BusinessMagazin

Tag: MS

  • Savu: 10-20 de molecule care nu şi-au dovedit eficienţa, scoase de pe lista de medicamente compensate

    “Noi vom publica, probabil astăzi (marţi, n.r.) sau mâine, şi partea de medicamente care vor fi delistate din lista de compensate şi gratuite. Sper să intre în transparenţă decizională. Sunt medicamente vechi, care nu şi-au mai dovedit eficienţa terapeutică în ultimii ani, care au fost deja înlocuite de multe ori şi care uneori se prescriu poate chiar exagerat de mult. După calculele făcute iniţial, aceste medicamente propuse pentru delistare ar costa aproximativ 100 de milioane de euro”, a spus dr. Marius Savu, la dezbaterea publică pe tema proiectului de Ordin privind aprobarea normelor pentru evaluarea şi avizarea publicităţii la medicamentele de uz uman, organizată la Ministerul Sănătăţii.

    Savu a precizat că medicamentele delistate sunt ieftine şi fac parte din arii terapeutice diverse.

    “Acoperă arii terapeutice de la neurologie, la cardiologie, la psihiatrie, sunt multe antidepresive din trecut, sunt multe aşa-zise tonice cerebrale, sunt unele produse care au un efect placebo extraordinar. Multe din aceste medicamente au început să nu îşi mai dovedească eficienţa faţă de alternativele mai noi care există şi nu mai are sens să fie compensate de către sistemul public. Este vorba de undeva între 10-20 de molecule care vor fi propuse spre delistare. Urmează să vedem, pentru că va fi dezbatere publică, companiile îşi vor putea spune cuvântul, ne vom uita pe rapoartele de evaluare. În general, sunt medicamente generice care vin din istorie”, a mai spus preşedintele ANMDM.

    Referindu-se la contractele cost-volum, preşedintele ANMDM a spus că a fost stabilită forma acestora şi urmează, cel mai probabil, negocierile finale.

    Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a spus că orice acţiune privind medicamentele este blocată, întrucât mulţi medici din comisiile de specialitate au demisionat, la sfârşitul anului trecut, în baza Ordinului 1406 din 2014, privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 398/2013 pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii.

    “Este important de subliniat faptul că ne aflăm într-o situaţie de blocaj, generată de faptul că membri comisiilor de specialitate au demisionat, la sfârşitul anului trecut şi practic nu se pot lua o serie întreagă de decizii faţă de contestaţiile care au fost făcute referitor la dosarele evaluate pentru noile medicamente. Referitor la cele 23 de medicamente care au fost introduse anul trecut în lista de compensate, protocoalele de prescriere nu au fost finalizate, deci practic acele medicamente nu pot fi eliberate către pacienţi conform normelor în vigoare. Comisiile trebuiau să elaboreze protocoalele terapeutice şi, prin demisia membrilor acestor comisii, practic procesul nu s-a mai finalizat. Şi contestaţiile sunt blocate, pentru că ele trebuie analizate de către membri ai comisiilor de specialitate. Mai durează până se semnează contactele cost-volum, pentru că procesul nu este finalizat”, a mai spus Dan Zaharescu.

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Alin Ţucmeanu a precizat că, din cei 600-700 membri ai comisiilor de specialitate, 200 au demisionat.

    “Ministerul Sănătăţi are 53 de comisii clinice, care au fiecare între 12-15 membri, sunt în total 600-700 de membri, din care circa 200 şi-au dat demisia. Dintre preşedinţii de comisii, din 53, aproximativ 40 sunt încă în funcţie. În acest moment, Ministerul Sănătăţii încearcă să remedieze această problemă, consultând specialiştii din domeniu, ca să înlocuiască pe cei care au demisionat”, a spus Ţucmeanu.

    Secretarul de stat a precizat că Ministerul Sănătăţii contează pe sprijinul Colegiului Medicilor din România pentru a identifica specialiştii care vor completa locurile rămase libere în comisiile de specialitate, precum şi funcţionarea conformă.

    “Ministerul Sănătăţii este în permanent dialog cu specialiştii, pentru a găsi cele mai bune soluţii în eficientizarea activităţii comisiilor de specialitate”, a mai spus Ţucmeanu.

    Potrivit Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 1406 din 2014, membrii comisiilor de specialitate au obligaţia de a depune declaraţie de interese cu privire la incompatibilităţile şi conflictul de interese, în termen de maximum 15 zile de la numirea în comisiile de experţi. Declaraţia de interese va fi actualizată ori de câte ori intervin modificări. Actualizarea se face în termen de maximum 30 de zile de la data modificării respective.

    Membrii comisiilor de specialitate nu pot deţine funcţii în cadrul producătorilor de medicamente şi al deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, al distribuitorilor de medicamente, asociaţiilor, fundaţiilor sau al altor organizaţii neguvernamentale reprezentative ale acestora, precum şi în cadrul societăţilor comerciale cu profil farmaceutic.

    Potrivit actului normativ, constituie conflict de interese: efectuarea oricăror acţiuni care să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente şi/sau publicitatea pentru medicamente; orice legătură cu societăţi producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum şi cu reprezentanţele din România ale societăţilor comerciale producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, stabilită prin activităţi de consiliere remunerată sau neremunerată; deţinerea de bunuri imobile în proprietate sau în concesiune cu una dintre persoanele angajate la societăţi producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum şi cu reprezentanţele din România ale societăţilor comerciale producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente; dar şi primirea de cadouri şi orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană din cadrul societăţilor producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum şi de reprezentanţele din România ale acestor societăţi.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Bănicioiu: Bugetul Ministerului Sănătăţii ar trebui să includă creşteri salariale şi testări genetice pentru cancer

    Ministrul Sănătăţii, Nicoale Băcioiu, a spus că bugetul Sănătăţii a fost, în 2014, de 4,4 miliarde de lei, iar pentru 2015 a solicitat ca această sumă să crescă, astfel încât să poată fi incluse creşterile salariale anunţate, menţinerea burselor pentru medicii rezidenţi, dar şi finanţarea unor programe naţionale de sănătate noi, una dintre propuneri vizând efectuarea de teste genetice pentru cancer.

    “Banii sunt o problemă pană la un anumit punct. Problema este cum gestionezi aceşti bani ca să ajungă pe ceea ce trebuie să fie cheltuiţi. Nu cred că, cu cât ai mai mulţi bani, problemele se rezolvă. Noi trebuie să facem un mecanism care să funcţioneze. La medicamente, nu am vorbit de suplimentarea de buget, pentru că noile molecule nu au adus cheltuieli suplimentare de buget. Noi am cerut un buget mai mare şi discutăm cu Ministerul de Finanţe. L-am fundamentat foarte bine şi trebuie să avem o colaborare foarte bună instituţională, dar şi a miniştrilor de resort. Am solicitat o creştere şi mă aştept ca bugetul să fie peste 4,4 – 4,5 milioane de lei. (….) Consider o prioritate majoră bugetul alocat pentru programe naţionale de sănătate, unde prevedem o creştere suplimentară, pentru a elimina sincope şi disfuncţii, de la 740 milioane de lei la 882 milioane de lei în 2015”, a declarat Bănicioiu, la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform.

    Nicolae Bănicioiu a precizat că sunt mai multe discuţii privind programele naţionale de sănătate, fiind în plan şi introducerea de programe noi.

    “Spre exemplu, dorim să reluăm programul de fertilizare in vitro. Aşa cum am spus, în buget includem şi partea de testare a hipoacuziei la nou-născuţi şi luăm în calcul şi o suplimentare de buget pentru programul de cancer, dar ne gândim să introducem partea de testare genetică pentru bolnavii de cancer. Sper să fie posibil acest fapt şi în România. Suplimentări vor fi şi pe programul «Mama şi copilul» şi tot ce înseamnă prematuri. Şi la programul de transplant ne gândim la suplimentarea veniturilor. Proiectul de buget are în calcul şi creşterile salariale propuse, dar şi bursele pentru medicii rezidenţi”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Referindu-se la testările genetice pe partea de oncologie, ministrul Sănătăţii a explicat că acestea sunt valabile pentru leucemie şi se doreşte ca în anul viitor să nu apară sincope, dar că şi alte tipuri de cancer ar putea beneficia de astfel de testări.

    “Noi aducem partea de finanţare. Protocoalele şi recomandările le aşteptăm de la comisia de oncologie. Este, dacă vreţi, un subprogram naţional care să asigure chiar până la ce este necesar pentru testare. Sumele nu sunt foarte mici, din păcate, dar dacă reuşim să drămuim lucrurile, spre să putem demara chiar din prima parte a anului, dacă nu, în a doua parte, după rectificare, vom avea sume consistente”, a precizat ministrul Sănătăţii.

    La conferinţa Mediafax Talks About Health Reform, organizată cu sprijinul Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care are ca parteneri Metropolitan Life şi Terapia Ranbaxy, sunt abordate teme precum stadiul actualizării noii liste de medicamente, cardul de sănătate, legea malpraxisului, dosarul electronic, reabilitarea unităţilor sanitare cu probleme şi necesitatea asigurărilor de sănătate.

    Federaţia Sanitas anunţa, la sfârşitul lunii octombrie, că în urma discuţiilor cu premierul Victor Ponta s-a stabilit ca din ianuarie 2015 să fie majorate cu 100 de lei salariile tuturor angajaţilor din sănătate şi din asistenţă socială, nu doar cele sub plafonul de 1.500 de lei, aşa cum se discutase în iunie, la Ministerul Finanţelor.

  • Olandez acuzat că a dat mită unor funcţionari de la Ministerul Sănătăţii pentru ca firma sa să câştige licitaţii

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au pus în mişcare acţiunea penală şi au luat măsura controlului judiciar pe durata urmăririi penale faţă de Dick Van Halewijn, cetăţean olandez, reprezentant al societăţii comerciale Dutchmed BV, acuzat de complicitate la dare de mită în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada 2008-2011, Dick Van Halewijn a pus la cale un sistem prin care îşi asigura sprijinul funcţionarilor implicaţi în proceduri de achiziţii publice organizate de Ministerul Sănătăţii, pentru ca firma sa Dutchmed BV să câştige o poziţie privilegiată pe piaţa românească a aparaturii medicale.

    “În realizarea acestui obiectiv, inculpatul, în înţelegere cu subalternii săi, toţi ocupând funcţii manageriale în cadrul SC Dutchmed SRL (filiala din România a societăţii olandeze Dutchmed BV), a dat dispoziţie unui intermediar să identifice acele persoane cu putere de decizie, desemnate în componenţa comisiilor constituite la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru elaborarea specificaţiilor tehnice şi/sau de evaluare, iar ulterior acestora să le fie oferite sume de bani sau alte valori, în vederea favorizării firmei menţionate, la licitaţiile publice organizate de Ministerul Sănătăţii în cadrul Programului de Reformă a Sistemului de Sănătate APLII din România, proiect cofinanţat de Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii”, arată DNA, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă agenţiei MEDIAFAX.

    Din probele de la dosar rezultă că Dick Van Halewijn ar fi oferit, prin intermediar, în două rânduri, câte 5.000 de euro, unui angajat al Unităţii de Implementare a proiectelor Băncii Mondiale, pentru ca acesta să îi furnizeze informaţii ce nu sunt destinate publicităţii referitoare la componenţa comisiilor de evaluare, precum şi alte date care îi permiteau să asigure societăţii Dutchmed BV câştigarea licitaţiilor din cadrul Proiectului de Reformă a Sistemului de Sănătate APLII din România.

    De asemenea, Dick Van Halewijn ar fi oferit o excursie de lux la Amsterdam, cu toate cheltuielile de cazare, transport şi bani de buzunar, în sumă totală de peste 2.500 de euro, plătite de firma olandeză, unor funcţionari din cadrul Unităţii de Implementare a proiectelor Băncii Mondiale din Ministerul Sănătăţii, precum şi altor funcţionari ai ministerului, implicaţi în comisiile de evaluare a firmelor ce participau la licitaţiile publice ce vizau proiectele menţionate.

    Procurorii îl mai acuză pe Dick Van Halewijn că, în cursul anului 2011, ar fi acceptat să plătească unei persoane, angajat al Unităţii de Implementare a Proiectelor Băncii Mondiale din cadrul Ministerului Sănătăţii, sumele de 1.960 de euro şi 540 de euro, reprezentând preţul unui sejur în Italia, plus transportul pentru acesta şi familia sa.

    “Sumele respective au fost facturate de operatorul de turism al societăţii Dutchmed care a plătit sejurul, în schimbul susţinerii primite şi care se aştepta a fi primită şi pe viitor de la angajatul Unităţii de Implementare a Proiectelor Băncii Mondiale din cadrul Ministerului Sănătăţii”, susţin anchetatorii.

    Dick Van Halewijn ar fi plătit, prin intermediar, şi suma de 6.000 euro unui medic, pentru folosirea echipamentelor Dutchmed în clinica unde aceasta lucrează şi în schimbul informaţiilor furnizate de aceasta, care ar fi fost utilizate pentru câştigarea licitaţiilor.

    Anchetatorii au mai stabilit că, pentru a asigura câştigarea licitaţiilor la care participa Dutchmed BV, Dick Van Halewijn ar fi plătit suma totală de 7.000 euro unor membri ai comisiilor de evaluare pentru proiectul ICB 8.

    De asemenea, pentru a asigura câştigarea proiectului ICB 9, achiziţie de aparatură medicală pentru dotarea secţiilor de neonatologie din maternităţile din România prin programul finanţat de Banca Mondială, inculpatul Dick Van Halewijn ar fi cerut, prin intermediari, unui membru al comisiei de redactare a specificaţiilor tehnice pentru proiectul respectiv, să introducă în caietul de sarcini datele tehnice ale aparaturii medicale ce urma a fi ofertată de Dutchmed BV, asigurând astfel câştigarea de către această firmă a licitaţiei.

    Procurorii i-au adus la cunoştinţă lui Van Halewijn calitatea procesuală şi acuzaţiile din dosar.

    DNA a precizat că în acest dosar se fac acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

    Procurorii au colaborat în cauză cu reprezentanţii Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) şi au fost sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii.

  • Olandez acuzat că a dat mită unor funcţionari de la Ministerul Sănătăţii pentru ca firma sa să câştige licitaţii

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au pus în mişcare acţiunea penală şi au luat măsura controlului judiciar pe durata urmăririi penale faţă de Dick Van Halewijn, cetăţean olandez, reprezentant al societăţii comerciale Dutchmed BV, acuzat de complicitate la dare de mită în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada 2008-2011, Dick Van Halewijn a pus la cale un sistem prin care îşi asigura sprijinul funcţionarilor implicaţi în proceduri de achiziţii publice organizate de Ministerul Sănătăţii, pentru ca firma sa Dutchmed BV să câştige o poziţie privilegiată pe piaţa românească a aparaturii medicale.

    “În realizarea acestui obiectiv, inculpatul, în înţelegere cu subalternii săi, toţi ocupând funcţii manageriale în cadrul SC Dutchmed SRL (filiala din România a societăţii olandeze Dutchmed BV), a dat dispoziţie unui intermediar să identifice acele persoane cu putere de decizie, desemnate în componenţa comisiilor constituite la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru elaborarea specificaţiilor tehnice şi/sau de evaluare, iar ulterior acestora să le fie oferite sume de bani sau alte valori, în vederea favorizării firmei menţionate, la licitaţiile publice organizate de Ministerul Sănătăţii în cadrul Programului de Reformă a Sistemului de Sănătate APLII din România, proiect cofinanţat de Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii”, arată DNA, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă agenţiei MEDIAFAX.

    Din probele de la dosar rezultă că Dick Van Halewijn ar fi oferit, prin intermediar, în două rânduri, câte 5.000 de euro, unui angajat al Unităţii de Implementare a proiectelor Băncii Mondiale, pentru ca acesta să îi furnizeze informaţii ce nu sunt destinate publicităţii referitoare la componenţa comisiilor de evaluare, precum şi alte date care îi permiteau să asigure societăţii Dutchmed BV câştigarea licitaţiilor din cadrul Proiectului de Reformă a Sistemului de Sănătate APLII din România.

    De asemenea, Dick Van Halewijn ar fi oferit o excursie de lux la Amsterdam, cu toate cheltuielile de cazare, transport şi bani de buzunar, în sumă totală de peste 2.500 de euro, plătite de firma olandeză, unor funcţionari din cadrul Unităţii de Implementare a proiectelor Băncii Mondiale din Ministerul Sănătăţii, precum şi altor funcţionari ai ministerului, implicaţi în comisiile de evaluare a firmelor ce participau la licitaţiile publice ce vizau proiectele menţionate.

    Procurorii îl mai acuză pe Dick Van Halewijn că, în cursul anului 2011, ar fi acceptat să plătească unei persoane, angajat al Unităţii de Implementare a Proiectelor Băncii Mondiale din cadrul Ministerului Sănătăţii, sumele de 1.960 de euro şi 540 de euro, reprezentând preţul unui sejur în Italia, plus transportul pentru acesta şi familia sa.

    “Sumele respective au fost facturate de operatorul de turism al societăţii Dutchmed care a plătit sejurul, în schimbul susţinerii primite şi care se aştepta a fi primită şi pe viitor de la angajatul Unităţii de Implementare a Proiectelor Băncii Mondiale din cadrul Ministerului Sănătăţii”, susţin anchetatorii.

    Dick Van Halewijn ar fi plătit, prin intermediar, şi suma de 6.000 euro unui medic, pentru folosirea echipamentelor Dutchmed în clinica unde aceasta lucrează şi în schimbul informaţiilor furnizate de aceasta, care ar fi fost utilizate pentru câştigarea licitaţiilor.

    Anchetatorii au mai stabilit că, pentru a asigura câştigarea licitaţiilor la care participa Dutchmed BV, Dick Van Halewijn ar fi plătit suma totală de 7.000 euro unor membri ai comisiilor de evaluare pentru proiectul ICB 8.

    De asemenea, pentru a asigura câştigarea proiectului ICB 9, achiziţie de aparatură medicală pentru dotarea secţiilor de neonatologie din maternităţile din România prin programul finanţat de Banca Mondială, inculpatul Dick Van Halewijn ar fi cerut, prin intermediari, unui membru al comisiei de redactare a specificaţiilor tehnice pentru proiectul respectiv, să introducă în caietul de sarcini datele tehnice ale aparaturii medicale ce urma a fi ofertată de Dutchmed BV, asigurând astfel câştigarea de către această firmă a licitaţiei.

    Procurorii i-au adus la cunoştinţă lui Van Halewijn calitatea procesuală şi acuzaţiile din dosar.

    DNA a precizat că în acest dosar se fac acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

    Procurorii au colaborat în cauză cu reprezentanţii Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) şi au fost sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii.

  • Proiect: Ministerul Sănătăţii va înfiinţa cinci centre regionale de boli genetice

    Proiectul de ordin al ministrului Sănătăţii prevede înfiinţarea unei reţele de genetică medicală.

    Astfel, Centrul Regional Bucureşti va fi organizat în structura Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului “Alfred Russescu” din Capitală şi va avea arondate judeţele: Argeş, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa, Ilfov, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, Tulcea, Constanţa, Vâlcea şi Olt.

    Centrul Regional Cluj va fi organizat în structura Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Cluj-Napoca”, având arondate judeţele: Cluj, Bistriţa – Năsaud, Sibiu, Mureş, Covasna, Harghita, Braşov.

    Centrul Regional Timiş, ce va face parte din structura Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii “Louis Ţurcanu” Timişoara, va deservi judeţele: Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Mehedinţi, Gorj şi Dolj.

    Centrul Regional Iaşi, înfiinţat în Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Sf.Maria” Iaşi, va avea arundate judeţele: Iaşi, Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea, Galaţi şi Brăila.

    Iar Centrul Regional Bihor va fi organizat în structura Spitalului Clinic Municipal “Gavril Curteanu” Oradea pentru a judeţele Bihor, Alba, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

    În referatul de aprobare al ordinului, se precizează că se cunosc peste 11.000 de boli determinate sau condiţionate genetic, iar prevalenţa lor este, în medie, de 5 – 8 la sută din numărul total de nou-născuţi, adică 1 din 20 nou-născuţi vor avea până la vârsta de 25 ani, manifestarea clinică a unei boli genetice şi, probabil, 1 din 3 – 4 indivizi în tot cursul vieţii.

    Estimativ, în România, se nasc în fiecare an 7.500 – 8.000 de copii cu boli genetice şi alţi circa 10.000 – 11.000 vor manifesta o boală determinată sau condiţionată genetic până la vârsta de 25 ani.

    Situaţia actuală a geneticii medicale în România este departe de serviciile şi exigenţele existente în ţările UE ca şi în unele ţări învecinate, iar serviciile existente nu asigură necesarul şi nici calitatea unei asistenţe medicale adecvate în acest domeniu.

    Medicii specialişti şi primari de genetică medicală din România, urmare a recunoaşterii acestei specialităţi începând cu anul 1997, şi cei care sunt în curs de pregătire nu au structuri organizatorice specializate în care să-şi desfăşoare activitatea, se mai spune în referat.

    Există în prezent un număr de 22 medici primari, 39 medici specialişti şi 32 medici rezidenţi de genetică medicală.

    Totodată, există unele unităţi regionale specializate pe activitatea de genetică în cadrul unor spitale de pediatrie, dar aceste unităţi nu au un statut administrativ clar şi cu atât mai puţin o finanţare corespunzătoare, şi câteva laboratoare de citogenetică (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Oradea, Târgu-Mureş, Craiova), înfiinţate şi organizate prin resurse minime, cel mai adesea cu fonduri din învăţământ sau cercetare.

  • Ministerul Sănătăţii va achiziţiona din august peste 500.000 doze de vaccin BCG şi peste 200.000 hepatitic B

    Ministerul Sănătăţii a încheiat toate procedurile necesare achiziţionării centralizate a vaccinurilor BCG şi hepatitic B, proceduri demarate încă de la începutul acestui an, anunţă instituţia.

    În acest context, săptămâna viitoare vor fi recepţionate primele 110.000 de doze de vaccin BCG, urmând a fi distribute în unităţile din teritoriu. Totodată, până la sfârşitul lunii august, vor fi recepţionate şi 50.000 de doze de vaccin hepatitic B, informează Ministerul Sănătăţii.

    În acest an, MS va achiziţiona peste 500.000 de doze de vaccin BCG şi peste 200.000 de doze de vaccin hepatitic B.

    Potrivit oficialilor Ministerului Sănătăţii, dificultăţile legate de procesul de achiziţionare se datorează lipsei de pe piaţă a vaccinului deoarece în prezent există un număr mic de producători care mai fabrică aceste produse.

    Ministerul Sănătăţii a solicitat direcţiilor de sănătate publică teritoriale identificarea tuturor copiilor născuţi în această perioadă şi care nu au fost imunizaţi, în vederea gestionării corecte pentru recuperare la vaccinare.

    Toţi copiii nevaccinaţi vor fi recuperaţi la vaccinare prin maternităţi şi cabinetele medicilor de familie, fără afectarea schemei de vaccinare obligatorie, mai spun reprezentanţii instituţiei.

     

     

  • MS cere direcţiilor de sănătate publică monitorizarea populaţiei şi a apei potabile din zonele afectate de inundaţii

    Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a făcut un apel către toţi reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică să pună în aplicare acţiunile din planul de măsuri pentru asigurarea asistenţei medicale în zonele afectate de inundaţii şi să colaboreze cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă în vederea întreprinderii măsurilor necesare.

    Astfel, direcţiile de sănătate publică vor asigura asistenţa medicală de urgenţă pentru toate persoanele aflate în dificultate, precum şi medicamentele şi materialele necesare, dezinfectanţi, vaccinuri pentru acordarea asistenţei medicale, dar şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor care ar putea fi cauzate de inundaţii.

    “Am cerut suplimentarea personalului medical, în funcţie de necesităţi şi a echipajelor de ambulanţă, precum şi avertizarea medicilor de familie care să asigure asistenţa medicală în permanenţă. Mai mult, DSP-urile vor participa la asigurarea transportului pentru gravide, persoane în vârstă cu boli cronice, dializaţi, copii şi vor asigura supravegherea calităţii apei de băut în zonele afectate, asanarea şi dezinfecţia fântânilor, dar şi asigurarea de locuri de spitalizare pentru persoanele afectate”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu

    Ministerul Sănătăţii a transmis recomandări cu privire la măsurile pe care populaţia trebuie să le ia pentru prevenirea îmbolnăvirilor: să consume apă îmbuteliată, să nu bea apă direct din fântâni sau de la robinet; să utilizeze pentru prepararea alimentelor apă fiartă şi răcită, să consume doar alimente ambalate sau bine preparate termic, să nu atingă animalele moarte şi să avertizeze autorităţile, în vederea evacuarii acestora, să evite expunerea prelungită la frig/umezeală, să păstreze alimentele în condiţii igienice, să respecte igiena individuală, iar la primele semne de boală să se prezinte la cel mai apropiat medic/spital.

     

  • Cardurile naţionale de sănătate vor fi distribuite gratuit prin poştă

    Prin acest proiect act normativ, autorităţile reglementează cadrul legal privind modalitatea de distribuţie către asiguraţi a cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.

    Potrivit MS, introducerea cardului naţional va îmbunătăţii mecanismul de control al costurilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate. Astfel, cardul naţional de sănătate reprezintă un mecanism suplimentar de control pentru evidenţele, raportările şi decontările serviciilor medicale, asigurând accesul rapid al furnizorilor de servicii medicale la un minim de date medicale necesare în caz de urgenţe medicale, precum şi valorificarea tehnologiilor actuale privind accesul şi schimbul de date în condiţii de deplina siguranţă si protecţie a datelor cu caracter personal, conform legislaţiei în vigoare şi recomandărilor Uniunii Europene, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

    După personalizarea cardurilor naţionale de către Centrul Naţional Unic, Compania Naţională “Imprimeria Naţională” SA va realiza sortarea cardurilor naţionale pe case de asigurări de sănătate şi medici de familie, pe baza datelor puse la dispoziţie de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Imprimeria predă cardurile naţionale Ministerului Sănătăţii pe bază de proces-verbal, care le transferă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu titlu gratuit.

    CNAS pune la dispoziţia Imprimeriei Naţionale, pe bază de proces-verbal de custodie, pe responsabilitatea sa, cardurile naţionale, în vederea distribuirii acestora, potrivit legii. Compania “Imprimeria Naţională” SA va asigura transportul cardurilor naţionale, în condiţii de siguranţă, la sediul operatorului de servicii poştale desemnat de CNAS, în condiţiile legii, prevede acelaşi proiect.

    Pentru plata cardurilor, MS şi CNAS încheie un contract cu Imprimeria Naţională, iar distribuirea lor se realizează prin servicii poştale.

    Procedura de achiziţie pentru contractarea serviciilor poştale în vederea distribuţiei cardurilor naţionale de sănătate se derulează de CNAS, potrivit legii. Pentru desemnarea operatorului de servicii poştale, vor fi avute în vedere cerinţe specifice ţinând cont de caracterul de proiect de utilitate publică de interes naţional al Sistemului Naţional Cardul de Asigurări Sociale de Sănătate.

    Apoi, cardurile personalizate şi ambalate vor fi transportate în condiţii de siguranţă de operatorul de servicii poştale desemnat de CNAS.

    “Distribuţia cardurilor naţionale se realizează prin servicii poştale care să dovedească primirea cardului de către asigurat, cu minim două prezentări la adresa de domiciliu a titularului. Operatorul de servicii poştale va face dovada predării cardurilor către asiguraţi pe bază de borderou, care va cuprinde semnăturile de primire ale acestora. Borderoul va fi întocmit pe fiecare casă de asigurări de sănătate şi va fi predat lunar acesteia împreună cu eventualele carduri nedistribuite asiguraţilor. În situaţia în care, după două prezentări la domiciliul asiguratului, dovedite pe bază de document justificativ, cardul naţional nu a putut fi predat titularului, distribuitorul va asigura transportul şi va preda cardul nedistribuit casei de asigurări de sănătate în raza căruia se află domiciliul asiguratului, pe bază de borderou centralizator”, se arată în proiect.

    Asiguraţii care nu au fost găsiţi acasă îşi vor putea lua cardurile de la sediul caselor de asigurări de sănătate teritoriale, iar dacă nu se vor prezenta nici la sediul caselor de sănătate, cardurile vor fi arhivate, urmând ca la expirarea perioadei de arhivare stabilite în condiţiile legii, actele să fie distruse.

    Pe de altă parte, cardurile predate caselor de asigurări de sănătate de către asiguraţi, ca urmare a unor defecţiuni tehnice, erori ale informaţiilor înscrise sau care nu pot fi utilizate din motive tehnice de funcţionare vor fi returnate Imprimeriei Naţionale, pe bază de borderou centralizator, iar aceasta, în termen de 30 de zile lucrătoare de la returnare, retipăreşte cardurile respective şi le transmite
    operatorului de servicii poştale pentru distribuţie.

    Plata serviciilor de distribuţie se suportă din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi se realizează pe baza contractului încheiat de CNAS cu operatorul de servicii poştale desemnat în condiţiile legii.

    Potrivit CNAS, până acum au fost făcute opt milioane de carduri.

    Fostul preşedinte al CNAS, Cristian Buşoi, anunţa în 4 februarie că pacienţii vor prezenta cardul de sănătate, obligatoriu, de fiecare dată când merg la control, începând din ianuarie 2015, producţia şi distribuirea acestuia fiind prevăzută să se încheie până la sfârşitul lunii septembrie 2014.

    “Imprimeria Naţională şi Serviciu de Distribuţie Paşapoarte care se ocupă cu personalizarea datelor au atins recordul de 55.000 de carduri pe zi, lucrând în trei schimburi, şapte zile din şapte. În acest context, ritmul de un milion de carduri pe lună va creşte la 1,5 milioane, astfel încât, până la sfârşitul lunii septembrie, să fie terminată atât producţia cât şi distribuţia tuturor cardurilor”, a spus preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Cristian Buştoi a precizat, tot atunci, că până la 3 februarie au fost realizate 5.399.000 de carduri, iar alte 9,5 milioane vor fi realizate în primele şase-şapte luni, fiind estimat ca termen sfârşitul lunii august. El a adăugat că în acest fel distribuţia celor 15 milioane de carduri poate fi încheiată la sfârşitul lunii septembrie, pentru ca în ultimul trimestru să fie implementat sistemul.

    “De la 1 ianuarie 2015, orice serviciu medical va fi oferit doar cu prezentarea cardului electronic“, a mai spus Buşoi.

    Buşoi a precizat că cititoarele de card trebuie luate de fiecare furnizor din bugetul propriu, cele mai ieftine fiind între 30 şi 50 de euro.

  • Protocol între Ministerul Sănătăţii şi profesioniştii din sănătate, pentru reducerea EXODULUI medicilor

    Protocolul – semnat de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, şi Marius Sepi, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Sanitas – are, printre altele, rolul de a stabili unui parteneriat dedicat identificării blocajelor şi disfuncţionalităţilor din sistemul de sănătate şi găsirea de soluţii acceptabile pentru ambele părţi, inclusiv colaborarea la finalizarea unor acte normative.

    Totodată, protocolul prevede înfiinţarea unui Comitet de lucru care se va întruni lunar sau ori de câte ori este nevoie, pentru discutarea problemelor de interes comun din domeniul sănătăţii, cât şi acordarea de sprijin reciproc pentru implementarea unor soluţii privind problemele de interes general din sistemul de sănătate. Din comitet vor face parte cinci reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi cinci membri ai CPS.

    Protocolul prevede şi “abţinerea de la atacuri la persoană ori acuze reciproce în mass media, în lipsa unor consultări prealabile menite să clarifice amiabil eventualele diferende între părţi şi, respectiv, să identifice modalităţile constructive de remediere a acestora”.

    Preşedintele CMR, Vasile Astărăstoae, este de părere că acest protocol ar putea să reducă numărul medicilor care aleg să plece în străinătate.

    Potrivit lui Astărăstoae, în 2011, în spitalele din România lucrau 20.600 de medici, iar la 1 octombrie 2013 numărul lor scăzuse la 14.200. “Avantajul acestui protocol este că transmite un mesaj de încredere. Poate vom diminua puţin acest exod al medicilor. Anul acesta, de la 1 ianuarie, avem plecaţi deja 2.500 de medici în care statul român a investit”, a mai spus preşedintele CMR.

    Preşedintele CMR declara, în iunie, că peste 20.000 de medici români salvează vieţi în străinătate, chiar dacă statul a plătit pentru pregătirea lor aproape 230 milioane de euro, iar cei rămaşi în ţară sunt prost plătiţi.

  • Poliţia: Anvelopele de iarnă trebuie să fie obligatoriu inscripţionate cu M şi S

    M vine de la “mud” (noroi), iar S de la “snow” (zăpadă).

    Prin Ordonanţa Guvernului nr. 5, au fost modificate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, introducându-se obligativitatea dotării maşinilor cu anvelope de iarnă, care sunt definite în conformitate cu directivele şi regulamentele Comisiei Economice pentru Europa a ONU. În acest context, pentru a fi acceptate ca anvelope de iarnă, cauciucurile trebuie să fie inscripţionate cu unul dintre simbolurile menţionate mai sus.

    Prevederile legale în vigoare interzic circulaţia autovehiculelor, fără ca acestea să fie dotate cu anvelope de iarnă, pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, nefăcând referire la o anumită perioadă a anului.

    Astfel, este sancţionată conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă, iar în cazul autovehiculului de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone şi al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, fără ca acestea să fie echipate cu anvelope de iarnă pe roţile axei/axelor de tracţiune sau fără a avea montate pe aceste roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate.

    Amenda pentru fapta menţionată este prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni (de la 9 la 20 puncte-amendă, respectiv între 603 şi 1.340 lei), iar sancţiunea contravenţională este însoţită şi de măsura reţinerii certificatului de înmatriculare.