Kovacs a declarat pentru agenţia ungară MTI că liderii MAE nu au discutat această problemă cu UDMR, un motiv în plus ca aceştia să-şi reconsidere decizia. El a apreciat că respingerea solicitării Ungariei în baza principiilor reciprocităţii şi proporţionalităţii cu reprezentarea diplomatică a României în Ungaria este “ridicolă”.
În prezent, Ungaria are un birou consular la sediul ambasadei din Bucureşti şi consulate generale la Cluj şi Miercurea Ciuc. România are o ambasadă şi un birou consular la Budapesta şi consulate generale la Szeged şi Gyula.
În replică, secretarul de stat pentru afaceri politice şi relaţia cu Parlamentul din cadrul MAE, Radu Podgorean, face următoarele precizări:
“Chestiunea stabilirii şi menţinerii de relaţii consulare de către România cu alte state este, potrivit legii, de competenţa Ministerului Afacerilor Externe, care are sarcina realizării politicii externe a statului român.
Deschiderea de noi oficii consulare pe teritoriul României face obiectului dialogului direct între ministerele de externe român şi al statului interesat.
Referirea la comunitatea numeroasă a maghiarilor din România prin raportare la comunitatea etnicilor români care trăiesc în Ungaria este una incorectă, întreţinând, voit sau nu, o confuzie care nu are menirea de a contribui la dezvoltarea în continuare, în spirit european, a relaţiilor privilegiate între două state membre UE, precum este cazul României şi Ungariei. Interesele maghiarilor din România sunt reprezentate de statul ai cărui cetăţeni sunt, adică de România.
Întrucât nu există o practică în materie şi nici o obligaţie constituţională/legală pentru MAE de a se consulta cu partidele politice în chestiuni de natură consulară şi având în vedere faptul că partidele politice, parlamentare sau nu, nu au comptenenţe în a asigura reprezentarea diplomatică şi consulară a României faţă de parteneri externi, Ministerul Afacerilor Externe consideră declaraţiile sus menţionate drept lipsite de obiect.”