Tag: monitorizare

  • CNAIR: Podurile din România nu sunt în pericol să se prăbuşească

    „Din cele 4.250 de poduri aflate pe reţeaua de Drumuri Naţionale din România, doar 37 se află în clasa tehnică 5 (n.n.- cu trafic intens), iar majoritatea lor sunt situate pe drumuri secundare, preluate în trecut de la autorităţile locale, iar 680 de poduri sunt în clasa tehnică 4”, precizează compania.

    „Nici unul dintre aceste poduri nu prezintă risc iminent de colapsare, deoarece sunt monitorizate permanent, iar acolo unde se constată agravarea situatiei se ia inclusiv măsura închiderii şi devierii circulaţiei pe alte rute”, menţionează CNAIR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gadget Review: Fitbit Versa, alternativă la Apple Watch

    +Design minimalist
    +Preţ convenabil
    +Date exacte despre puls, activitate sau somn

    -Aplicaţiile din magazin nu funcţionează bine


    Fitbit Versa este cel mai nou ceas inteligent al companiei americane şi, în urma testării, pare să fie şi cel mai bun ceas realizat de companie până acum. Să vă spun de ce.

    Ceasul are un design minimalist, cadran cu o formă dreptunghiulară, un buton în stânga şi două în dreapta; poate fi echipat cu o curea din silicon sau una din piele. De asemenea, mai există o variantă cu curea din material textil fie gri, fie mov. Designul este unul modern şi aduce cu cel al Apple Watch (necunoscătorii le pot confunda), iar mie mi-a plăcut. În plus, ceasul este unul destul de uşor pentru a putea fi purtat toată ziua, şi chiar noaptea, dacă eşti interesat să obţii date despre somnul tău. L-am purtat toată ziua, la birou, dar şi în timpul exerciţiilor fizice şi nu am simţit că mă jenează în vreun fel. L-am ţinut la mână de câteva ori chiar şi în timpul somnului şi nu m-a deranjat.

    Când am testat primul smartwatch, am încercat să-i înţeleg utilitatea şi am ajuns la o concluzie nu foarte flatantă pentru producătorii de asemenea obiecte: un smartwatch este un ceas normal cu câteva „zorzoane” în plus şi cu un preţ mare. În cazul brăţărilor de fitness, am fost mai interesat, deoarece oferă date despre sănătate ce te ajută să duci un stil de viaţă mai sănătos, iar preţul era mai mic faţă de ceasurile inteligente.

    După părerea mea, Fitbit Versa reuşeşte să îmbine plusurile celor două lumi (ceasuri şi brăţări) şi poate deveni un accesoriu pentru cei care doresc un ceas modern care să le ofere şi date despre sănătate. Versa pune accentul pe sport şi are un buton dedicat unei secţiuni unde poţi înregistra diferitele tipuri de sporturi (alergat, bicicletă, înot etc.) şi poate măsura distanţa pe care o parcurgi, viteza şi aşa mai departe. De asemenea, pe ceas poţi vedea pulsul actual, caloriile arse sau câţi paşi ai făcut. Pentru a încuraja sportul, Fitbit vine cu metode de motivare (de pildă: „Încă 1.000 de paşi pentru a-ţi atinge obiectivul” sau „Trebuie să mai faci încă 180 de paşi ora aceasta”), însă o problemă cu multe ceasuri şi brăţări era faptul că puteau fi păcălite. Nici Versa nu face excepţie. Dacă stai pe loc şi gesticulezi frenetic, ceasul interpretează acest lucru ca paşi făcuţi.

    În legătură cu celălalte măsurători nu am observat discrepanţe: bătăile inimii, exerciţiile sau caloriile arse par a fi corecte. Ceasul vine şi cu un antrenor personal care te poate ajuta să progresezi în antrenamentele de acasă sau de la sală (pentru acces complet trebuie să plăteşti). Tot pe ceas poţi vedea cum e vremea, poţi stoca muzică, poţi pune alarmă, te poţi cronometra şi, pentru ţările unde este disponibilă plata prin NFC, poţi plăti la supermarket cu ajutorul ceasului. Pentru Versa, Fitbit a implementat şi o aplicaţie de relaxare (trebuie să expiri şi să inspiri adânc de câteva ori), dar şi o funcţie utilă pentru femei (monitorizarea ciclului menstrual). Astfel, femeile beneficiază de un plus de informaţie şi o pot corela cu performanţa sportivă pentru a administra mai bine zilele de efort fizic. Din motive biologice, nu am putut testa această funcţie, dar, la o primă vedere, mi se pare o caracteristică extrem de utilă.

    Un mare plus pe care Fitbit îl are faţă de ceilalţi competitori este platforma unde utilizatorii pot observa date statistice despre ei înşişi şi activităţile lor. De pildă, aici pot vedea câţi paşi fac în medie pe săptămână sau pe lună, pot să-şi urmărească activitatea şi progresul, pot vedea câte ore dorm pe noapte şi cum dorm, pot compara datele cu alte altor indivizi şi pot vedea dacă se încadrează în valorile medii sau, dimpotrivă, pot detecta o posibilă anomalie, care poate constitui un semnal de alarmă.

    Un lucru care nu mi-a plăcut la Fitbit Ionic, ceasul anterior, era faptul că nu puteam răspunde la niciun fel la notificare, indiferent că era un telefon sau SMS. Acum, Fitbit a implementat un sistem de răspuns prin cinci replici presetate pe care le poţi modifica cum vrei (Da, Nu, Te sun imediat etc.). O altă problemă a multor ceasuri inteligente este autonomia bateriei, iar multe ceasuri inteligente nu rezistă două zile de funcţionare. Fitbit Versa performează la acest aspect, asigurând constant patru zile de funcţionare.

    Un lucru care mi se pare că lipseşte de la acest smartwatch este posibilitatea de a vedea locul unde eşti pe hartă şi posibilitatea de a naviga. Ar fi extrem de util ca, atunci când eşti turist într-un oraş, să te uiţi doar pe ceas pentru a vedea unde eşti şi să vezi cum poţi ajunge în locul dorit, fără să mai fii nevoit să apelezi la telefon. Am căutat în magazinul de aplicaţii al Fitbit şi am găsit două aplicaţii de hartă, dar niciuna nu funcţionează cum trebuie: se încarcă foarte greu, navigarea pe hartă e dificilă şi nu recomand utilizarea unei astfel de aplicaţii. Poate pe viitor Fitbit o să-şi creeze propria aplicaţie de hărţi.
    Fitbit avea nevoie de un ceas inteligent care să aibă lipici la public, iar această versiune bifează câteva dintre caracteristicile esenţiale pentru a fi un ceas inteligent de succes.


    casetă tehnică:
    Compatibilitate iOS, Android, Windows
    sistem de operare: Ecran: LCD
    Touchscreen: Da
    Rezistent la apă: Da
    Autonomie baterie: 96 de ore
    Măsurători: distanţa parcursă, caloriile arse, activitate, puls, paşi făcuţi, scări urcate
    Senzori: Accelerometru, senzor de detectare a pulsului
    NFC: Da
    Bluetooth: Da
    Preţ: aproximativ 1.000 de lei

     

  • Charles Michel propune un nou mecanism de monitorizare a situaţiei statului de drept în UE

    “Belgia propune introducerea unui mecanism de evaluare de către omologi a situaţiei statului de drept”, a transmis Charles Michel joi prin Twitter.

    “Fiecare dintre cele 27 de state se vor supune examinării de către restul ţărilor membre. Această evaluare va permite dezvoltarea în mod colegial, prin bune practici şi corectarea problemelor”, a explicat premierul Belgiei.

  • Cea mai mare AROGANŢĂ a şmecherilor din Mamaia s-a dovedit un FALS banal. ADEVĂRUL pe care nimeni n-a avut curajul să-l spună despre cluburile de FIŢĂ de pe litoral

    În cea mai puternică acţiune pe care a realizat-o până acum pe litoral cu ocazia vacanţei de 1 mai, ANAF a pus câte un om la casă în cele mai mari 16 cluburi din Mamaia, iar sumele fiscalizate declarate au fost de 17,3 mil. lei, afirmă surse oficiale.
     
    În cele mai mari trei cluburi dintre acestea, încasările au fost de 14,3 mil. lei, iar în cel mai mare dintre cluburi numai duminică, 29 aprilie, au fost încasări de 1,28 mil. lei. În acţiunea de control de anul trecut, sumele declarate în vacanţa de 1 mai la trei cluburi monitorizate au fost de 1,2 mil. lei.  În 2016 au fost şapte cluburi monitorizate cu sume fiscalizate totale de 441.000 de lei, iar în 2015 au fost nouă cluburi monitorizate, cu sume fiscalizate de 1,47 mil. lei.
     
    Toate aceste cluburi sunt doar în Mamaia. Conform surselor citate, cea mai scumpă sticlă de şampanie despre care mass-media a scris că s-ar fi vândut într-unul din cluburi cu 100.000 de euro ar fi fost de fapt o acţiune de marketing.
     
  • PMB vrea să acorde vouchere de 2.000 lei gravidelor pentru achitarea medicamentelor şi serviciilor

    “Prin acest proiect femeile gravide vor beneficia, începând cu săptămâna a 10-a de sarcină, de vouchere în valoare de 2.000 de lei pentru cheltuielile cu eventuale tratamente medicamentoase şi analizele medicale necesare monitorizării şi ducerii la bun sfârşit a sarcinii”, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei de vineri, 4 mai, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

    Ajutorul este denumit în proiect Voucher-ul Materna Bucureşti, iar sumele necesare implementării programului de sprijin financiar vor fi asigurate prin bugetul Direcţiei Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buşoi: E ridicol ca primarul general să dea vina pe PNL pentru gropile din Bucureşti

    „Aş vrea să îi fie clar doamnei primar următoarele lucruri : PNL este în opoziţie, iar aşteptarea electoratului şi susţinătorilor ei este de a monitoriza îndeplinirea promisiunilor electorale şi cheltuirea corecta şi eficientă a banilor din bugetul bucureştenilor. PNL a făcut şi face o opoziţie raţională. Nu ne opunem unor proiecte benefice pentru Bucureşti, unor hotărâri care izvorăsc dintr-o obligaţie legală, nu am blocat funcţionarea aparatului Primăriei, şi pot aduce nenumărate exemple. Din păcate pentru bucureşteni, doamna Firea nu a venit până acum cu prea multe proiecte care să răspundă acestor principia”, a declarat Cristian Buşoi, prin intermediului unui comunicat de presă, remis, miercuri.

    Potrivit şefului PNL Bucureşti, afirmaţiile primarului general „sunt ridicole”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fermierul român care a reuşit să economisească zeci de mii de euro după ce a creat alături de vărul lui o aplicaţie de administrare a fermei

    Agriso a pornit acum trei ani în cadrul fermei Agromec Visina, judeţul Dolj,unde Ştefan Stănescu administrează 3.600 de hectare de teren în arendă. Ca şi în cazul majorităţii start-up-urilor, prin soluţia sa Stănescu a vrut să rezolve o problemă: solele erau fragmentate, fiind dispuse pe opt localităţi; în plus, îi era greu să se asigure că utilajele mergeau conform planului. „Faptul că la acea vreme nu exista o soluţie completă de management şi monitorizare pentru ferme ne-a determinat pe mine şi pe Mihai Stănescu, vărul meu, care este pasionat de programare, să punem bazele aplicaţiei Agriso”, povesteşte fermierul de 28 de ani, cu master în economie europeană şi cu un alt master în management agricol obţinut la USAMV Bucureşti.  Vărul său, Mihai Stănescu, în vârstă de 22 ani, este student în cadrul Facultăţii de Cibernetică a ASE Bucureşti.

    Au lucrat împreună timp de un an de zile, „am testat şi îmbunătăţit aplicaţia în ferma noastră, iar rezultatele au fost surprinzătoare”. Stănescu povesteşte că a lucrat din pasiune la aplicaţie şi astfel n-a întâmpinat dificultăţi notabile, însă a fost nevoie de „foarte multă răbdare pentru a verifica fiecare parametru în parte şi pentru a ne asigura că toate datele sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în fiecare zi în câmp”.

    Aplicaţia Agriso este un produs software ce ajută fermierii să aibă un control asupra activităţilor din fermă, în timp real, din spatele unui telefon sau al unei tablete. Utilajele agricole sunt dotate cu dispozitive GPS ce le-ar permite fermierilor monitorizarea permanentă, la orice oră şi din orice loc. Astfel, fermierul poate vedea ce suprafeţe sunt lucrate, consumul de motorină pe fiecare operaţiune în parte sau consumul general pe zi de lucru. Un alt lucru util pentru agricultori este survolarea şi monitorizarea pământurilor prin intermediul dronelor. „Găsim rapid zonele problematice din interiorul fiecărei sole, unde solul începe să se erodeze din cauza lucrării intensive a acestuia, an de an, şi pe care îl tratăm diferenţiat de zonele productive, pentru a-l aduce şi pe acesta, din nou, în parametri normali şi pentru a creşte astfel productivitatea din fermă”, spune Stănescu. Potrivit lui, solele din cadrul aplicaţiei sunt compatibile cu softul APIA, dând posibilitatea fermierilor să facă declaraţiile necesare pentru subvenţii direct din aplicaţie.

    Ştefan Stănescu susţine că aplicaţia are utilizatori din fiecare judeţ al României, iar totalul suprafeţelor fermelor ce utilizează aplicaţia „depăşeşte 80.000 de hectare şi avem peste 150 de conturi create”. Cifra de afaceri a Agriso în 2016 a fost de 75.000 de euro. „În primele două luni din acest an am depăşit deja nivelul de anul trecut, pe fondul creşterii exponenţiale a cererii”, afirmă fermierul român.

    Cu ce ajută monitorizarea utilajelor? Eficientizarea şi reducerea costurilor, în primul rând. Ştefan Stănescu susţine că a economisit aproximativ 70.000 de euro doar din motorină. „Cu ajutorul aplicaţiei am scăzut consumul de combustibil de la 330 de tone de motorină într-un an agricol la 260 de tone. Pentru o fermă de 3.600 de ha, 70 de tone de motorină reprezintă o scădere a consumului cu peste 21%, respectiv de aproximativ 20 de litri la hectar. De la 92 de litri consumaţi anual am ajuns la 72 de litri, în condiţiile în care am arat cu 30% mai mult teren decât în anul anterior şi consumul ar fi trebuit să fie mai mare”, spune Stănescu, care adaugă că şi sporul de producţie a crescut cu peste 10% cu ajutorul scanărilor.

    Clienţii care vor să folosească Agriso trebuie să plătească un preţ iniţial de achiziţie, apoi vor suporta un cost lunar de 10 euro pentru fiecare utilaj pentru furnizarea de date în timp real şi un cost lunar pentru servicii de asistenţă şi mentenanţă. „Suplimentar, se mai pot comanda şi dispozitive dedicate pentru un control şi mai bun al consumului de carburant sau se pot comanda şi scanări ale terenurilor din satelit sau din dronă.” Potrivit lui, costurile fermierilor se amortizează în primele două luni.

    Antreprenorul mai spune că în dezvoltarea aplicaţiei a investit „destul de multe resurse financiare, alături de multă muncă şi timp”, menţionând că au avut un avantaj al economiilor făcute în paralel în cadrul fermei. Mărturiseşte că iniţial nu se gândea că puteau monetiza aplicaţia, „dar după rezultatele obţinute, au apărut primele solicitări de la fermieri din zona noastră, apoi am început să o promovăm şi astfel cererea nu a întârziat să apară”.

    România este o ţară cu o îndelungată tradiţie agricolă; fermierii învaţă meserie din tată în fiu şi de obicei sunt reticenţi la schimbare, deoarece ratarea unui an agricol din cauza unei greşeli ar putea periclita întregul business. Cât de deschişi sunt ei la noile tehnologii? Ştefan Stănescu spune că fermierii români vor să încerce, mai ales din cauza presiunii pe preţul cerealelor. „Cei din vest şi America folosesc aceste noi tehnologii şi asta se reflectă în preţurile scăzute, deoarece fermele devin mai eficiente şi este rentabil pentru ele să vândă şi la preţuri mai mici.” Cei doi antreprenori au solicitări de colaborare şi din străinătate, din ţări „precum America de Nord, Iordania, Nigeria, India sau Iran, dar logistic este mai uşor pentru noi ca primii paşi să îi facem în apropierea României; dacă lucrurile merg bine, vom trece la următorul pas”.

    Românii vor concura la nivel internaţional pentru titlul de „cea mai bună afacere a anului din domeniul agriculturii”, în cadrul Future Agro Challenge. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul evenimentului Global Championship Summit din 16 martie 2017 în Africa de Sud. Agriso a fost printre cei patru finalişti din România şi a câştigat dreptul de a reprezenta ţara noastră la nivel internaţional. Ceilalţi finalişti au fost Serafim, UAV Robotics şi Naturami. Pentru 2017, au în plan extinderea echipei de cercetare-dezvoltare şi de promovare, care în momentul de faţă este formată din 12 persoane, dar şi implementarea de funcţii noi precum o soluţie GPS de ghidaj sau scanări automatizate cu drona.

  • Fermierul român care a reuşit să economisească zeci de mii de euro după ce a creat alături de vărul lui o aplicaţie de administrare a fermei

    Agriso a pornit acum trei ani în cadrul fermei Agromec Visina, judeţul Dolj,unde Ştefan Stănescu administrează 3.600 de hectare de teren în arendă. Ca şi în cazul majorităţii start-up-urilor, prin soluţia sa Stănescu a vrut să rezolve o problemă: solele erau fragmentate, fiind dispuse pe opt localităţi; în plus, îi era greu să se asigure că utilajele mergeau conform planului. „Faptul că la acea vreme nu exista o soluţie completă de management şi monitorizare pentru ferme ne-a determinat pe mine şi pe Mihai Stănescu, vărul meu, care este pasionat de programare, să punem bazele aplicaţiei Agriso”, povesteşte fermierul de 28 de ani, cu master în economie europeană şi cu un alt master în management agricol obţinut la USAMV Bucureşti.  Vărul său, Mihai Stănescu, în vârstă de 22 ani, este student în cadrul Facultăţii de Cibernetică a ASE Bucureşti.

    Au lucrat împreună timp de un an de zile, „am testat şi îmbunătăţit aplicaţia în ferma noastră, iar rezultatele au fost surprinzătoare”. Stănescu povesteşte că a lucrat din pasiune la aplicaţie şi astfel n-a întâmpinat dificultăţi notabile, însă a fost nevoie de „foarte multă răbdare pentru a verifica fiecare parametru în parte şi pentru a ne asigura că toate datele sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în fiecare zi în câmp”.

    Aplicaţia Agriso este un produs software ce ajută fermierii să aibă un control asupra activităţilor din fermă, în timp real, din spatele unui telefon sau al unei tablete. Utilajele agricole sunt dotate cu dispozitive GPS ce le-ar permite fermierilor monitorizarea permanentă, la orice oră şi din orice loc. Astfel, fermierul poate vedea ce suprafeţe sunt lucrate, consumul de motorină pe fiecare operaţiune în parte sau consumul general pe zi de lucru. Un alt lucru util pentru agricultori este survolarea şi monitorizarea pământurilor prin intermediul dronelor. „Găsim rapid zonele problematice din interiorul fiecărei sole, unde solul începe să se erodeze din cauza lucrării intensive a acestuia, an de an, şi pe care îl tratăm diferenţiat de zonele productive, pentru a-l aduce şi pe acesta, din nou, în parametri normali şi pentru a creşte astfel productivitatea din fermă”, spune Stănescu. Potrivit lui, solele din cadrul aplicaţiei sunt compatibile cu softul APIA, dând posibilitatea fermierilor să facă declaraţiile necesare pentru subvenţii direct din aplicaţie.

    Ştefan Stănescu susţine că aplicaţia are utilizatori din fiecare judeţ al României, iar totalul suprafeţelor fermelor ce utilizează aplicaţia „depăşeşte 80.000 de hectare şi avem peste 150 de conturi create”. Cifra de afaceri a Agriso în 2016 a fost de 75.000 de euro. „În primele două luni din acest an am depăşit deja nivelul de anul trecut, pe fondul creşterii exponenţiale a cererii”, afirmă fermierul român.

    Cu ce ajută monitorizarea utilajelor? Eficientizarea şi reducerea costurilor, în primul rând. Ştefan Stănescu susţine că a economisit aproximativ 70.000 de euro doar din motorină. „Cu ajutorul aplicaţiei am scăzut consumul de combustibil de la 330 de tone de motorină într-un an agricol la 260 de tone. Pentru o fermă de 3.600 de ha, 70 de tone de motorină reprezintă o scădere a consumului cu peste 21%, respectiv de aproximativ 20 de litri la hectar. De la 92 de litri consumaţi anual am ajuns la 72 de litri, în condiţiile în care am arat cu 30% mai mult teren decât în anul anterior şi consumul ar fi trebuit să fie mai mare”, spune Stănescu, care adaugă că şi sporul de producţie a crescut cu peste 10% cu ajutorul scanărilor.

    Clienţii care vor să folosească Agriso trebuie să plătească un preţ iniţial de achiziţie, apoi vor suporta un cost lunar de 10 euro pentru fiecare utilaj pentru furnizarea de date în timp real şi un cost lunar pentru servicii de asistenţă şi mentenanţă. „Suplimentar, se mai pot comanda şi dispozitive dedicate pentru un control şi mai bun al consumului de carburant sau se pot comanda şi scanări ale terenurilor din satelit sau din dronă.” Potrivit lui, costurile fermierilor se amortizează în primele două luni.

    Antreprenorul mai spune că în dezvoltarea aplicaţiei a investit „destul de multe resurse financiare, alături de multă muncă şi timp”, menţionând că au avut un avantaj al economiilor făcute în paralel în cadrul fermei. Mărturiseşte că iniţial nu se gândea că puteau monetiza aplicaţia, „dar după rezultatele obţinute, au apărut primele solicitări de la fermieri din zona noastră, apoi am început să o promovăm şi astfel cererea nu a întârziat să apară”.

    România este o ţară cu o îndelungată tradiţie agricolă; fermierii învaţă meserie din tată în fiu şi de obicei sunt reticenţi la schimbare, deoarece ratarea unui an agricol din cauza unei greşeli ar putea periclita întregul business. Cât de deschişi sunt ei la noile tehnologii? Ştefan Stănescu spune că fermierii români vor să încerce, mai ales din cauza presiunii pe preţul cerealelor. „Cei din vest şi America folosesc aceste noi tehnologii şi asta se reflectă în preţurile scăzute, deoarece fermele devin mai eficiente şi este rentabil pentru ele să vândă şi la preţuri mai mici.” Cei doi antreprenori au solicitări de colaborare şi din străinătate, din ţări „precum America de Nord, Iordania, Nigeria, India sau Iran, dar logistic este mai uşor pentru noi ca primii paşi să îi facem în apropierea României; dacă lucrurile merg bine, vom trece la următorul pas”.

    Românii vor concura la nivel internaţional pentru titlul de „cea mai bună afacere a anului din domeniul agriculturii”, în cadrul Future Agro Challenge. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul evenimentului Global Championship Summit din 16 martie 2017 în Africa de Sud. Agriso a fost printre cei patru finalişti din România şi a câştigat dreptul de a reprezenta ţara noastră la nivel internaţional. Ceilalţi finalişti au fost Serafim, UAV Robotics şi Naturami. Pentru 2017, au în plan extinderea echipei de cercetare-dezvoltare şi de promovare, care în momentul de faţă este formată din 12 persoane, dar şi implementarea de funcţii noi precum o soluţie GPS de ghidaj sau scanări automatizate cu drona.

  • Guvernul vrea un sistem de monitorizare a preţurilor pentru carburanţi

    ”Platforma de monitorizare a preţurilor pentru carburanţi, instrument similar Monitorului preţurilor în domeniul de retail alimentar, va conduce la transparentizarea pieţei pentru consumatori, astfel încât aceştia să poată alege carburanţii auto cu cel mai bun raport preţ-calitate. Creşterea transparenţei pentru consumatori ar putea accentua gradul de concurenţă pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi auto, cu implicaţii benefice asupra preţului carburanţilor, dar şi asupra calităţii acestora, serviciilor oferite în staţiile de distribuţie a carburanţilor etc”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, în vederea extinderii Monitorului preţurilor şi în domeniul carburanţilor auto, se intenţionează amendarea corespunzătoare a legii concurenţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mult decât telecom

    “Lumea, în general, când se gândeşte la Vodafone se gândeşte la minute, la telefoane mobile, dar avem multe şi soluţii smart care ajută managementul oricărei companii pentru a-şi eficientiza afacerea”, explică Daniel Bobu, director enterprise marketing la Vodafone România, dimensiunea mai puţin cunoscută a businessului.

    El oferă exemplul unor soluţii smart implementate de Vodafone România pentru retaileri, care ajută la eficientizarea activităţii în magazine. Una dintre acestea este o soluţie de „people counting”, care permite managerului unui magazin să contorizeze numărul de persoane care trec prin faţa rafturilor, să afle câţi sunt bărbaţi sau femei, în ce categorie de vârstă se încadrează şi chiar ce tip de reacţie au acestea în faţa produsului din raft sau de câte ori priveşte un client produsul înainte de a-l cumpăra sau nu. „Datele furnizate pot ajuta un manager să adapteze oferta în funcţie de activitatea de la raft, precum şi în funcţie de reacţia emoţională a clientului”, spune Bobu. El explică faptul că soluţia nu oferă date personale, ci rapoarte şi grafice privind traficul din anumite perioade, precum şi analize comparative pentru locaţii diferite. Potrivit reprezentantului Vodafone România, soluţia nu înregistrează sute de ore de filmări, ci „selectează anumite informaţii care sunt relevante şi le transformă în date; noi le interpretăm şi furnizăm mai departe rapoarte în care spunem că la raft au trecut în ziua respectivă atâtea sute de oameni cu un profil anume şi le putem corela cu vânzările de la raft”.

    Tot pentru retaileri, operatorul telecom are soluţii de monitorizare care pot „vedea” câte produse sunt într-un frigider, în funcţie de greutatea raftului, de exemplu. Astfel, se poate face aprovizionarea mai rapid. „În momentul în care poţi să monitorizezi câţi oameni intră în magazin, pe la ce rafturi trec, de ce produse sunt interesaţi, poţi să le furnizezi informaţii privind produsele care sunt la promoţie, se poate monitoriza numărul de oameni care aşteaptă la coadă la o anumită casă de marcat şi, în funcţie de asta, dacă sunt prea mulţi, se deschide o altă casă. Toate acestea pot îmbunătăţi semnificativ experienţa clientului final”, explică Daniel Bobu.

    Directorul de enterprise marketing al Vodafone România nu a numit lanţurile de magazine din România care folosesc acest serviciu, menţionând că sunt „cei mai mari retaileri din România”. Totuşi el susţine că soluţia nu este accesibilă doar corporaţiilor, ci şi antreprenorilor mici. Vodafone vinde soluţiile acestea sub forma unui serviciu: „Nu vindem separat echipamentul, accesul la o platformă, o licenţiere, este vorba pur şi simplu de o valoare lunară pe care clientul o plăteşte”. Reprezentantul Vodafone nu a indicat o sumă fixă a acestei soluţii, spunând că aplicaţia este personalizată, pentru a se plia pe nevoile şi cerinţele clientului.

    Un alt exemplu menţionat de Bobu este Digital Media Signage, care constă în ecrane LCD care furnizează informaţii vizitatorilor. Beneficiile unei astfel de soluţii „sunt semnificative şi oferă zone noi de activitate”, spune el, exemplificând faptul că retailerii îşi pot promova propriile produse sau pe cele ale unui producător, „şi atunci este şi o sursă de venit pentru anumite magazine”. În acest moment, sute de sisteme de Digital Media Signage sunt implementate în sute de locaţii la nivel local, potrivit datelor operatorului.