BusinessMagazin

Tag: motorina

  • Atenţie, şoferi: De unde puteţi achiziţiona cea mai ieftină motorină şi benzină. Vedeţi aici toate delatiile

    În contextul creşterii preţurilor, din ultima perioadă, la carburanţi şoferii au la îndemână o aplicaţie prin care pot afla care este cel mai bun preţ, la benzină sau motorină, din zona în care se află.

    Astfel, consumatorii pot utiliza aplicaţia Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi pentru a afla care sunt preţurile practicate de benzinării.

    Aplicaţia Monitorul Preţurilor a fost lansată în anul 2016 pentru Bucureşti şi Ilfov, iar în anul 2019 a fost extinsă la nivel naţional.

    Monitorul Preţurilor carburanţilor auto urmăreşte, pe de o parte stimularea concurenţei între companiile de distribuţie a carburanţilor auto şi , pe de o parte, asigurarea posibilităţii consumatorului de a alege carburanţii cu cel mai bun raport calitate-preţ. Pentru atingerea acestui deziderat, prin proiectul Monitorul Preţurilor Consiliul Concurenţei este creată o bază de date care conţină principalelor companii care comercializează carburanţi, amplasarea geografică a benzinăriilor deţinute de fiecare, tipurile de carburanţi (benzină, motorină şi GPL) comercializate în fiecare benzinărie, preţurile la pompă practicate.

    Investiţia în lansarea Monitorului Preţurilor s-a ridicat la 300.000 de euro, potrivit informaţiilor publicate de ZF în 2019.

    Portalul Monitorul Preţurilor şi aplicaţiile mobile funcţionează la nivel naţional în scopul transparentizării preţurilor carburanţilor comercializaţi în România, şi anume: benzină (standard şi premium), motorină (standard şi premium) şi GPL. De asemenea, Monitorul Preţurilor permite localizarea staţiilor de carburanţi auto care permit încărcarea electrică.

    În plus, Monitorul Preţurilor conţine informaţii privind serviciile disponibile în staţiile de alimentare cu carburanţi auto şi permite filtrarea acestora după disponibilitatea celor mai importante servicii.

    Puteţi accesa Monitorul Preţurilor pentru carburanţi AICI

    Companiile de distribuţie a carburanţilor auto partenere a Monitorului preţurilor sunt: KMG International (Rompetrol), Lukoil România, MOL România Petroleum Products, NIS Petrol România (Gazprom), OMV Petrom SA şi Socar Petroleum.

     

     

  • Preţurile motorinei scad în Europa în pofida embargoului împotriva produselor petroliere ruseşti

    Declinul pe ultimele două săptămâni ajunge la 20%, în condiţiile în care cererea din regiune a slăbit, iar eforturile ţărilor de a-şi face rezerve înaintea embargoului au dat roade.

  • S-au scumpit benzina şi motorina. Din nou! Cea mai mare creştere de anul acesta

    Ziua de 25 ianaurie vine cu o veste proastă pentru şoferi. S-au scumpit benzina şi motorina.

    Benzina şi motorina s-au scumpit din nou, pentru a şasea oară de la începutul anului 2023. Aceasta este cea mai mare majorarea a preţului, aproape 10 bani pe litru, din 2023.

    Astfel, un litru de benzină costă între 6,43 lei şi 6,73 lei. Motorina pleacă de la 7,59 lei şi ajunge la 7,84 lei.

    Faţă de începutul anului, carburanţii sunt cu 60 de bani mai scumpi – adică un plin costă cu 30 de lei mai mult, mai notează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Câţi lei costă 1 litru de motorină standard în Bulgaria. Un turist român uimit a făcut o poză în benzinărie

    Preţurile la combustibil au explodat în ultimele luni, şi nu doar la noi în ţară. Iată cât costă un litru de motorină standard în Bulgaria.

    Majoritatea românilor care şi-au petrecut concediile în Bulgaria au ales ca modalitate de transport maşina personală, tocmai pentru că destinaţiile de vacanţă din această ţară sunt apropiate de casă, iar costul, mai redus.

    În general, preţul carburanţilor în Bulgaria este relativ similar cu cel din România.

    Desigur, preţurile pot varia în funcţie de furnizor, dar şi de provincia din care pui benzină, însă diferenţele nu sunt foarte mari.
     

    Astfel încât, în ultimele luni, preţurile carburanţilor, fie că vorbim de benzină, fie că vorbim de motorină, au crescut la nivel mondial, nu numai în România.

    Cât costă un litru de motorină în Bulgaria
    În Bulgaria, vara aceasta preţul era mai ieftin decât la noi în ţară.

    Acum, un litru de motorină standard este 3.18 leva, adică, fix 8 lei, deci peste preţurile din România.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • De ce se ieftinesc carburanţii? Preţul benzinei a scăzut cu 10% iar motorina s-a ieftinit cu 6% în ultimele trei luni

    Săptămâna aceasta preţul petrolului a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2022, piaţa încercând încă să înţeleagă care este impactul pe care plafo­narea petrolului rusesc la nivelul de 60 de dolari pe baril l-ar putea avea în continuare.

    Ieri, barilul de petrol Brent era cotat la 77,8 dolari, mult în scădere faţă de nivelul de circa 130 de dolari pe baril din iunie. Mai departe, impactul se vede direct la pompă.

    Potrivit datelor publicate de Oil Bulletin, pe data de 5 decembrie, preţul mediu al unui litru de motorină în România era de 1,7 euro, faţă de nivelul de 1,83 de euro de la începutul lunii septembrie. De asemenea, motorina ajunsese la 1,47 euro pe litru, cu 10% mai ieftină faţă de nivelul de 1,6 euro pe litru de acum trei luni. De altfel, ieftiniri majore au fost aplicate de petrolişti în ultimele zile. De exemplu, ieri, OMV Petrom, liderul pieţei petroliere deţinut de austriecii de la OMV, au ieftinit litrul de benzină cu 15 bani, iar cel de motorină cu 20 de bani, potrivit portalului e-nergia.ro. Ieftinirile au loc şi în contextul scandalului imens provocat de refuzul Austriei de a-i acorda României accesul în spaţiul Schengen. Până la ora redactării acestei ştiri, nu exista încă o decizie finală.

    Revenind la preţul carbu­ranţilor sunt mai mulţi factori globali care au dus la aceste ieftiniri masive. Potrivit unei analize a CNN, cererea slabă din partea Chinei, aflată sub reguli stricte anti-COVID a avut un impact asupra cererii de petrol, la rândul lor, unele dintre cele mai mari economii ale lumii fiind ameninţate cu recesiunea. Scăderea preţului nu a putut fi oprită nici măcar de decizia OPEC de a scădea producţia. Mai departe, pieţele încă digeră decizia impunerii unui plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, decizie care a intrat în vigoare la începutul acestei luni. Totodată, pe 5 decembrie a intrat în vigoare embargoul general pe ţiţeiul rusesc aplicat de UE.

    La începutul lunii decembrie, ţările G7 şi Australia, aliniate cu Uniunea Europeană, au stabilit un prag de 60 de dolari pe baril pe importurile de ţiţei pe cale maritimă din Rusia, pentru ţările care cumpără în continuare ţiţei rusesc. Plafonul nu se aplică însă pentru achiziţiile făcute de statele membre ale UE, acolo unde embargoul este oricum în vigoare. De asemenea, China, India sau Turcia nu fac obiectul acestui plafon. Nivelul de 60 de dolari a fost stabilit pentru a păstra totuşi Rusia în piaţa mondială astfel încât să se evite o scumpire drastică a petrolului, în contextul în care costurile de producţie pe baril sunt de circa 30 de dolari.

    Revenind la piaţa internă, cererea nu a rămas imună la scumpirile istorice de anul acesta. Datele OMV Petrom arată că după o creştere de 7% în primul trimestru al anului, au urmat o scădere de 2% a cererii în al doilea trimestru şi un minus de 3% în al treilea trimestru, consumatorii fiind clar afectaţi de preţurile foarte mari. Astfel, la nivelul primelor nouă luni din 2022 cererea a fost egală cu cea din 2021, în ciuda unui debut de an marcat de o creştere semnificativă.

  • Lumea se îndreaptă către un deficit de motorină

    Piaţa mondială de motorină pare că se va restrânge şi mai mult în contextul în care consumatorii caută alternative la gazele naturale după ce preţul acestora a atins niveluri fără precedent, scrie Bloomberg.

    De asemenea, stocurile de motorină la nivel mondial se menţin la un nivel neobişnuit de scăzut într-o perioadă în care acestea cresc în anticiparea consumului mai mare din iarnă.

     

  • Guvernul Ciucă ar trebui să anunţe în această săptămână dacă va plafona sau nu preţul combustibililor

    Revenirea economiilor postpandemie, războiul din Ucraina, setul de sancţiuni impuse de Occident Rusiei – toate acestea au făcut ca ca preţul petrolului să crească la un nivel nemaiîntâlnit în ultimele decenii iar, la pompă, preţul motorinei sau al benzinei îi lasă cu gura căscată pe şoferi.

    Totuşi, în Bucureşti cel puţin, un preţ al motorinei, de exemplu, care se apropie de 2 euro pe litru nu-i descurajează pe cei care au maşini diesel. Bulevardele sunt sufocant de aglomerate, la benzinării sunt cozi.

    Între PSD şi PNL a izbucnit o dispută legată de preţul combus­tibililor: PSD îi cere ministrului liberal al energiei, Virgil Popescu, să plafoneze preţul carburanţilor, pe modelul Ungariei. Liberalii susţin, dimpotrivă, că cel care trebuie să o facă este ministrul social-democrat al finanţelor, Adrian Câciu, pentru că acolo sunt banii. Pentru că această plafonare va însemna – spune PNL – şi un cost: sunt sau nu sunt la Finanţe bani pentru un astfel de demers?

    Economiştii spun că soluţia plafonării este una proastă.

    „Nu aş fi de acord cu aşa ceva. Piaţa decide, dacă suntem o economie de piaţă. Dacă vrei să-l ajuţi pe cel în dificultate, da, există mecanisme care-ţi permit să-l ajuţi. Dar, la modul general, piaţa, nu statul, dictează preţurile“, spune economistul Laurian Lungu.

    Într-un comunicat publicat miercuri PSD susţine că „a prezentat soluţiile pentru reducerea preţurilor la combustibili prin plafonare, respectiv introducerea unui preţ maximal sau limitarea adaosului pe lanţul comercial“.

    Surse din piaţă spun că singura companiei care-şi permite să plafoneze preţul este OMV Petrom. Dacă ar face-o însă, le-ar ar scoate de pe piaţă pe toate celelalte companii. Este mai bine aşa?

    Cât despre „adaosul comercial“, Gabriel Biriş, avocat de business, a făcut un calcul: din peste 9 lei preţul li­tru­lui de motorină, comerciantului îi rămâne un leu: „Ce plafonezi dintr-un leu“?

    PSD admite că intervenţia Guvernului în acest domeniu nu trebuie să se facă prin instrumente fiscale întrucât acestea „sunt dificil de implementat şi nu garantează reducerea preţurilor la consumatorul final“.

    „Se poate observa că soluţiile fiscale implementate în alte state europene, cum ar fi reducerea accizelor şi a TVA în Germania, nu i-au determinat pe operatorii economici să scadă preţurile la pompă. Ar fi deci o greşeală fundamentală ca Guvernul României să opteze pentru soluţii care au eşuat deja în altă parte. Din punct de vedere procedural însă, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul plafonării preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, proiectul de act normativ trebuie iniţiat de Ministerul Energiei, care răspunde în mod direct de monitorizarea pieţei şi a stocurilor de carburanţi“, arată un comunicat al PSD.

  • Veşti proaste pentru toţi şoferii din România. Cât a ajuns să coste un litrul de motorină

    Litrul de motorină a sărit de pragul de 9 lei: De la începutul anului, motorina s-a scumpit cu 50% şi nu există niciun semn că lucrurile se vor opri aici.

    În zona Barbu Văcărescu, Bucureşti, nicio staţie nu mai comercializează motorină standard sub preţul de 9 lei pe litru. Cel mai scump litru de motorină se găsea la finalul săptămânii trecute în continuare în staţiile MOL din zonă, în timp ce carburant ceva mai ieftin putea fi cumpărat de la benzinăriile Petrom sau Lukoil, notează Ziarul Financiar.

    Comparativ cu începutul acestui an, litrul de motorină este cu 50% mai scump, o dinamică nemaiîntâlnită la nivel de piaţă.

    Spre exemplu, în zona bunurilor de larg consum laptele s-a scumpit cu 7,4% în primele trei luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut, doar hrana pentru animale având un ritm mai accelerat de scumpire, de 34%, în perioada analizată, conform unor date GfK.

    La nivelul UE, la începutul acestei luni a fost anunţat cel de-al şaselea pachet de sacţiuni împotriva Rusiei, inclusiv cu privire la petrolul rusesc. „Această decizie va duce la reducerea efectivă, cu aproximativ 90%, a importurilor de petrol din Rusia către UE până la sfârşitul anului“, au anunţat liderii europeni. În 2021, UE a importat ţiţei în valoare de 48 de miliarde de euro şi produse petroliere rafinate în valoare de 23 de miliarde de euro din Rusia.

    La nivelul UE, dependenţa de im­porturile de petrol este de circa 96%, după cum arată statisticile mai recente ale Comisiei Europene aferente anului 2020, iar Rusia reprezintă un sfert din aceste importuri.

    Astfel, consecinţele unui embargo pe petrolul rusesc sunt în continuare greu de estimat, dar este de aşteptat ca presiunea pe preţ să rămână extrem de ridicată. În cazul României, producţia internă de petrol asigură a treime din necesarul de consum, estimat la 10,4 milioane de tone în 2020, restul este importat. Pe datele din 2020, Kazahstanul este cel mai important partener al României pentru importurile de petrol, 51% din cantităţile importate venind de acolo. Apoi, vine rândul Rusiei cu o treime din necesarul de import, 7% fiind adus din Irak, iar restul din alte state, după cum arată datele furnizate de compania de consultanţă Roland Berger.

    Raportat la consumul total de petrol al României, Rusia are o pondere de 22%, pe datele din 2020. Problema foarte delicată este că în acest moment, petrolul kazah, care acoperă 35% din consumul total, ajunge local printr-o conductă, CPC, de 1.500 de kilometri care traversează Rusia, este controlată în proporţie de 24% de ruşi, robinetul de la Marea Neagră fiind tot pe teritoriul lor, la Novorossiysk. De aici, petrolul ajunge pe cale maritimă la Constanţa. Dar dacă la energie şi gaze naturale există soluţii, unele chiar pe termen scurt, la petrol opţiunile sunt limitate tocmai din cauza modului în care „aurul negru“ ajunge local. Acesta fiind contextul, în care accesul la resursă devine extrem de dificil, un scenariu ar fi ca guvernele să apeleze la măsuri de reducerea a consumului prin raţionalizarea acestuia. Până în acest moment, România nu a luat nicio măsură pentru protejarea consumatorilor de scumpirile istorice la carburanţi.

     

  • Uluitorul drum al motorinei spre pragul de 9 lei pe litru: de la începutul anului, motorina s-a scumpit cu 50% şi nu există niciun semn că lucrurile se vor opri aici

    ♦ Saltul spectaculos făcut de preţul carburanţilor nu reflectă evoluţia barilului de petrol în sine, cât mai ales pe cea a cotaţiilor produselor petroliere.

    În zona Barbu Văcărescu, Bucureşti, nicio staţie nu mai comercializează motorină standard sub preţul de 9 lei pe litru. Cel mai scump litru de motorină se găsea la finalul săptămânii trecute în continuare în staţiile MOL din zonă, în timp ce carburant ceva mai ieftin putea fi cumpărat de la benzinăriile Petrom sau Lukoil.

    Comparativ cu începutul acestui an, litrul de motorină este cu aproape 50% mai scump, o dinamică nemaiîntâlnită la nivel de piaţă. Spre exemplu, în zona bunurilor de larg consum laptele s-a scumpit cu 7,4% în primele trei luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut, doar hrana pentru animale având un ritm mai accelerat de scumpire, de 34%, în perioada analizată, conform unor date GfK.

    La nivelul UE, la începutul acestei luni a fost anunţat cel de-al şaselea pachet de sacţiuni împotriva Rusiei, inclusiv cu privire la petrolul rusesc. „Această decizie va duce la reducerea efectivă, cu aproximativ 90%, a importurilor de petrol din Rusia către UE până la sfârşitul anului“, au anunţat liderii europeni.

    În 2021, UE a importat ţiţei în valoare de 48 de miliarde de euro şi produse petroliere rafinate în valoare de 23 de miliarde de euro din Rusia. La nivelul UE, dependenţa de importurile de petrol este de circa 96%, după cum arată statisticile mai recente ale Comisiei Europene aferente anului 2020, iar Rusia reprezintă un sfert din aceste importuri. Astfel, consecinţele unui embargo pe petrolul rusesc sunt în continuare greu de estimat, dar este de aşteptat ca presiunea pe preţ să rămână extrem de ridicată.

     

  • Rompetrol Rafinare anunţă finalizarea lucrărilor de reparaţie a instalaţiei Hidrofinare Petrol Motorină. Acţiunile, minus 7% în 2022

    Rompetrol Rafinare (simbol bursier RRC), companie membră a grupului kazah KMG International şi operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, a finalizat recent lucrările de reparaţie a instalaţiei de Hidrofinare Petrol Motorină (HPM), afectată de incidentul tehnic survenit în luna iulie a anului trecut.

    Unitatea de producţie a fost reabilitată complet, cu echipamente noi, verificate şi autorizate de instituţiile de resort cu atribuţii în domeniu, conform unui comunicat al societăţii listate la Bursa din Bucureşti.

    Acţiunile RRC au scăzut cu 7,3% în 2022, pe fondul unor tranzacţii de 400 de mii de lei. Valoarea de piaţă depăşeşte 2 miliarde de lei, arată datele BVB.

    „Prin eforturile considerabile ale colegilor noştri, dar şi cu sprijinul specialiştilor din Rominserv şi a partenerilor din industrie, rafinăria noastră dispune acum de un flux tehnologic complet, care ne va ajuta să îndeplinim obiectivele operaţionale, având ca prioritate siguranţa angajaţilor şi fără a neglija componenta pentru protecţia mediului înconjurător”, a declarat Felix Crudu Tesloveanu, Directorul General al Rompetrol Rafinare.

    Lucrările efective de reabilitare a instalaţiei HPM au fost demarate încă din luna iulie 2021 şi au fost finalizate în timpul opririi tehnologice din perioada martie – aprilie 2022, când au fost efectuate, de asemenea, testările şi certificările de rigoare.

    Toate rezervoarele şi coloanele care compun instalaţia au fost produse în România, respectând specificaţiile tehnice de calitate pentru conformarea la cerinţele şi legislaţia în vigoare. Instalaţia are o capacitate de procesare de aproximativ un milion de tone pe an, cu un debit de 130 de m3 pe oră şi dispune de capabilitatea să proceseze un amestec de motorină de Distilare Atmosferică, motorină de Cocsare şi motorină de Cracare Catalitică, la un grad ridicat de desulfurare.

    Instalaţia HPM reprezintă una dintre principalele capacităţi de obţinere a motorinelor cu specificaţii de calitate ridicate, iar în urma proceselor operaţionale, rezultă şi produse secundare, cum ar fi fracţia uşoară, folosită în instalaţia de Hidrofinare Petrol Reactor (HPR), respectiv gaze care sunt trimise în instalaţia de Desulfurare Gaze şi Recuperare Sulf (DGRS).

    În perioada în care instalaţia HPM nu a fost funcţională, producţia de motorină a fost asigurată de celelalte instalaţii de hidrofinare, pentru a răspunde cererii domestice de produse petroliere.

    În 2022, compania a planificat procesarea a circa 5,6 milioane de tone de materii prime, cu obţinerea de aproximativ 2,7 milioane de tone de diesel şi Jet A1 (combustibil special de aviaţie). Acţionarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare sunt KMG International (54,63% – direct şi indirect) şi Statul Român, prin Ministerul Energiei (44,7%).