Andreea Petrişor este managing director al Delivery Hero România, rol din care coordonează peste 100 de oameni, care provin din toate zonele operaţionale (vânzări, logistică, suport clienţi, dezvoltare tech şi alte funcţii suport), de la începutul acestui an.
„Activitatea grupului în România se dezvoltă cu o viteză foarte mare, favorizată şi de dinamica pieţei locale. Numai anul trecut am crescut afacerile cu 130% şi continuăm să creştem într-un ritm accelerat”, descrie ea cele mai recente rezultate înregistrate.
Înainte de acceptarea acestui rol a lucrat în consultanţă strategică timp de opt ani, ca project manager la Roland Berger, la Bruxelles. În 2014 şi 2015 a studiat în cadrul unui MBA la INSEAD, iar anterior a studiat la Universitatea Paris Dauphine, dar şi la Universitatea Torcuato Di Tella din Buenos Aires şi la universitatea Regent din Londra. „Consultanţa a fost pentru mine cea mai bună şcoală de management şi de leadership în sensul în care am lucrat foarte mult pe o varietate de proiecte, de industrii: în momentul în care era criză, m-am ocupat de restructurări, optimizare, ulterior, în momentul în care s-au schimbat lucrurile, m-am ocupat de zona de creştere, de dezvoltare, de strategie. În ultimii ani, mi-a plăcut zona operaţională, îmi plăcea să lucrez foarte mult cu clientul, efectiv pe teren, lucram la toate nivelurile, îmi plăcea să fiu acolo, parte din echipa clientului şi să văd lucrurile implementate”, îşi descrie ea experienţa profesională. De altfel, trecerea de la consultanţă, la rolul curent a fost cel mai dificil pas pe care l-a făcut în carieră. În ceea ce priveşte cea mai mare reuşită, aceasta se leagă de flexibilitatea de a se adapta la diferite culturi şi medii. „De-a lungul timpului, am locuit şi m-am integrat în şapte ţări străine, în metropole cu «personalităţi» complet diferite (Londra, Paris, Singapore, Bruxelles, Buenos Aires etc.) atât pentru studii, cât şi de-a lungul carierei. Această experienţă internaţională mi-a dezvoltat foarte mult abilitatea de a aprecia diversitatea culturală şi m-am asigurat că extrag ce este mai bun din interacţiunea cu oameni cu un alt background faţă de al meu. Pentru mine este extrem de important să poţi să îţi pui sub semnul întrebării propriile concepţii şi să fii deschis ca să înţelegi şi să accepţi perspective diferite, pentru a vedea imaginea în ansamblu.”
Tag: motive
-
100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Andreea Petrişor, managing director Delivery Hero România (foodpanda, hipMenu)
-
Cum pot fi certurile transformate într-un lucru bun, mai ales la locul de muncă
Transparenţa în comunicare ocupă printre primele locuri în wishlistul companiilor moderne. Însă, aşa cum ştim, vechile obiceiuri dispar greu! Bârfele, zvonurile, dualitatea şi afirmaţiile nesincere sunt în continuare un lucru obişnuit în multe companii, iar atunci când vine vorba de întâlniri, multe persoane nu au curajul să spună lucrurilor pe nume, de teamă să nu fie greşit interpretate sau să provoace certuri. Conflicte în care se încing spiritele au existat întotdeauna şi vor continua să existe, între despoţi avizi de putere din diferite organizaţii. Însă în ceea ce priveşte comunicarea zilnică în cadrul corporaţiilor, acestea sunt considerate un subiect tabu.
Conflictele înăbuşite,
un duşman al productivităţii
Potrivit unui studiu realizat de KPMG, conflictele şi discuţiile aprinse consumă între 10% şi 15% din timpul de lucru. Grupul de experţi în medierea afacerilor din cadrul Camerei Federale de Comerţ a Austriei au calculat ca neînţelegerile la locul de muncă determină costuri de aproximativ 650 de euro pe an de angajat. Mai mult decât atât, conflictele sunt extrem de consumatoare de timp, reduc productivitatea şi au un impact negativ asupra spiritului de echipă.
„Problema în aceste situaţii nu o reprezintă conflictul în sine, ci faptul că acesta nu este abordat şi gestionat în mod direct”, explică Helga Pattart-Drexler, director de educaţie executivă la WU Executive Academy. „În întâlniri, oamenii adesea evită să trateze în mod direct subiectele delicate şi pot discuta pe ocolite la nesfârşit. Cei mai mulţi se tem să nu stârnească o discuţie în contradictoriu, iar în cazul în care aceasta are loc, ei iau personal argumentele care li se aduc”, adaugă ea. Aceasta este o greşeală gravă: „Obsesia armoniei consumă o cantitate foarte mare de energie, care ar putea fi mai bine folosită pentru muncă”.Ar trebui să ne contrazicem?
Cu siguranţă, însă într-un mod corect!
Helga Pattart-Drexler şi superioara ei Astrid Kleinhanns-Rollé, managing director al WU Executive Academy, au adoptat o cultură deschisă a conflictelor. „Amândouă suntem firi impulsive şi directe. Deci, s-a întâmplat să avem discuţii foarte aprinse şi emoţionale, cu scântei”, mărturiseşte râzând. În urma acestor experienţe, cele două au găsit o modalitate prin care să se contrazică una pe cealaltă într-o manieră sinceră şi apreciativă:1. Big–Bangul duce la crearea a ceva nou
În primele dăţi când s-au contrazis, cele două s-au simţit nesigure. „După cearta avută, am discutat despre cât de îmbucurător este că putem fi atât de directe şi deschise una faţă de cealaltă. Acum suntem conştiente de avantajul diferenţelor noastre de opinii pe diverse subiecte, pentru că aşa putem obţine noi perspective”, explică Helga Pattart-Drexler. Astrid Kleinhanns-Rollé este de asemenea convinsă de beneficiile unei culturi deschise a situaţiilor conflictuale: „Ideile noi nu pot apărea decât dacă există un mediu deschis, în care toată lumea îşi poate exprima părerea”, afirmă ea.
Atitudinea potrivită este o condiţie sine qua non pentru o argumentare constructivă: este important să nu luaţi personal ceea ce spun oamenii şi să susţineţi cauza şi rezultatul.2. Emoţiile sunt eliberate şi te simţi uşurat
Majoritatea oamenilor sunt de părere că o discuţie în contradictoriu este sinonim cu a comunica într-un mod supărător şi jignitor pentru interlocutor: „Noi nu procedăm aşa. Întotdeauna rămânem respectuoase şi ne tratăm ca parteneri egali, însă ne manifestăm emoţiile”, spune Helga. „Când discuţia devine mai aprinsă, colegii noştri sunt puţin derutaţi, apoi încearcă să ne liniştească”, continuă ea, adăugând că în timpul unui conflict deschis se eliberează multă energie negativă reprimată, ceea ce oferă un sentiment de uşurare. Însă eliberarea emoţională personală nu trebuie să reprezinte un scop în sine – directorii care au obiceiul de a pălăvrăgi şi angajaţii isterici sunt departe de a fi inovativi. „Scopul oricărei certe trebuie să fie acela de a ajuta cauza; în cele din urmă trebuie să existe o formă de consens, chiar dacă singurul lucru cu care sunteţi de acord este faptul că nu sunteţi de acord unul cu celălalt”, explică Astrid Kleinhanns-Rollé.3. Oamenii îşi pot arăta adevărata personalitate
Într-un mediu în care se aşteaptă ca oamenii să se comporte profesional, este adesea considerat tabu să comunici de ce eşti furios şi cu atât mai mult să îţi manifeşti furia. În acest context, managerii trebuie să aibă o atitudine deschisă şi să le ofere angajaţilor un spaţiu protejat, în care aceştia să se poată exprima onest. „Odată, Astrid mi-a spus: Te deranjează ceva, descarcă-te! Aşa am reuşit să îmi las gândurile libere şi să mă eliberez de starea de furie”, îşi aminteşte Helga Pattart-Drexler. „Nu poate exista deschidere şi onestitate dacă managerii nu creează o atmosferă de încredere”, spune Astrid Kleinhanns-Rollé, adăugând faptul că iniţiativa unor manageri de a introduce o cultură organizaţională deschisă într-un mediu toxic în care încă predomină frica, fără a conduce prin exemplul propriu, este sortită eşecului. „Faptul de a putea fi tu însuţi/însăţi la locul de muncă, de a-ţi arăta emoţiile, fără a trebui să te prefaci are o valoare enormă şi este mult mai important decât să-ţi păstrezi mereu calmul”, explică Helga Pattart-Drexler, privind lucrurile din perspectiva unui angajat.4. Certurile dezvoltă încrederea reciprocă
Certurile înjositoare pot ruina o relaţie. Însă argumentele constructive, oneste şi directe contribuie la dezvoltarea sa, cu conditia să te deschizi şi să îţi arăţi vulnerabilitatea. Acest lucru, la rândul lui, presupune să conştientizezi următoarele: „La un moment dat, noi două am ajuns să realizăm că oamenii nu se ceartă pentru că sunt nervoşi unul pe celălalt. Ne-am putea spune: Mă deranjează că nu mă înţelegi! Şi totuşi, cealaltă persoană nu se va simţi ofensată”, spune Helga Pattart-Drexler. Ceea ce este crucial în această situaţie este să învăţăm să distingem între motivele şi argumentele obiective şi cele personale. „Această metodă funcţionează foarte bine şi pentru copii. Simplul fapt că cineva are o opinie diferită nu înseamnă că el sau ea vrea să te enerveze. Cel mai important lucru este să foloseşti întotdeauna cuvinte pe care cealaltă persoană le poate accepta”, explică ea, adăugând că adoptarea acestei atitudini şi faptul de a te amuza cu o persoană pe seama unei cerţi trecute va aprofunda relaţia dintre voi şi încrederea reciprocă. „Ştiu că pot avea încredere 100% în Astrid şi ea se poate baza 100% pe mine”, adaugă Helga Pattart-Drexler. „Tocmai pentru că, uneori, ies scântei!” -
Cum pot fi certurile transformate într-un lucru bun, mai ales la locul de muncă
Transparenţa în comunicare ocupă printre primele locuri în wishlistul companiilor moderne. Însă, aşa cum ştim, vechile obiceiuri dispar greu! Bârfele, zvonurile, dualitatea şi afirmaţiile nesincere sunt în continuare un lucru obişnuit în multe companii, iar atunci când vine vorba de întâlniri, multe persoane nu au curajul să spună lucrurilor pe nume, de teamă să nu fie greşit interpretate sau să provoace certuri. Conflicte în care se încing spiritele au existat întotdeauna şi vor continua să existe, între despoţi avizi de putere din diferite organizaţii. Însă în ceea ce priveşte comunicarea zilnică în cadrul corporaţiilor, acestea sunt considerate un subiect tabu.
Conflictele înăbuşite,
un duşman al productivităţii
Potrivit unui studiu realizat de KPMG, conflictele şi discuţiile aprinse consumă între 10% şi 15% din timpul de lucru. Grupul de experţi în medierea afacerilor din cadrul Camerei Federale de Comerţ a Austriei au calculat ca neînţelegerile la locul de muncă determină costuri de aproximativ 650 de euro pe an de angajat. Mai mult decât atât, conflictele sunt extrem de consumatoare de timp, reduc productivitatea şi au un impact negativ asupra spiritului de echipă.
„Problema în aceste situaţii nu o reprezintă conflictul în sine, ci faptul că acesta nu este abordat şi gestionat în mod direct”, explică Helga Pattart-Drexler, director de educaţie executivă la WU Executive Academy. „În întâlniri, oamenii adesea evită să trateze în mod direct subiectele delicate şi pot discuta pe ocolite la nesfârşit. Cei mai mulţi se tem să nu stârnească o discuţie în contradictoriu, iar în cazul în care aceasta are loc, ei iau personal argumentele care li se aduc”, adaugă ea. Aceasta este o greşeală gravă: „Obsesia armoniei consumă o cantitate foarte mare de energie, care ar putea fi mai bine folosită pentru muncă”.Ar trebui să ne contrazicem?
Cu siguranţă, însă într-un mod corect!
Helga Pattart-Drexler şi superioara ei Astrid Kleinhanns-Rollé, managing director al WU Executive Academy, au adoptat o cultură deschisă a conflictelor. „Amândouă suntem firi impulsive şi directe. Deci, s-a întâmplat să avem discuţii foarte aprinse şi emoţionale, cu scântei”, mărturiseşte râzând. În urma acestor experienţe, cele două au găsit o modalitate prin care să se contrazică una pe cealaltă într-o manieră sinceră şi apreciativă:1. Big–Bangul duce la crearea a ceva nou
În primele dăţi când s-au contrazis, cele două s-au simţit nesigure. „După cearta avută, am discutat despre cât de îmbucurător este că putem fi atât de directe şi deschise una faţă de cealaltă. Acum suntem conştiente de avantajul diferenţelor noastre de opinii pe diverse subiecte, pentru că aşa putem obţine noi perspective”, explică Helga Pattart-Drexler. Astrid Kleinhanns-Rollé este de asemenea convinsă de beneficiile unei culturi deschise a situaţiilor conflictuale: „Ideile noi nu pot apărea decât dacă există un mediu deschis, în care toată lumea îşi poate exprima părerea”, afirmă ea.
Atitudinea potrivită este o condiţie sine qua non pentru o argumentare constructivă: este important să nu luaţi personal ceea ce spun oamenii şi să susţineţi cauza şi rezultatul.2. Emoţiile sunt eliberate şi te simţi uşurat
Majoritatea oamenilor sunt de părere că o discuţie în contradictoriu este sinonim cu a comunica într-un mod supărător şi jignitor pentru interlocutor: „Noi nu procedăm aşa. Întotdeauna rămânem respectuoase şi ne tratăm ca parteneri egali, însă ne manifestăm emoţiile”, spune Helga. „Când discuţia devine mai aprinsă, colegii noştri sunt puţin derutaţi, apoi încearcă să ne liniştească”, continuă ea, adăugând că în timpul unui conflict deschis se eliberează multă energie negativă reprimată, ceea ce oferă un sentiment de uşurare. Însă eliberarea emoţională personală nu trebuie să reprezinte un scop în sine – directorii care au obiceiul de a pălăvrăgi şi angajaţii isterici sunt departe de a fi inovativi. „Scopul oricărei certe trebuie să fie acela de a ajuta cauza; în cele din urmă trebuie să existe o formă de consens, chiar dacă singurul lucru cu care sunteţi de acord este faptul că nu sunteţi de acord unul cu celălalt”, explică Astrid Kleinhanns-Rollé.3. Oamenii îşi pot arăta adevărata personalitate
Într-un mediu în care se aşteaptă ca oamenii să se comporte profesional, este adesea considerat tabu să comunici de ce eşti furios şi cu atât mai mult să îţi manifeşti furia. În acest context, managerii trebuie să aibă o atitudine deschisă şi să le ofere angajaţilor un spaţiu protejat, în care aceştia să se poată exprima onest. „Odată, Astrid mi-a spus: Te deranjează ceva, descarcă-te! Aşa am reuşit să îmi las gândurile libere şi să mă eliberez de starea de furie”, îşi aminteşte Helga Pattart-Drexler. „Nu poate exista deschidere şi onestitate dacă managerii nu creează o atmosferă de încredere”, spune Astrid Kleinhanns-Rollé, adăugând faptul că iniţiativa unor manageri de a introduce o cultură organizaţională deschisă într-un mediu toxic în care încă predomină frica, fără a conduce prin exemplul propriu, este sortită eşecului. „Faptul de a putea fi tu însuţi/însăţi la locul de muncă, de a-ţi arăta emoţiile, fără a trebui să te prefaci are o valoare enormă şi este mult mai important decât să-ţi păstrezi mereu calmul”, explică Helga Pattart-Drexler, privind lucrurile din perspectiva unui angajat.4. Certurile dezvoltă încrederea reciprocă
Certurile înjositoare pot ruina o relaţie. Însă argumentele constructive, oneste şi directe contribuie la dezvoltarea sa, cu conditia să te deschizi şi să îţi arăţi vulnerabilitatea. Acest lucru, la rândul lui, presupune să conştientizezi următoarele: „La un moment dat, noi două am ajuns să realizăm că oamenii nu se ceartă pentru că sunt nervoşi unul pe celălalt. Ne-am putea spune: Mă deranjează că nu mă înţelegi! Şi totuşi, cealaltă persoană nu se va simţi ofensată”, spune Helga Pattart-Drexler. Ceea ce este crucial în această situaţie este să învăţăm să distingem între motivele şi argumentele obiective şi cele personale. „Această metodă funcţionează foarte bine şi pentru copii. Simplul fapt că cineva are o opinie diferită nu înseamnă că el sau ea vrea să te enerveze. Cel mai important lucru este să foloseşti întotdeauna cuvinte pe care cealaltă persoană le poate accepta”, explică ea, adăugând că adoptarea acestei atitudini şi faptul de a te amuza cu o persoană pe seama unei cerţi trecute va aprofunda relaţia dintre voi şi încrederea reciprocă. „Ştiu că pot avea încredere 100% în Astrid şi ea se poate baza 100% pe mine”, adaugă Helga Pattart-Drexler. „Tocmai pentru că, uneori, ies scântei!” -
Viorica Dăncilă, interviu pentru Bloomberg: Nu dorim să oferim motive pentru posibile sancţiuni
România se afla pe punctul de a urma Ungaria şi Polonia în viziunea negativă a Uniunii Europene, oficialii de la Bruxelles acuzând politicienii români că nu respectă principiile democraţiei. În contextul în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, Viorica Dăncilă consideră că este timpul pentru o reapropiere de Uniunea Europeană.
„Am reluat dialogul constructiv cu oficialii de la Bruxelles- nu dorim să oferim motive pentru posibile sancţiuni. Consider că pericolul declanşării Articolului 7 în cazul României a trecut”, a declarat Viorica Dăncilă, cu referire la mecanismul de sancţionare al Uniunii Europene.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
CEO-ul ING România şi-a anunţat plecarea din România. Care sunt motivele
După un mandat de 7 ani ca CEO al ING Bank România, Michal Szczurek a fost numit director de retail în ING Asia, mandatul său începând cu data de 1 iulie 2019, potrivit unui comunicat de presă trimis astăzi de reprezentanţii băncii.
„În acest an, ING Bank România sărbătoreşte 25 de ani şi asta mi-a permis să mă uit în urmă nu doar la cei 7 ani petrecuţi aici, ci la tot ce au creat oamenii din ING. Şi spun creat pentru că doar prin efortul şi dedicarea lor am ajuns a şasea bancă din România, fără achiziţii externe. ING România e mai mult decât un start-up de succes, care a crescut într-o bancă serioasă şi relevantă. Am schimbat viaţa românilor făcând bankingul mai accesibil, eficient şi prietenos, am economist timpul clienţilor şi simplificat efortul lor, reuşind într-adevar să îi susţinem să fie cu un pas înainte atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală” – Michal Szczurek, CEO ING Bank Romania.
Szczurek are o carieră de peste 20 de ani în industria bancară, având un rol semnificativ în formarea celui mai mare fond de pensii din Polonia. Atunci când s-a alăturat grupului ING, a fost numit Director de Retail al ING Bank Polonia, şi, înainte de a fi numit la conducerea băncii din România, a fost Director de Retail al TMB Thailanda pentru trei ani, timp în care a transformat o bancă deţinută anterior de stat într-un business retail de succes.
-
Cele patru motive pentru care Bill Gates este mai fericit la 63 de ani decât la 25
Cofondatorul Microsoft, Bill Gates, a afirmat că este mai fericit la 63 de ani decât era la 25 de ani în cadrul unei sesiuni de întrebări de pe platforma Reddit. Astfel, în cadrul „Ask Me Anything”, Bill Gates a analizat subiecte precum schimbările climatice sau viitorul educaţiei. Printre altele, cofondatorul Microsoft a fost întrebat dacă este fericit şi ce anume îl face fericit.
„Da, sunt. Când aveam 30 de ani nu mă gândeam că oamenii de 60 de ani erau foarte inteligenţi sau că se distrau foarte mult. Acum am avut o contra-revelatie. Întrebaţi-mă în 20 de ani şi vă voi spune cât de inteligenţi sunt oamenii de 80 de ani”, a spus Bill Gates.
Într-o postare recentă pe Facebook, el spunea că: „Atunci când aveam 20 şi 30 de ani, eram înnebunit după software. Nu îmi luam vacanţe sau weekend-uri libere şi nu eram interesat de însurătoare. Evident, acest lucru s-a schimbat când am cunoscut-o pe Melinda!”
Parafrazând noile revelaţii în viaţă ale lui Bill Gates, iată cum poate oricine să obţină acelaşi nivel de fericire:
1. Respectă-ţi angajamentele
Modul în care oamenii devin mai inteligenţi în timp ce îmbătrânesc nu se referă doar la creşterea cunoştinţelor intelectuale, ci şi la acumularea mai multor bogaţii. Este vorba despre alegerea intenţionată a angajamentelor şi respectarea lor, după cum a spus Gates.
2. Dezvoltă mentalitatea de a dărui
Prin fundaţia sa generoasă, Gates a realizat acest lucru pe o scară pe care majoritatea dintre noi nu o poate înţelege. În 2006, prietenul său apropiat Warren Buffett, acum cel de-al treilea cel mai bogat om de pe planetă, a dăruit 31 de miliarde de dolari din averea sa pentru finanţarea activităţii Fundaţiei Gates în combaterea bolilor infecţioase şi reformarea educaţiei.
3. Tratează-ţi corpul ca pe un templu sacru
Gates a spus că mişcarea duce la fericire. S-a demonstrat că exerciţiile fizice îmbunătăţesc starea de spirit şi scad senzaţia de depresie, anxietate şi stres.
4. Pune familia pe primul loc.
După cum a sugerat, priorităţile lui Gates s-au schimbat pentru a se concentra mai mult pe viaţa de familie şi sentimentul special de a-şi vedea copiii excelând în viaţă.
-
Care sunt motivele pentru care tinerii angajaţi îşi părăsesc locurile de muncă – VIDEO
„Cred că înainte de oportunităţi stau caracterul şi educaţia, sunt zone pe care noi ar trebui să lucrăm mai mult. Cred că aceşti tineri nu au un ghidaj care provine şi din familie dar şi din mediul de educaţie, legat de responsabilitatea de a te duce la un loc de muncă, de a învăţa ceva, de a avea răbdare să creşti. Pe lângă toată nebunia asta de deficit de forţă de muncă, noi ne confruntăm de fapt cu lipsa de educaţie şi de lipsa de conştientizare a cum poţi să trăieşti,a cum poţi să continui în viaţa asta? Noi avem două clase în învăţământul dual, şi mai avem o problemă a absenteismului şi a abandonului şcolar şi încercăm cât putem să stăm de vorbă cu ei, să îi facem noi să conştientizeze, să discutăm ceea ce părinţii lor nu discută cu ei. Chiar i-am invitat împreună la restaurant, am avut de Crăciun o masă la care i-am invitat pe copii cu părinţii lor, mulţi dintre ei nu au venit, deşi era o întâlnire în care să vadă unde fac practică, să intre în bucătărie, să vadă ce meserii vor avea copii lor. Am început cu 64 de copiii şi avem vreo 54 acum. Deci sunt copiii care nu-şi mai iau bursa din cauza absenţelor. Sunt foarte multe zone în care ne implicăm dar ele vor da rezultate în timp şi cu cât suntem mai mulţi cu atât este mai bine. Noi suntem atestaţi să calificăm, avem propria noastră şcoală internă, avem câte o propunere pentru fiecare categorie de vârstă. Avem oameni la peste 60 de ani, care sunt membrii de bază în echipele noastre, şi sunt oameni pensionari care-şi completează veniturile pentru un trai mai bun.”
Avem 150.000 de pensionari care lucrează conform statisticilor scrise în ZF.
-
Motivele pentru care Isărescu spune că OUG nr. 114/2018 este „cel puţin o nereuşită”
„OUG nr. 114/2018 este cel puţin o nereuşită, este un impozit pe politica monetară, ne leagă de mâini. (…) Dacă noi, la un atac al leului majorăm dobânzile, omorâm băncile”, a afirmat Mugur Isărescu, marţi, la audierea de la Comisia Economică a Senatului.La această audiere participă întreg Consiliul de Adminsitraţie al BNR, iar iniţiativa audierii i-a aparţinut senatorului ALDE Daniel Zamfir, preşedintele acesteia.„Este atac la adresa independenţei instituţiei. (…) Avem deja semnale de la Banca Centrală Europeană”, a subliniat Isărescu, când a explicat efectele taxei pe activele financiare ale băncilor.Isărescu: Dobânzile la depozite vor scădeaMugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a spus, marţi, că printre efectele introducerii taxei pe activele financiare ale băncilor este scăderea dobânzilor la depozitele bancare.„Dobânzile la depozite vor scădea. (…) Sunt taxate şi activele reprezentând activele minime obligatorii. (…) S-a pus o taxă la grămadă şi pe titluri de stat, adică pe împrumuturile pe care le dă statului român şi Prima casă. Propunerea este de a le scoate pe acestea (de la calcularea taxei pe activele financiare – n.red.)”, a afirmat, marţi, Mugur Isărescu, la audierea de la Comisia Economică a Senatului. -
Vremuri grele la RCS&RDS/Digi: Ioan Bendei, omul de încredere al lui Zoltan Teszari, cel care controlează din umbră grupul de telecomunicaţii şi televiziune, şi-a dat demisia pe neaşteptate din motive personale şi nu va mai deţine nicio funcţie şi nicio putere în cadrul grupului
“Demisia a fost înregistrată marţi, 5 februarie 2019, dată începând cu care domnul Ioan Bendei nu va mai deţine o poziţie de conducere sau de reprezentare a RCS&RDS. Consiliul de administraţie al RCS&RDS va convoca Adunarea Generală a Acţionarilor (A.G.A.) RCS&RDS pentru a desemna un nou membru în cadrul consiliului de administraţie. Până la decizia finală a A.G.A. societăţii RCS&RDS, Dan Ioniţă (40 de ani), director financiar al RCS&RDS şi al Societăţii, va fi cel de-al cincilea membru al consiliului de administraţie al RCS&RDS, cu mandat interimar”, se arată în raportul publicat de Digi pe site-ul Bursei de Valori.În raport se mai menţionează că ceilalţi membri ai boardului director al RCS&RDS sunt Serghei Bulgac (preşedinte), Valentin Popoviciu (vice-preşedinte), Mihai Dinei (membru neexecutiv) şi Bogdan Ciobotaru (membru neexecutiv).