BusinessMagazin

Tag: molecule

  • Bărbaţii din România plătesc 26.000 de euro pe zi pentru Viagra şi alte pastile care tratează impotenţa

    Filmul „Love and Other Drugs“, o comedie romantică din 2010, descrie poate cel mai bine impactul avut de substanţa magică citrat de sildenafil în rândul clienţilor din Statele Unite ale Americii odată cu lansarea pe piaţă. Pelicula descrie povestea unui reprezentant medical responsabil de distribuirea primelor mostre de Viagra către bărbaţi, în 1998. De la liste de aşteptare şi până la bărbaţi care şi-au salvat căsnicia, Viagra a ajuns în scurt timp unul dintre cele mai vândute medicamente din SUA. Iar munca reprezentanţilor medicali se transformase brusc în cel mai uşor job avut vreodată, după ce pacienţii făceau coadă la medic pentru a obţine o reţetă.

    Treptat, molecula s-a răspândit pe toate continentele, fiind unul dintre cele mai răsunătoare succese ale americanilor de la Pfizer, producătorul de medicamente american care practic a inventat termenul de „disfuncţii erectile“, o afecţiune tratată până atunci doar chirurgical sau cu remedii naturiste. Timp de cinci ani, Viagra a controlat o piaţă a disfuncţiilor erectile unde concurenţii lipseau.

    Abia la sfârşitul anului 2003, Levitra, produs de Bayer, şi Cialis, produs de Eli Lilly, medicamente care aveau să devină principalii concurenţi ai Viagra, obţineau aprobarea Food and Drug Administration (FDA), autoritatea de resort din SUA, intrând treptat în lupta pentru câştigarea de cotă de piaţă. La mai bine de un deceniu de la lansare, Viagra încă generează pentru Pfizer vânzări de 2 miliarde de dolari la nivel global, însă în lupta pentru arma secretă a bărbaţilor au intrat în ultimele 12 luni alte zeci de companii după ce brevetul companiei pentru descoperirea acestei substanţe expiră în tot mai multe ţări.

    Dacă în 2000 Viagra controla peste 90% din piaţa medicamentelor destinate disfuncţiilor erectile, în 2007 aceasta a coborât sub 50%. Cota de piaţă a Viagra la nivel global a ajuns la mai puţin de 40% anul trecut, conform datelor IMS Health. Judson Clark, un analist în cadrul Edward Jones, previzionează că vânzările de Viagra vor continua să scadă cu 5% în fiecare an, potrivit AP.

    O pastilă Viagra costă circa 35-40 de lei pe piaţa din România, însă alternativele mai ieftine pot avea preţuri mai mici de până la zece ori. Din vara anului trecut, patentul Viagra a expirat în statele Uniunii Europene şi Canada, în timp ce SUA recunoaşte „monopolul“ pastilei albastre încă cinci ani, după ce FDA a prelungit patentul care expira în martie 2012 până în martie 2020. Piaţa americană este cea mai importantă pentru companiile care produc astel de medicamente, potrivit statisticilor citate de presa de peste ocean, dat fiind că India şi China au permis de mulţi ani existenţa unor pastile similare, dar fabricate local, ca urmare a preţului prohibitiv pentru locuitorii celor două ţări. Brevetele pentru Cialis şi Levitra urmează să expire în 2017 şi respectiv 2018 pe piaţa americană. Jumătate din vânzările de Viagra ale Pfizer provin însă din alte pieţe decât SUA.

    Prima măsură luată de Pfizer odată cu expirarea brevetului în Europa a fost cea a demarării vânzării online a Viagra pe propriul site, potrivit Associated Press. Se întâmpla în vara anului trecut, după ce compania a dat publicităţii rezultatele unui studiu intern care arăta dimensiunea uriaşă a vânzărilor de produse contrafăcute. Oficialii companiei Pfizer au cumpărat în 2011 Viagra de la cele mai populare 22 de farmacii de pe internet şi au testat pastilele în laboratoare, descoperind că 77% dintre acestea nu erau originale. Mai mult, majoritatea aveau jumătate sau mai puţin de jumătate din substanţa activă responsabilă de creşterea performanţelor sexuale. Sunt bine cunoscute campaniile de publicitate online care promit potenţialilor clienţi preţuri cu 95% mai mici decât preţul pieţei pentru o cutie de Viagra, iar credulii care cad în capcană sunt de ordinul milioanelor, potrivit AP. Jumătate dintre cei care consumă sau ar vrea să consume Viagra consideră că preţul este mai mare decât şi-ar putea permite şi preferă variantele mai ieftine, se arată într-o cercetare a New Jersey Medical School.

    Oricum, lista medicamentelor care conţin substanţa sildenafil este acum generoasă, în piaţa românească întrând jucători precum KRKA cu brandul Vizarsin, Zentiva cu Vigrande, dar şi Terapia, Actavis şi Dr. Reddy’s, Teva sau Polpharma. Preţurile pentru varianta generică a Viagra variază între 10 şi 20 de lei pentru o pastilă, aşadar la un preţ cu peste jumătate mai mic.

  • A învăţat meserie de la o româncă, iar acum are pe mână zece miliarde de dolari

    Directorul de cercetare al Novartis, companie care are pe mână anual un buget de 10 miliarde de dolari, povesteşte cum a învăţat să facă studiile clinice de la o cercetătoare româncă şi explică de ce ultimii ani au adus atât de puţine medicamente noi pe piaţă.

    În Basel, un mic oraş elveţian aflat la graniţa cu Franţa şi Germania, se află inima industriei farmaceutice mondiale, locul unde se cheltuiesc miliarde de dolari pentru descoperirea de noi pastile şi unde un american este de doi ani şi jumătate creierul din spatele unora dintre cele mai bine vândute medicamente.

    Medicul Tim Wright a fost numit în 2011 în poziţia de global head of development în cadrul Novartis, cel mai mare producător de medicamente din lume, care realizează vânzări de 60 de miliarde de dolari şi investeşte în cercetare şi dezvoltare 10 mld. dolari anual.

    Este unul dintre oamenii cheie în dezvoltarea mondială de noi medicamente, iar povestea sa este legată de o româncă, de la care a învăţat să facă studiile clinice (testele finale care validează acţiunea unui medicament înainte de a fi pus pe piaţă). Preferă să nu divulge numele româncei, însă este de părere că cercetătorii români au la fel de multe şanse ca şi alţii să descopere noi medicamente şi să colaboreze cu producătorii farmaceutici pentru a descoperi noi pastile.

    „Cred că mediul academic poată să aibă idei care să fie transpuse în noi produse prin colaborarea cu industria de medicamente (…) Cu siguranţă există speranţe pentru ca cercetătorii din România sau din alte state să vină cu idei care să fie puse în aplicare. Avem colaborări cu multe state din întreaga lume, atât colaborări clinice, cât şi colaborări de cercetare de bază. (…) Nu avem motive să excludem pe nimeni. Dacă cineva are o idee bună şi ne poate furniza cunoştinţe despre biologia umană sau deschide noi căi, atunci suntem deschişi să colaborăm“, spune Tim Wright.

    El lucrează de zece ani în cadrul Novartis, compania care s-a impus pe prima poziţie în topul producătorilor farma în funcţie de vânzări şi care are în portofoliu produse precum Glivec (din domeniul oncologiei, cu vânzări de aproape 5 mld. dolari), Diovan (cardiovascular, vânzări de 3,5 mld. dolari), Lucentis (oftalmologie, vânzări de 2,3 mld. dolari).
    Tim Wright explică faptul că pentru a aduce un nou produs pe piaţă este nevoie de cel puţin 11-14 ani şi de investiţii medii de 4,6 mld. dolari. În aceste condiţii, care ar fi şansa unei ţări cum este România să descopere noi produse în domeniu?

    „Când ne uităm la parcursul unei noi molecule, totul începe cu cercetare academică, iar o parte a acesteia se face în interiorul companiei, dar cea mai mare parte se face în afară.“ Şeful pe dezvoltare de la Novartis explică faptul că există colaborări permanente între instituţiile academice şi companie, iar oamenii din domeniul dezvoltării de la Novartis citesc lucrările ştiinţifice publicate de cercetătorii din toată lumea.

    „Avem abilitatea să lucrăm cu ei şi să preluăm un eseu pe care aceştia îl dezvoltă în laborator şi ne uităm în arhivă pentru a vedea dacă putem identifica elemente care să-i ajute în cercetare. Astfel am putea ajunge la colaborări, la drepturi de proprietate intelectuală, la înţelegeri cu universitatea pentru a achiziţiona aceste noi descoperiri.“
    Spre exemplu, din laboratoarele Novartis ar putea să iasă 33 de noi molecule (produse) până în 2018, alte 29 vor avea noi indicaţii (pe lângă bolile în care sunt folosite în prezent vor putea să fie tratate şi altele cu aceste produse), în timp ce alte două medicamente vor avea două noi formule.

    „Dacă cineva ia o descoperire şi o duce mai departe, asta necesită o investiţie majoră. Dacă ai o idee extraordinară şi sunt investitori dispuşi să o ducă mai departe, atunci poţi trece la nivelul următor (…). Complexitatea dezvoltării unui nou medicament stă mai mult în a face o cantitate mică care să fie testată iniţial pe animale şi apoi pe oameni.“

    În laboratoarele de cercetare ale marilor companii au fost descoperite tot mai puţine produse, astfel că majoritatea producătorilor au preferat să-şi crească afacerile prin intermediul fuziunilor şi achiziţiilor. Tim Wright spune că lucrurile se vor schimba, fiind doar un ciclu normal în etapa de cercetare-dezvoltare în industria farma.

    „Cred că ne apropiem de o fază de întinerire şi cred că această tendinţă va fi generată de o înţelegere mai bună a bolilor şi a genomului uman. Dacă ne uităm înapoi la ultimii zece ani cu siguranţă a fost o etapă în care numărul de molecule a fost în scădere sau în stagnare, dar în ultimul an, dacă analizăm aprobările (de punere pe piaţă – n.red.), vedem o inversare a acestui fenomen. Este însă dificil de spus dacă este sustenabil sau dacă va continua în următorul deceniu“, explică Wright.

    Unul din domeniile în care sunt aşteptate noi medicamente pe piaţă este cel oncologic, lucru explicat de directorul de dezvoltare al Novartis prin faptul că înţelegerea mutaţiilor care determină această boală este mult mai mare decât în cazul afecţiunilor nononcologice. Pe lângă produsele pentru cancer, de la Basel, un oraş cu numai 200.000 de locuitori, unde pe lângă Novartis îşi are sediul şi Roche, un alt gigant din industria farma, cu afaceri de peste 50 mld. dolari, sunt aşteptate noi terapii în domeniul cardiovascular, pulmonar sau a diabetului.

  • Vânzările Roche cresc cu 5% la jumătatea anului 2013

    Evolutia vanzarilor a contribuit la cresterea de peste 10% a profitului operational al Grupului Roche si a profitabilitatii.

    “Roche a avut rezultate financiare solide in prima jumatate a anului 2013 datorita portofoliului nostru de medicamente, a celor doua noi molecule destinate tratamentului cancerului recent lansate, precum si datorita cresterii inregistrate de echipamentele destinate laboratoarelor clinice. Vom continua sa punem accentul pe inovatie prin cele 68 de molecule noi din linia de cercetare si dezvoltare a Diviziei de Farmaceutice, si cu cele 55 de platforme si teste clinice cheie aflate in dezvoltarea in cadrul Diviziei de Diagnostic”, a declarat Severin Schwan, CEO al Roche.

    Vanzarile Diviziei de Farmaceutice a Roche, au crescut cu 6%, in prima jumatate a anului 2013, ajungand  la 18.2 miliarde de franci elvetieni. Aceasta crestere s-a datorat, in special, medicamentelor din portofoliul de oncologie dar si cresterii puternice inregistrata de franciza HER2, care a urmat recentei lansari a doua noi molecule destinate cancerului de san HER2 pozitiv. De asemenea, performantele diviziei au fost sustinute si de cresterea cu 33% a vanzarilor medicamentelor destinate poliartritei reumatoide.

  • Club Business Magazin: Medicamente noi, moravuri vechi

    Invitaţi:

    Makis Papataxiarchis, general manager al Johnson & Johnson România şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

    Marius Alexandru Liţu, director general al Colegiului Medicilor

    Sorin Popescu, coordonator grup comunicare al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

    Eugen Nicolăescu, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, fost ministru al sănătăţii

    Ioana Cacovean, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România (PFDR)

    Marta Niculaie, communication manager al Roche România

    Dorel Filip, director executiv al Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie (SNMF)

    Alexandru Rafila, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii

    Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR)

    Denisa Dobrotă, communication officer al Roche România

    SORIN POPESCU, ARPIM: Astăzi a fost dat publicităţii un sondaj de opinie în care românii erau întrebaţi care sunt principalele trei probleme ale lor: 45% erau îngrijoraţi de siguranţa locurilor de muncă, 35% au spus că sănătatea e o mare îngrijorare a lor, iar de starea drumurilor erau preocupaţi 17%. Asta dovedeşte că importanţa abordării subiectului este crucială. Momentul ales e foarte important pentru că ne aşteaptă alegeri pe 9 decembrie, un nou guvern după şi un buget de stat după 15 ianuarie. Ar fi momentul, dacă oamenii cer sănătate, iar politicienii cer votul oamenilor, să se întâlnească cererea şi oferta, aşa cum se întâmplă şi în piaţa liberă.

    ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Nu cred că oferim ceva cetăţenilor când avem nevoie de votul lor. Ar trebui să fie o preocupare permanentă, nu doar în perioada alegerilor.

    SORIN POPESCU, ARPIM: În perioade electorale, vocea oamenilor se aude ceva mai mult decât înainte. Şi dacă pornim de la un 3,9% alocare din PIB pentru sănătate şi privim către media europeană de 9%, este clar că nu putem ajunge până în 2020 la o alocare procentuală similară cu cea din UE dacă nu începem chiar din 2013. După calculele noastre, dacă nu avem cel puţin 5% din PIB până în 2013, nu putem îndeplini obiectivul de a ajunge la media europeană până în 2020. Lista medicamentelor compensate a fost actualizată de către ministrul Eugen Nicolăescu ultima oară în 2008 în baza medicamentelor lansate în Europa până în 2007, iar secretarul de stat Alexandru Rafila este în prima linie astăzi pentru a convinge ministrul sănătăţii şi guvernul României că este nevoie de actualizarea listei după cinci ani şi jumătate, de recuperarea decalajelor astfel încât şi în România medicamentele să ajungă la pacienţi. Diferenţa care s-a format astăzi între ce se întâmplă în ţările din Europa şi noi este imensă. Astăzi sunt aproximativ 100 de noi molecule care sunt compensate în majoritatea ţărilor europene. 83 dintre ele au fost deja evaluate pozitiv de Ministerul Sănătăţii pentru a fi incluse în liste, iar această diferenţă ne face să fim pe ultimul loc în Europa din punctul de vedere al accesului la medicamente invoatoare, cu peste 1.800 de zile de aşteptare, faţă de o medie europeană de 250 de zile şi o directivă europeană care spune nu mai mult de 90 de zile.

    EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: Problema nu e dacă sunt sau nu bani. Este nevoie să facem acest lucru. Sunt atâtea patologii în care, dacă s-ar utiliza medicamente inovative, s-ar obţine rezultate pozitive pentru pacienţi mult mai repede, mai profund, şi în loc să ţii un pacient pe tratament doi-trei ani, poţi să-l aduci în câteva luni în viaţa activă. Cheltuieşti mai puţini bani cu el şi el va produce economic în această perioadă. Poate e cinic exemplul privit strict economic, dar până la urmă cei care fac politici publice trebuie să chibzuiască banii, iar orice ban cheltuit trebuie urmărit ca să se poată vedea dacă a produs efectele care se aşteptau. Problema nu e dacă avem sau nu bani, ci trebuie să facem rost de bani ca să rezolvăm o problemă a sistemului sanitar, în speţă cea a medicamentelor inovative care să îmbunătăţească viaţa fiecărui cetăţean în parte.

    ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Apropo de impactul economic, trebuie să privim şi la faptul că anumite produse care sunt deja compensate ar putea fi înlocuite de cele noi, deci ar putea exista şi reduceri de costuri, nu doar creşteri de costuri pentru unele molecule. Pentru anumite medicamente va fi nevoie de fonduri suplimentare, dar trebuie să ne gândim la bugetul global şi nu punctual. Costurile pe termen lung ar putea fi mai mici.