BusinessMagazin

Tag: mondial

  • Bogdan Deac, cel mai bun şahist din România l-a învins în a treia etapă a turneului Grand Chess Tour 2022 (GCT) de la Bucureşti pe cel mai bun şahit ungar, Richard Rapport, numărul şapte mondial

    Cea de-a treia rundă de confruntări din prima etapă a turneului Grand Chess Tour 2022 (GCT) s-a încheiat cu prima victorie din această etapă a şahistului român, Bogdan Deac, în faţa reprezentantului Ungariei, Richard Rapport. 

    Restul rezultatelor au fost remize şi arată după cum urmează:


     Maxime Vachier-Lagrave – Shakhryiar Mamedyarov 1/2-1/2
     Fabiano Caruana – Wesley So 1/2-1/2
     Ian Nepomniachtchi – Dominguez Perez 1/2-1/2
     Alireza Firouzja – Levon Aronian 1/2-1/2
     Richard Rapport – Bogdan Deac 0-1

    Directorul Operei Naţionale Bucureşti, dirijorul Daniel Jinga, a făcut prima mutare la partida dintre Maxime Vachier-Lagrave – Shakhryiar Mamedyarov, iar ambasadorul Superbet, Cătălin Moroşanu, la partida dintre Bogdan Deac – Richard Rapport, dând startul simbolic al celei de-a treia runde a competiţiei.

    Richard Rapport – Bogdan Deac 0-1

    Bogdan Deac l-a înfruntat cu piesele negre pe cel de-al 7-lea jucător din lume, marele maestru maghiar, Richard Rapport. Partida a început destul de paşnic, dar începând cu mutarea a 13-a a început să se joace pe contre. După o serie de schimburi în centrul tablei, ambii regi au ajunşi să fie expuşi. Fiind o poziţie dificilă, cei doi mari maeştri au ajunşi în criză de timp, dar Bogdan a fost extrem de precis în apărare şi pe fondul unei greşeli a adversarului a reuşit să câştige partida. Astfel după primele 3 runde a reuşit să devină lider al clasamentului alături de Wesley So şi Ian Nepomniachtchi.

    Ian Nepomniachtchi – Lenier Domniguez ½- ½
    Cei doi mari maeştri au efectuat primele 22 de mutări într-un timp record, în mai puţin de 15 minute. Acest lucru ne-a demonstrat încă o dată cât de bine sunt pregătiţi şi din punct de vedere teoretic cei mai buni jucători din lume. Părea că va fi o remiză rapidă, dar cei au ţinut să ne contrazică. Ian a continuat să preseze şi jucătorul de origine cubaneză a ajuns în criză de timp. Cu toate acestea a găsit cele mai bune continuări şi partida s-a încheiat la egalitate perfectă. Fiecare dintre jucători având doar regele pe tablă la finalul disputei.

    Fabiano Caruana – Wesley So ½- ½
    Încă din deschidere, Fabiano a sacrificat un pion în schimbul obţinerii perechii de nebuni şi a unei dinamici mai bune a pieselor. Jocul exact al lui Wesley şi apărarea precisă au făcut ca iniţiativa să se risipească mutare cu mutare, dar nu a fost suficient pentru obţinerea victoriei. La finalul partidei, Fabiano a declarat că a trebuit să fie extrem de atent pentru a reuşi să obţină remiza.

    Levon Aronian – Alireza Firouzja ½- ½
    S-a jucat o variantă cunoscută din apărarea slavă, dar jucătorul de origine armeană a încercat să devieze de la varianta principală şi astfel a ajuns într-o poziţie dificilă. Finalul l-a regăsit pe reprezentatul Franţei cu avantaj semnificativ. Deşi partida conducea către o victorie a negrului, abilităţile tehnice ale lui Levon Aronian au făcut ca partida să se încheie la egalitate.

    Maxime Vachier-Lagrave – Shakhriyar Mamedyarov ½- ½
    A fost cea liniştită partidă a zilei. Deschiderea Caro-Kann aleasă de către jucătorul azer a fost ca invitaţie către o dispută dinamică, Maxime a alea varianta paşnică. Chiar dacă de la distanţă a părut că este o plimbare prin parc, situaţia nu a fost atât de simplă pe cât a părut a fi. După o serie de manevre interesante, rezultatul de remiză a fost consemnat în urma unei repetări a poziţiei.

    Clasamentul după runda a treia:

    1-3. Ian Nepomniachtchi 2p, Wesley So 2p, Bogdan Deac 2p
    4-7. Fabiano Caruana 1,5p, Levon Aronian 1,5p, Dominguez Perez 1,5p, Maxime Vachier-Lagrave 1,5p
    8-10. Alireza Firouzja 1p, Richard Rapport 1p, Shakhryiar Mamedyarov 1p.

    Programul rundei a patra

    Runda a patra va începe duminică şi se va disputa, după cum urmează:

     Shakhryiar Mamedyarov – Bogdan Deac
     Alireza Firouzja – Richard Rapport
     Dominguez Perez – Levon Aronian
     Wesley So – Ian Nepomniachtchi
     Maxime Vachier-Lagrave – Ian Nepomniachtchi

    Prima mutare de astăzi va fi făcută de ambasadorul Superbet, Ana Maria Popescu (Brânză), cea mai bună spadasină a lumii, de cinci ori la rând, recent retrasă din activitatea sportivă.

    Pe 10 mai, ziua liberă din cadrul competiţiei, se va organiza un eveniment caritabil, la care publicul larg va avea ocazia să joace şah în echipă cu un Grand Master (GM).

    Evenimentul va dura două ore şi va începe la ora 11.00. Zece mari maeştri internaţionali ai şahului, printre care şi participanţi în etapa Superbet Chess Classic România 2022, vor concura în echipe mixte de câte doi jucători, într-un format inedit (1 GM + 1 amator). Cei 10 GM, participanţi în cadrul evenimentului sunt:
    • Fabiano Caruana (SUA – cel mai tanar Grandmaster din istoria Americii, locul 2 in clasamentul FIDE)
    • Wesley So (SUA – actualul campion mondial la şah aleatoriu, locul 8 în clasamentul FIDE, la acest moment)
    • Leinier Dominguez (SUA – al patrulea cel mai bun jucator al Statelor Unite, la acest moment)
    • Maxime Vachier-Lagrave (Franţa – cel mai bun jucător de şah al Franţei)
    • Alexander Onischuk (Ucraina – câştigător al Campionatului American de Şah în 2006)
    • Anastasiya Karlovich (Ucraina – GM, jurnalist, promoter şi fotograf; a fost medaliată la campionatele din Europa şi Ucraina)
    • Natalia Zhukova (Ucraina – de două ori campioană europeană la şah feminin)
    • Michael Khodarkovsky (SUA – GM şi director executiv al turneului Grand Chess Tour)
    • Constantin Lupulescu (România – GM şi al doilea cel mai bun şahist al României, la ora actuală)
    • Gabriel Grecescu (România – GM, câştigător al Campionatului Naţional de Seniori din România, în 2017, scrie despre şah şi se implică în proiecte de susţinere a şahului).
    Condiţia de înscriere la acest eveniment caritabil este o donaţie minimă, în valoare de 2.000 RON. Fondurile colectate în cadrul evenimentului vor fi dublate, în final, de către Fundaţia Superbet şi direcţionate apoi către refugiaţii din Ucraina.

    Competiţia de şah clasic de la Bucureşti (Superbet Chess Classic România 2022) este prima din cele cinci ale turneului Grand Chess Tour 2022 – unul dintre cele mai importante turnee de şah la nivel global. Şahiştii (10 dintre cei mai mari GM din lume, printre care şi jucătorul nr. 1 al României) joacă în sistem turneu (fiecare cu fiecare) şi obţin puncte. Câştigătorul etapei va fi anunţat la finalul turneului, pe baza punctelor acumulate. Premiile competiţiei de la Bucureşti ajung la 350.000 dolari.
    Competiţia se desfăşoară în perioada 5-14 mai, cu excepţia zilei de 10 mai (zi de odihnă). Partidele încep la orele 15.00 şi se încheie în jurul orelor 20.00. Deschiderea fiecărei zile competiţionale se face printr-o primă mutare simbolică, făcută de invitaţi speciali, sportivi, oficiali şi diverse personalităţi ale vieţii publice din România.

  • Schimbările climatice pun în pericol 4% din PIB-ul mondial

    Schimbările climatice ar putea duce la pierderea a 4% din producţia economică anuală la nivel mondial până în 2050 şi ar putea afecta în mod disproporţionat multe dintre regiunile mai sărace ale lumii, conform unui nou studiu realizat în 135 de ţări.

    Firma de rating S&P Global, care acordă punctaje de credit ţărilor în funcţie de sănătatea economiilor lor, a publicat un raport în care analizează impactul probabil al creşterii nivelului mării şi al intensificării valurilor de căldură, secetei şi furtunilor.

    Într-un scenariu de bază în care guvernele se feresc în mare măsură să adopte noi politici majore în materie de schimbări climatice, ţările cu venituri mici şi mijlocii inferioare vor înregistra pierderi de 3,6 ori mai mari în medie la nivelul produsului intern brut decât cele mai bogate.

    Expunerea Bangladeshului, a Indiei, a Pakistanului şi a Sri Lankăi la incendii, inundaţii, furtuni majore şi, de asemenea, la penurii de apă înseamnă că Asia de Sud este expusă unui risc de 10%-18% din PIB, aproximativ triplu faţă de America de Nord şi de 10 ori mai mare decât regiunea cea mai puţin afectată, Europa, scrie Reuters.

    Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi Africa Subsahariană se confruntă, de asemenea, cu pierderi considerabile. Ţările din Asia de Est şi Pacific se confruntă cu niveluri de expunere similare celor din Africa Subsahariană, dar în principal din cauza furtunilor şi inundaţiilor, mai degrabă decât a valurilor de căldură şi a secetei.

    „În grade diferite, aceasta este o problemă pentru întreaga lume”, a declarat Roberto Sifon-Arevalo, analist de top al S&P pentru credite guvernamentale: „un lucru care iese cu adevărat în evidenţă este nevoia de sprijin internaţional pentru multe dintre aceste părţi (mai sărace) ale lumii”.

    Ţările din jurul ecuatorului sau insulele mici tind să fie mai expuse riscului, în timp ce economiile care se bazează mai mult pe sectoare precum agricultura vor fi probabil mai afectate decât cele cu sectoare de servicii importante.

    Pentru majoritatea ţărilor, expunerea şi costurile generate de schimbările climatice sunt deja în creştere. În ultimii 10 ani, numai furtunile, incendiile şi inundaţiile au provocat pierderi de aproximativ 0,3% din PIB pe an la nivel mondial, potrivit companiei de asigurări Swiss Re.

    De asemenea, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a calculat că, în medie, în ultimii 50 de ani, în fiecare zi, undeva în lume, a avut loc un dezastru legat de vreme, climă sau apă, provocând zilnic 115 decese şi pierderi zilnice de peste 202 milioane de dolari.

    Sifon-Arevalo, de la S&P, a declarat că unele ţări au suferit deja deprecieri ale ratingului de credit din cauza vremii extreme, cum ar fi unele insule din Caraibe după uraganele majore.

    Un studiu realizat anul trecut de un grup de universităţi din Marea Britanie, care a analizat o creştere mai accentuată a temperaturilor globale, a prezis că peste 60 de ţări şi-ar putea vedea ratingurile reduse din cauza încălzirii globale până în 2030.

    Unii experţi au sugerat, de asemenea, o scară progresivă pentru ratinguri, în care ţările foarte expuse ar avea un punctaj de credit pentru următorii 10 ani sau cam aşa ceva şi un alt punctaj pentru un viitor mai îndepărtat, când este posibil ca problemele să fie mai acute.

    „Ne străduim să spunem ce este relevant şi unde”, a declarat Sifon-Arevalo. “Dar nu evaluăm în funcţie de cel mai rău scenariu, ci în funcţie de un scenariu de bază”.

  • Summit mondial pe tema pandemiei, programat pe 12 mai

    Statele Unite şi organizaţiile G7 şi G20 vor organiza în luna mai un summit mondial în format online pe tema pandemiei COVID-19 şi pentru măsuri de prevenire a unor noi crize sanitare internaţionale, informează cotidianul Le Figaro.

    Reuniunea virtuală va avea loc pe 12 mai şi va fi coprezidată de Statele Unite, de Germania, care exercită anul acesta Preşedinţia Grupului G7, de Indonezia, care conduce Grupul G20, de Senegal, care deţine Preşedinţia Uniunii Africane, şi de Belize, liderul organizaţiei Caricom.

    “Summitul va avea sarcina dublării eforturilor colective pentru a pune capăt etapei acute a pandemiei COVID-19 şi pentru a ne pregăti de viitoare ameninţări în materie de sănătate”, anunţă Preşedinţia SUA.

    Preşedinele SUA, Joseph Biden, a organizat un summit asemănător în septembrie 2021, în contextul eforturilor de limitare a răspândirii variantei Omicron a coronavirusului.

  • Bloomberg 50: Cele mai importante personalităţi ale anului 2021. Cine sunt oamenii care au marcat business-ul global?

    Pentru al cincilea an consecutiv, Bloomberg marchează ediţia Bloomberg 50, topul celor mai importante figuri ale anului 2021 ale căror contribuţii merită recunoscute pe plan mondial.

    Alături de personalităţile deja arhicunoscute ale businessului internaţional precum Elon Musk, CEO-ul Tesla, Jeff Bezos, CEO-ul Amazon, Tim Cook, CEO-ul Apple, Larry Page, co-fondatorul Alphabet, sau de figurile politice marcante ale mapamondului cum sunt Joe Biden, Vladimir Putin sau Emmanuel Macron, iată zece dintre cele importante nume ale anului 2021:
     

    Albert Bourla

    Un veteran de aproape trei decenii al companiei, Bourla a preluat conducerea în 2019 şi a început să puna bazele succesului recent al Pfizer. În timpul pandemiei, el a creat noua franciză de vaccin prin cuplarea tehnologiei ARN mesager a BioNTech cu expertiza de producţie şi puterea comercială a Pfizer.
     

    Jimmy Lai

    Magnatul mass-media a petrecut peste 300 de zile în închisoare anul acesta, făcându-l victima cea mai cunoscută a campaniei necruţătoare a Chinei de a subordona Hong Kong-ul în întregime.


    Alexey Navalny

    În august 2020, Navalny, unul dintre cei mai duri critici ai Kremlinului, s-a îmbolnăvit într-un zbor din Siberia la Moscova şi a fost în cele din urmă internat la Berlin. Fusese otrăvit cu un agent toxic de tipul Novichok, în ceea ce Occidentul consideră a fi o tentativă de asasinat, acuzaţie negată de autorităţile ruse.
     

    Andy Jassy

    Amazon Web Services, pe care Jassy a condus-o timp de aproape două decenii, este pe drumul cel bun pentru vânzări de 61,3 miliarde de dolari în acest an, în creştere cu 35% faţă de 2020. Drept recomensă pentru succesul său, a fost numit CEO al întregii companii.
     

    Darnella Frazier

    În iunie, la un an după ce a filmat ofiţerii de poliţie care îl ucideau pe George Floyd, Frazier a devenit primul jurnalist cetăţean care a câştigat o citare specială din partea Consiliului Premiului Pulitzer.
     

    Hoesung Lee

    În august, Hoesung Lee a condus aproape 200 de ţări către un acord unanim asupra unui raport care a constatat că omenirea a crescut temperatura globală cu 1,1 grade celsius, făcând planeta mai fierbinte decât a fost în urmă cu 125.000 de ani.
     

    John Nkengasong

    Director al Centrului African pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, Nkengasong este virologul care a jucat un rol cheie în procurarea a 400 de milioane de doze de vaccin anti Covid-19 pentru întregul continent.
     

    Mike Winkelmann

    Lucrarea sa „Everdays: The first 5.000 Days” s-a vândut la licitaţie în martie pentru 69,3 milioane de dolari, doborând recordul pentru cea mai scumpă piesă de artă digitală din lume.
     

    MacKenzie Scott

    Fosta soţie a lui Jeff Bezos a donat 2,7 miliarde de dolari în acest an, pentru un total de aproximativ 8,6 miliarde de dolari donaţi de-a lungul timpului către 800 de organizaţii, ceea ce o face unul dintre cei mai prolifici filantropi din istorie.
     

    Eugene Goodman

    Timp de 85 de secunde, pe 6 ianuarie, el s-a confruntat cu protestatarii care au pătruns în Capitoliu şi i-a îndepărtat de parlamentarii vulnerabili din camera Senatului.
     

     

  • România se află pe locul 15 în topul celor mai poluate tari din Europa – studiu

    România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate tari din Europa, conform unui nou raport mondial despre calitatea aerului citat de Greenpeace.

    Datele furnizate de platforma globală privind calitatea aerului IQAir, publicate în Raportul mondial despre calitatea aerului în 2020, dezvăluie impactul carantinei COVID-19 şi modificările aduse nivelurilor globale de poluare cu particule fine (PM2.5).

    În 2020, 84% din ţările monitorizate au observat îmbunătăţiri ale calităţii aerului, în mare parte datorită măsurilor globale de încetinire a răspândirii COVID-19. Îmbunătăţirile privind calitatea aerului în 2020 comparativ cu 2019 au fost observate în oraşe precum Beijing (-11%), Chicago (-13%), Delhi (-15%), Londra (-16%), Paris (-17%) şi Seul (-16 %).

    Doar 24 din cele 106 ţări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru PM2.5 în 2020.

    Schimbările climatice continuă să afecteze calitatea aerului: anul 2020 este la egalitate cu 2016 ca fiind cel mai fierbinte an înregistrat. Incendiile şi furtunile de nisip alimentate de fenomene meteo extreme au dus la niveluri extrem de ridicate de poluare în California, America de Sud, Siberia şi Australia.

    Europa: în 2020, aproximativ jumătate dintre oraşele europene au depasit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5. Cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5 au fost înregistrate în Europa de Sud-Est, Bosnia Herţegovina, Macedonia de Nord şi Bulgaria fiind în frunte.

    România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate tari din Europa

    Concentraţiile de PM2.5 tind să fie mai mari în Europa de Sud şi de Est, decât în Europa de Nord şi de Vest. Această tendinţă este deosebit de pronunţată în timpul iernii, când ţările cu o dependenţă mai mare de energie pe bază de cărbune şi arderea biomasei pentru încălzire observă cele mai mari fluctuaţii sezoniere. Zonele urbane din Polonia, Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Turcia experimentează în mod obişnuit două sau mai multe luni în care calitatea aerului este clasificată ca „nesănătoasă” (≥ 55,5 μg / m3), conform standardelor AQI ale SUA.

    Oraşele europene sunt poluate cronic, 18% experimentând 50 sau mai multe zile în care obiectivele zilnice ale OMS (≥ 25,5 μg / m3) sunt încălcate.

    Monitorizarea şi raportarea guvernamentală a calităţii aerului în Europa este relativă. În timp ce Europa de Nord şi de Vest au cele mai dense reţele de monitorizare a calităţii aerului cu 818 oraşe acoperite, în Europa de Est şi de Sud sunt doar 616 oraşe acoperite. Monitorizarea calităţii aerului este comună în marile oraşe şi zone urbane şi mai puţin frecventă în zonele rurale.

    “În România, autorităţile nu monitorizează corespunzător PM 2.5 în zonele urbane. În urma acestei lipse de date au apărut mai multe reţele independente de măsurare a acestui poluant care aduc date valoroase publicului. În Bucureşti, doar una din cele 6 staţii oficiale monitorizează praful fin, şi aceea e amplasată la periferia oraşului, pe malul lacului Morii, deci nu tocmai relevant.” a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

    Raportul conţine şi un top al celor mai poluate capitale la nivel mondial, unde Bucureştiul ocupă locul 51. Cea mai poluata capitala este Delhi, India, iar la polul opus, aerul cel mai curat este de găsit în insule din mijlocul oceanului, precum Virgin Islands şi Noua Zeelanda, sau în capitalele ţărilor nordice Suedia şi Finlanda.

    “Multe părţi ale lumii au cunoscut îmbunătăţiri fără precedent, dar de scurtă durată, a calităţii aerului în 2020, deoarece restricţiile legate de pandemia COVID-19 au cauzat o scădere accentuată a consumului de combustibili fosili”, a spus Lauri Myllyvirta, analist principal la Centrul pentru Cercetări privind energia şi aerul curat (CREA). “Această calitate îmbunătăţită a aerului a însemnat zeci de mii de decese evitate din cauza poluării aerului. Prin tranziţia către energie curată şi transport curat putem realiza aceleaşi îmbunătăţiri într-un mod susţinut.”

     

     

  • Schimbare uriaşă făcută de cel mai mare producător mondial de automobile de lux: îşi schimbă denumirea. Cum se va numi

    Potrivit raportului pe anul 2019, divizia de camioane a contribuit cu 40,2 miliarde de euro la cifra de afaceri a grupului Daimler. În acelaşi an, divizia a vândut 488.521 de vehicule la nivel mondial şi a generat un profit operaţional de 2,46 miliarde de euro.

    Grupul german Daimler AG, cel mai mare producător mondial de automobile de lux şi vehicule comerciale, urmează să îşi schimbe denumirea în Mercedes-Benz şi să listeze separat divizia de camioane până la finele anului, transmite Bloomberg.

    “Ca rezultat a acestei separări, o participaţie majoritară la Daimler Truck va fi distribuită acţionarilor Daimler AG”, a informat miercuri grupul german într-un comunicat de presă. Compania a adăugat că Daimler Truck va avea o echipă managerială complet independentă şi propria sa guvernare corporatistă.

    “O separare va avea nevoie de aprobarea unei Adunări generale extraordinare a acţionarilor Daimler AG, care ar putea fi organizată la finele celui de-al treilea trimestru. În acest caz, tranzacţia şi listarea Daimler Truck la bursa de la Frankfurt ar urma să se finalizeze până la sfârşitul acestui an”, a precizat grupul german.

    Această separare este cea mai importantă restructurare decisă de Ola Kallenius de la numirea sa în funcţia de director general al grupului german Daimler AG în urmă cu aproape doi ani. În plus, separarea de divizia de camioane îi va mulţimi şi pe investitori, care cer de mult timp conducerii Daimler să analizeze o listare a diviziei de camioane, care este unul dintre cei mai mari producători mondiali de vehicule comerciale.

    Potrivit analiştilor de la Deutsche Bank AG, divizia de camioane a grupului Daimler ar putea fi evaluată la aproximativ 29 de miliarde de dolari, pe baza diferenţelor între preţul acţiunilor Daimler şi cele ale rivalului suedez Volvo AB. Cu toate acestea, divizia de camioane a Daimler va trebui să îşi îmbunătăţească semnificativ rentabilitatea pentru ca o astfel de evaluare să fie justificată, susţin analiştii de la Deutsche Bank, potrivit Agerpres.

  • Preţurile alimentelor la nivel mondial au crescut pentru a şaptea lună consecutiv în decembrie

    Preţurile alimentelor la nivel mondial au avansat pentru a şaptea lună consecutiv în decembrie, majoritatea categoriilor, cu excepţia zahărului, înregistrând creşteri luna trecută, potrivit agenţiei pentru alimentaţie a ONU, scrie Reuters.

    Indicatorul privind preţurile alimentelor al FAO a atins o medie de 107,5 puncte luna trecută,  faţă de 105,2 în noiembrie.

     

  • Criza coronavirusului adânceşte inegalitatea salarială la nivel mondial

    Criza COVID-19 a dus la o creştere a inegalităţii salariale la nivel mondial, iar aceasta va fi doar parţial compensată de subvenţii de stat şi politici privind salariul minim, avertizează Organizaţia Internaţională a Muncii, potrivit Financial Times.

    În ultimul raport al agenţiei ONU se arată că nivelul sau rata de creştere a salariilor medii a scăzut în două treimi din ţările pe care le-a putut monitoriza în prima jumătate a acestui an, muncitorii cu cele mai scăzute salarii având cel mai mult de suferit.

  • Raiul creaţiei grafice

    „Vom rescrie tot – toate funcţionalităţile şi tot mersul lucrurilor din platforma noastră vor fi schimbate. Vrem să devenim un rai al creaţiei în ceea ce priveşte designul grafic şi asta presupune ca totul să fie perfect şi nu are voie să îţi lipsească nimic. Acolo tindem, acolo trebuie să ajungem, şi cu muncă, mult stres şi pasiune vom ajunge acolo. Dumnezeul industriei noastre este Adobe, iar un alt concurent pe care îl avem este Canva.

    Am convingerea că în trei ani vom fi mai tari decât Canva. Vrem să ne punem brandul sus, să fim în top trei şi vrem să fim un motiv de mândrie pentru ţara noastră”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Gabriel Ciordaş, fondator şi CEO al Bannersnack. El a pus bazele proiectului Bannersnack în 2008, când a creat o platformă care îi ajuta pe dezvoltatorii „de flash” să facă bannere, însă astăzi platforma este mult mai complexă. 

      „Am concluzionat atunci cu colegii mei că ar fi o idee bună să încercăm să facem o astfel de aplicaţie pentru non-profesionisti, pentru oameni care nu sunt talentaţi, nu au skilluri, nu sunt designeri înnăscuţi, şi aşa am ajuns la concluzia că trebuie să facem Bannersnack. Din 2008, Bannersnack evoluează, creşte, se dezvoltă şi azi nu este doar o platformă de creat bannere ci este o platformă de design grafic foarte complexă, urmând ca noi să adăugăm o serie de alte funcţionalităţi de colaborare şi de alte tipuri.”

    Ce face mai exact Bannersnack? „Practic Bannersnack este o platformă complexă de design în care orice utilizator, fie că este un individ profesionist, fie că este un business owner care are nevoie de bannere de promovare pentru businessul lui, fie că este o companie mare din segmentul business to business, poate să vină şi să îşi creeze un set complet de reclame, pornind de la şabloanele noastre care o să îi ajute să genereze design-ul”, a explicat Teodora Gavriluţ, head of marketing în cadrul Bannersnack. Ea a adăugat că foarte multe persoane au nevoie de design fără să aibă neapărat şi aptitudinile unui designer.

    „Ca atare, avem o librărie de elemente gata de folosit pentru ei şi şabloane în care fiecare element este bine aşezat – trebuie doar personalizat în culorile brandului şi cu mesajul businessului, iar apoi sunt gata de folosit. Se poate porni de la o singură dimensiune, iar apoi poate fi generat dintr-o dată pentru 50 de dimensiuni diferite, fie că vorbim de social media, display ads sau de printuri.” În prezent, platforma Bannersnack este folosită de companii din întreaga lume, din diferite industrii, majoritatea, peste 60%, fiind din SUA. „Avem o categorie vastă de clienţi. Cu preponderenţă ne adresăm pieţei din SUA, suntem prezenţi şi pe piaţa din Europa, iar recent am intrat şi pe piaţa din Asia. Avem clienţi atât din zona businessurilor mici, cât şi companii B2B – peste 60% dintre acestea sunt companii de marketing şi agenţii de publicitate”, a precizat Teodora Gavriluţ, menţionând că Bannersnack are şi clienţi din România, însă doar câţiva.

    Printre cei mai mari clienţi ai săi de pe plan local se numără Banca Transilvania, iar printre cei din străinătate se numără Sinclair Broadcast Group – un lider pe piaţa de media din SUA care are peste 290 de staţii TV pe 89 de pieţe, Moz – un lider în ceea ce înseamnă softurile pentru analiza trendurilor şi a motoarelor de căutare şi Pernod Ricard – al doilea cel mai mare producător de băuturi alcoolice din lume.

    Bannersnack este un produs SaaS, cloudbased, iar funcţionalităţile sunt intuitive pe modelul „drag & drop”. Modelul de business se bazează pe subscripţii anuale sau lunare, preţurile începând de la 7 dolari pe lună pentru planul starter şi mergând până la planurile teams în care utilizatorii pot accesa funcţionalităţi avansate de colaborare.
    „Pe segmentul B2B am intrat destul de recent, de un an şi jumătate, deci este în plină dezvoltare şi lucrăm pentru a-l scala. Cel mai popular plan din cele «individuals» aşa cum le numim noi este de departe planul pro”, a precizat Teodora Gavriluţ.

    Anul trecut, Bannersnack a avut o cifră de afaceri de aproape 4 milioane de dolari, iar pentru 2020 ţinat este de a ajunge la 7 milioane de dolari. „Evoluţia pieţei este foarte dinamică, sunt o grămădă de elemente care pot interveni. Avem parteneriate foarte solide, iar unul va începe în curând – vom avea expunere către
    1.000 de clienţi premium ai partenerului nostru, ceea ce poate însemna o schimbare radicală în tot ce înseamnă veniturile noastre”, a punctat Gabriel Ciordaş.

    Rescrierea completă a platformei Bannersnack vine la pachet cu rebrandingul platformei, noul brand urmând a fi lansat în luna ianuarie. „Aş putea spune că de anul viitor vom intra în liga profesionistă, unde sunt oportunităţi mai mari, dar şi concurenţa este mult mai puternică.”

    Compania a bugetat deja investiţii pentru rescrierea platformei de la zero şi pentru rebrandingul acesteia şi are în plan şi accesarea unei finanţări de circa 10 milioane euro de pe pieţele externe.
    „Pentru rebranding şi pentru lansare avem bugetat undeva între 500.000 – 1.000.000 dolari, iar de acolo, vorba americanului, <<sky is the limit>>.

    Probabil că vom accesa finanţări atunci când vom face rebranding-ul pentru că totuşi este greu să te baţi cu concurenţi atât de puternici fără să ai finanţare. Dar din primele cercetări, am avut câteva discuţii cu câţiva posibili finanţatori, iar lucrurile arată bine – sunt foarte dornici pentru că este o industrie neexploatată ca să zic aşa şi cu un potenţial enorm. Scopul este să eficientizam, să standardizăm, să automatizăm. Inteligenţa artificială pe care o vom integra în produs va ajuta foarte mult – sunt foarte multe situaţii când efectiv nu ai inspiraţie şi atunci inteligenţa noastră artificială va veni cu soluţii şi sugestii astfel încât munca ta ca şi client al nostru să fie extrem de rapidă, simplă şi super standardizată”, a menţionat antreprenorul, adăugând că suma de 10 milioane euro setată ca necesar de finanţare nu este însă bătută în cuie.

    „Noi acum suntem profitabili, respectiv încasăm mai mulţi bani decât cheltuim şi aici mă refer şi la publicitate. Dar sigur că sumele vor creşte odată cu nivelul la care ajungem. Concurenţii noştri au finanţări de circa 320-330 milioane dolari şi treptat trebuie să ajungem şi noi în zona respectivă.”
    Concurentul direct al Bannersnack este Canva, o companie din Australia care până în prezent a fost finanţată cu circa 300 milioane dolari. Până acum, fondatorul Bannersnack a discutat doar cu potenţiali investitori din afara României, în principal din Silicon Valley.

    „În momentul în care atragi investiţie nu trebuie să te axezi exclusiv pe bani pentru că banii sunt doar o componentă. Este foarte importantă şi reţeaua pe care o are acel investitor pentru că un parteneriat pe care ţi-l poate facilita poate fi de trei ori mai valoros decât suma pe care ai luat-o ca investiţie şi acesta este motivul pentru care am discutat doar cu investitori din afara ţării.”

    Proiect: Bannersnack
    Ce face? Platformă complexă de design grafic
    Necesar de finanţare: 10 milioane euro
    Ţintă de venituri 2020: 7 milioane euro
    Invitaţi: Gabriel Ciordaş, CEO Bannersnack şi Teodora Gavriluţ

    Proiect: Prime Dash
    Ce face? Platformă de business intelligence bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale
    Finanţări totale atrase: 1,5 milioane euro
    Necesar de finanţare: 1,5 milioane euro
    Evaluare proiect: 3,5 milioane euro
    Invitat: Mălina Turcuţ, country manager, Prime Dash

    Proiect: Kinderpedia
    Ce face? Platformă de comunicare şi management pentru grădiniţe şi şcoli
    Finanţare totală atrasă: 500.000 euro
    Evaluare proiect: 2,7 milioane euro
    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Evelina Necula, cofondatoare Kinderpedia

    Proiect: SVGator
    Ce face? Aplicaţie online dezvoltată ce permite animarea graficelor vectoriale fără cunoştinţe de programare
    Investiţie iniţială: peste 100.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Csenge Miklos

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Cine este omul din spatele brandului Decathlon. A reuşit cu o idee simplă să îşi câştige renumele mondial şi o avere fabuloasă, care îl plasează printre cei mai bogaţi miliardari

    Michel Leclercq a simţit încă din familie puterea competiţiei, vărul său fiind fondatorul gigantului Auchan. Antreprenorul din spatele grupului Decathlon a reuşit însă cu o idee simplă să îşi câştige la rândul său renumele mondial şi o avere fabuloasă, care îl plasează printre cei mai bogaţi miliardari francezi. 

    Michel Leclercq s-a născut pe 27 mai 1939, în Tourcoing, Franţa, în familia lui Xavier Leclercq şi a lui Jeanne Mulliez. Vărul său, Gérard Mulliez, este fondatorul lanţului de supermarketuri Auchan şi deţine 40% din compania Decathlon, întocmai ca şi familia fondatorului.

    Pe 27 iulie 1976, antreprenorul a deschis un mic magazin de tip self-service în parcarea centrului comercial Auchan d’Englos, lângă Lille. Conceptul consta în „echiparea tuturor sportivilor, de la începători până la profesionişti, dintr-un singur magazin şi la cel mai bun preţ”. Numele ales, „Decathlon”, amintea de cele zece sporturi principale prezentate în magazin. Expansiunea internaţională a început după un deceniu, compania intrând întâi în Germania (1986), apoi în Spania, Italia, Portugalia şi Marea Britanie. În 2001 businessul s-a extins şi în afara Europei, prima piaţă noneuropeană fiind Brazilia. În 2009, Leclercq a cedat funcţia de preşedinte al consiliului de supraveghere fiului său celui mai mare, Olivier Leclerq.

    Anul trecut, topul miliardarilor francezi întocmit de Forbes Internaţional îl clasa pe Leclercq pe locul 19, cu o avere de 4,8 miliarde de dolari. În prezent, averea sa se ridică la 4,5 miliarde de dolari. Soţia sa, Marie-Claude Leclercq, este psihoterapeut şi reprezintă familia în consiliul fundaţiei Decathlon, deschisă în 2005. Cuplul locuieşte în Lille, Franţa, şi are patru copii.

    În prezent, compania este unul dintre cei mai mari retaileri de echipament sportiv din lume, cu vânzări anuale de peste 13 miliarde de dolari şi un portofoliu de peste 1.500 de magazine în 51 de ţări, având, totodată, peste 20 de branduri proprii. Echipa companiei numără peste

    87.000 de angajaţi. În 2019, Decathlon România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 968 de milioane de lei şi un profit de 55,8 milioane, funcţionând cu o echipă de aproape 1.400 de angajaţi.