi.(…) Cum să păstrăm specialiştii? Că nu-i plătim exagerat. Am avut patru sau cinci ani de pierderi masive în sisetemul bancar, statul român nu a dat un cent. Faptul că într-un an, trei bănci au avut profituri mai mari, nu însemană că trebuie să exagerăm. Ideea cu profiturile mari nu este adevărată. Aţi spus despre bănci că avem profituri mari”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la audierea din Comisia economică din Parlament.

    Senatorul ALDE Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice, i-a spus lui Isărescu, în timpul audierii, că profitul BNR a fost folosit pentru bonusuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mugur Isărescu, despre propunerea lui Darius Vâlcov legată de un Consiliu Monetar: În cazul României ar necesita un curs de 7-8 lei

    „În afară de corelaţia politicii monetare cu deficitele de cont curent, a mai apărut o confuzie gravă, pusă, bănuiesc tot de dânsul, pe site-ul partidului de guvernământ, în perioada în care cursul era sub presiune: ni s-a indicat să luăm exemplul Bulgariei – de ce nu avem cursul fix ca în Bulgaria. Câţiva i-au răspuns, nu cred că a citit cineva.

     Din cercetarea noastră, a prins la public şi de aceea trebuie să răspund. Un Consiliu Monetar, care înseamnă, într-adevăr, curs fix faţă de euro, apare, de regulă, după o criză, dar după o criză majoră. Aşa s-a întâmplat în Bulgaria în 1996: moneda se depreciază puternic, economisirile populaţiei şi ale firmelor sunt rase, pur şi simplu – sunt confiscate prin depreciere, şi singura soluţie, pentru că inflaţia devine galopantă – se ajunge la inflaţie de trei, de patru cifre (adică la peste 1.000% – n.red.), este stabilizarea cursului, printr-o declaraţie fermă. Dar unde? Sus de tot”, a explicat Mugur Isărescu, luni, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019.
     

  • Mugur Isărescu, audiat ACUM în Senat: Întrebarea dacă ROBOR a fost manipulat?

    UPDATE 11.56 Isărescu: Nu am ţinut artificial la 1,75% dobânda de politică monetară

    Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat, marţi, că nu a ţinut artificial dobânda de politică monetară la 1,75%
     
    „Nu am ţinut artificial la 1,75% (rata dobânzii de politică monetară – n.red.)”, i-a răspuns Mugur Isărescu, marţi, senatorului ALDE Daniel Zamfir, la audierea din Parlament.
     
    În plus, Guvernatorul BNR a susţinut că a declarat că va creşte ROBOR, drept răspuns la o altă întrebare că i-a încurajat pe oameni să ia credite ştiind că va creşte indicele ROBOR.
     
    „A, spun un lucru foarte clar: dobânzile mici sunt de domeniul trecutului”, a continuat Isărescu.
     
    UPDATE 11.42 Schimb de replici Isărescu- Zamfir. Isărescu: Noi nu stăm într-un prepeleac. Să vă spun ce e ROBOR
     
    Schimb de replici în comisiile reunite buget şi economică din Senat, acolo unde este audiat Muguru Isărescu, guvernatorul BNR. Senatorul Daniel Zamfir i-a reproşat că nu răspunde la întrebări, ci a venit cu un discurs, în timp ce Isărescu a spus că “nu stăm într-un prepeleac”.
     
    “Am o rugăminte: noi punem întrebările, dvs. răspundeţi. Vreau să discutăm despre ROBOR pentru că este prima temă de discuţie. Este una care a suscitat mare interes. Aş vrea să vă întrebăm nişte lucruri şi dvs. să răspundeţi. În legătură cu ROBOR a fost un lung şir de declaraţii ale dumneavoastră contradictorii. Aţi spus că ROBOR e un produs al dv, al pieţei, vorbeaţi cu băncile, noi doar îl aprobăm. Apoi aţi spus că ROBOR nu e influenţat de bănci. Când aţi spus adevărul?”, a spus Daniel Zamfir.
     

  • BNR vrea să spună adevărul economic. Isărescu: S-a dat prea mult şi economia începe să se corecteze. „Nu dorim să trecem la măsuri unilaterale, să se facă corecţia prin curs sau prin dobânzi, dorim să se facă prin reforme structurale.“

    El a arătat că BNR susţine creşterea consumului şi a veniturilor, însă este important dozajul, precum şi realizarea investiţiilor.

    „Suntem pentru creşterea consumului, a ve­ni­turilor, dar atenţie la dozaj. Această insti­tu­ţie se ocupă cu echilibrele. Ce se doreşte? Să închi­dem ochii, să ne facem că nu vedem ci­frele? Acestea arată clar că s-a dat prea mult în eco­nomie. Şi economia se corectează. Încre­de­rea consumatorilor arată că o anumită corecţie are loc. Că are loc în an electoral, asta este. Aceas­tă instituţie este făcută ca să spună ade­vărul economic. Şi adevărul economic este du­re­ros. Nu dorim să trecem la măsuri uni­la­te­rale, să se facă corecţia prin curs sau prin dobânzi, dorim să se facă prin reforme structurale“, a declarat ieri Isărescu la prezen­tarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
     
    Guvernatorul BNR a arătat că inflaţia este „sub control“, dar a adus în discuţie adâncirea deficitelor şi declinul investiţiilor.