Tag: moneda nationala?

  • Ţara a cărei monedă naţională s-a prăbuşit cu 18% în doar două zile

    Moneda naţională a iranului a ajuns la o paritate record de 119.000 faţă de dolar marţi, după ce şi-a pierdut aproape două treimi din valoare de la începutul anului, potrivit France24.

    Rialul iranian s-a prăbuşit în ultimele zile, în contextul în care economia ţării aşteaptă reimpunerea sancţiunilor totale din partea americanilor, începând cu data de 6 august.

    Moneda a ajuns la o paritate de 100.000 faţă de dolar, pentru prima dată duminică şi a continuat ritmul, pierzând un total de 18% din valoare în mai puţin de două zile.

    Prin comparaţie, în data de 1 ianuarie un dolar valora 42.900 de riali.

    Guvernul este în stare de criză şi a înlocuit şeful băncii centrale săptămâna trecută.

    Banca centrală a Iranului a lansat o declaraţie miercuri, învinuind „inamicii” pentru volatilitatea ridicată şi promiţând contramăsuri noi „în următoarele zile”.

    În luna aprilie guvernul a încercat să repare valoarea rialului şi să o menţină la o paritate de 42.000 faţă de dolari, însă preţurile de pe piaţa neagră au explodat în contextul în care iranienii s-au grăbit să se îndrepte spre comercianţi iliciţi şi au încercat să îşi protejeze averile cumpărând dolari sau investind, în eventualitatea în care rialul ar continua să scadă.

    După ce a anunţat în luna mai că se retrage din acordul nuclear din 2015, SUA va reimpune o serie de sancţiuni asupra Iranului, în două etape, una din data de 6 august şi alta din 4 noiembrie.

     

  • Ţara unde dobânda de referinţă a ajuns la 40%, după ce a fost majorată de două ori în 24 de ore în încercarea de a salva moneda naţională

     

    Banca Centrală din Argentina a mărit dobânda de referinţă de două ori în doar 24 de ore, la sfârşitul săptămânii trecute, într-o încercare disperată de a salva pesoul.

    În aprilie, banca centrală a crescut costurile de împrumut de la 27,25% la 30,25%. Vineri, în doar 24 de ore, dobânda a crescut la 33,25%, apoi la 40%, potrivit The Guardian.

    Pesoul a primit o lovitură puternică după ce investitorii străini şi-au mutat banii în dolari pentru a beneficia de creşterile de dobândă puse în aplicare recent de Fed.

    Cu toate acestea, în ultimele zile, din ce în ce mai mulţi argentiniei au început să îşi schimbe banii în dolari.

    Statul argentinian a fost pus sub o presiune enormă din cauza unei creşteri economice lente, şi a unei inflaţii care se numără printre cele mai mari din lume, ajungând la un nivel anual de 25,4%.

    Ţara trece printr-un proces de tranformare şi reorientare înspre economia de piaţă, condus de preşedintele Mauricio Macri. Ministrul Trezoreriei, Nicolas Dujovne, a susţinut planul guvernului de a reduce inflaţia cu 15% anul acesta.

    Banca Centrală a transmis că va continua să folosească „toate instrumentele pe care le are la dispoziţie” pentru a-şi atinge ţinta de inflaţie.

    Majorarea dobânzii nu a ajutat foarte mult pesoul, care a ajuns la valoarea de 23 pesos – un dolar. După celelalte două majorări de vineri, pesoul a recuperat teren, ajungând la 21,7 peso – un dolar.

     

     

  • Ţara unde banii nu mai au nicio valoare: aurul fals dintr-un joc video este mai valoros decât moneda naţională

    În august, aurul din WoW valoara de aproape două ori mai mult decât un bolivar. Acum, valoarea aurului din joc este de şapte ori mai mare decât cea a monedei naţionale a Venezuelei. Cum este posibil? 
     
    Un dolar american valorează aproape 69 de bolivari în prezent. Preţul token-urilor jocului WoW, valută virtuală care poate extinde timpul de joc al jucătorului sau cu care poate cumpăra diferite obiecte, este de 20 de dolari. De asemenea, token-urile pot fi cumpărate şi în joc cu aur (moneda de schimb a jocului). 
     
    Aşadar, preţul curent al unui token în aur virtual este de 203,035. Asta înseamnă undeva la 10,152 de unităţi de aur virtual pentru un dolar. Astfel, aurul virtual din WoW are un preţ de 6,8 ori mai mare decât un bolivar. 
     
    Lucrurile devin şi mai ciudate dacă luăm în calcul şi piaţa neagră, unde un dolar se poate cumpăra cu peste 636 de mii de bolivari. Asta ar duce preţul aurului din joc să valoreze de 62 de ori mai mult decât moneda naţională a Venezuelei.
     
  • Maxim istoric pentru euro, indicii bursei pe roşu: primele efecte ale crizei politice

    Pe piaţa valutară interbancară euro a atins înainte de ora 13.00 maximul tuturor timpurilor, la peste 4,6650 lei.

    Toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti înregistrau scăderi în şedinţa de marţi, din cele 13 societăţi care compun indicele BET doar două nu aveau scăderi ale preţurilor.

  • BNR a confirmat dezastrul: de cinci ani n-a mai fost leul atât de slab

    Este o creştere cu 0,18% faţă de cotaţia de ieri. Şi dolarul a avrut o creşete, până la valoarea de  3.9865. Scăderea leului vine pe fondul deciziilor fiscale controversate ale Guvernului, dar şi al declaraţiilor privind creşterea inflaţiei peste aşteptări şi presiunile asupra cursului valutar, făcute, joi, de către Guvernatorul BNR.

     

  • Putem să ne luăm adio de la moneda naţională! Pentru prima oară în ISTORIE, România va trebui să renunţe la LEU

    Pe 30 martie 2019, România va deţine preşedinţia Consiliului UE. Juncker şi-a exprimat dorinţa ieri în mult aşteptatul discurs privind „Starea Uniunii“ prin care a făcut clar că toate ţările Uniunii Europene trebuie să adere la zona euro, că UE nu trebuie să avanseze în două viteze şi cu standarde duble de calitate, mai slabe în est.

    „Este timpul să aducem România şi Bulgaria în zona Schengen fără întârziere. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, după ce îndeplineşte condiţiile tehnice. Croaţia merită calitatea de membru deplin, dacă vrem ca UE să ne unească continentul, mai degrabă decât să îl împartă. Trebuie să menţinem o perspectivă credibilă pentru deschidere către ţările din Balcanii de Vest. UE va avea mai mult de 27 de state membre“, a spus Juncker. Includerea României şi Bulgariei în zona Schengen ar face parte din strategia de a aduce toate ţările membre ale UE în toate structurile blocului comunitar, inclusiv în uniunea monetară şi cea bancară.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Putem să ne luăm adio de la moneda naţională! Pentru prima oară în ISTORIE, România va trebui să renunţe la LEU

    Pe 30 martie 2019, România va deţine preşedinţia Consiliului UE. Juncker şi-a exprimat dorinţa ieri în mult aşteptatul discurs privind „Starea Uniunii“ prin care a făcut clar că toate ţările Uniunii Europene trebuie să adere la zona euro, că UE nu trebuie să avanseze în două viteze şi cu standarde duble de calitate, mai slabe în est.

    „Este timpul să aducem România şi Bulgaria în zona Schengen fără întârziere. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, după ce îndeplineşte condiţiile tehnice. Croaţia merită calitatea de membru deplin, dacă vrem ca UE să ne unească continentul, mai degrabă decât să îl împartă. Trebuie să menţinem o perspectivă credibilă pentru deschidere către ţările din Balcanii de Vest. UE va avea mai mult de 27 de state membre“, a spus Juncker. Includerea României şi Bulgariei în zona Schengen ar face parte din strategia de a aduce toate ţările membre ale UE în toate structurile blocului comunitar, inclusiv în uniunea monetară şi cea bancară.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Euro a ajuns la 4,5872 lei, cel mai mare nivel din ultimii 5 ani. Trader: Moneda europeană nu va depăşi 4,6 lei, dacă se găseşte o soluţie rapidă la criza politică

    Cursul leului încheiase ziua de miercuri – ziua declanşării tensiunilor politice – la cotaţia de 4,5667 pentru un euro, iar joi dimineaţa a debutat la peste 4,57. La ora 10-10.30, cotaţia a trecut pragul de 4,58 lei/euro, iar la 11.30 a fost atins un maxim de 4,5880.

    La ora 13.00, BNR a afişat cotaţia oficială de 4,5872 lei pentru un euro şi – un alt record – de 4,1082 lei/dolar SUA.

    Analiştii se aşteaptă la noi deprecieri, în contextul în care evoluţiile politice sunt încă incerte.

    Trader: Euro nu va depăşi 4,6 lei dacă se găseşte o soluţie rapidă la criza politică

    Un răspuns rapid la nesiguranţa politică internă va frâna deprecierea monedei naţionale faţă de principalele valute, evitându-se riscul depăşirii nivelului de 4,6 de lei pentru un euro, a declarat, pentru Mediafax, Claudiu Cazacu, analist şef XTB România.

    Situaţia politică incertă de pe plan intern, dar şi conjunctura externă nefavorabilă au depreciat leul faţă de euro şi dolarul american, iar tendinţa este în continuare de depreciere, spune Claudiu Cazacu, analist şef XTB România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a ajuns la denumirea de ”leu” şi ce alte denumiri au avut banii românilor

    Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi (löwenthaler) care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Ţările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “leu”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

    În secolul XVIII circulau mai multe monede precum: paraua otomană şi şfanţul (zwanziger): de unde provine celebra expresie “nu am nici un şfanţ”

    În 1835, Alexandru Ghica, domn al Ţării Româneşti, a stabilit ca moneda naţională să se numească “leu”.

    Monedele din aur şi argint urmau să aibă gravată efigia domnitorului pe avers, cu legenda Alexandru Ioan I. Domnu Principatelor-Unite, iar pe revers, armele ţării, cu legenda În Unire tăria.
    Proiectul nu a fost însă finalizat, pentru că Napoleon III nu a sprijinit până la capăt emiterea unei monede naţionale româneşti, deoarece nu dorea să provoace o reacţie ostilă a Imperiului otoman, conform identitatea.ro.

  • Leul s-a apreciat faţă de euro şi dolarul american

    Un euro a fost cotat joi la 4,5555 lei faţă de 4,5631 de lei cu o zi înainte.

    Şi dolarul american s-a depreciat în raport cu moneda naţională, fiind cotat la 4,2229 lei, comparativ cu 4,2286 de lei, la cât a fost valorat miercuri.