Tag: modernizare

  • The New York Times: NATO examinează posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România şi Polonia pentru a contracara noile rachete dezvoltate de Rusia

    Discuţiile despre noile măsuri privind apărarea antirachetă sunt într-o fază incipientă, au avertizat mai mulţi oficiali europeni, citaţi de cotidianul The New York Times.

    Orice modificare a misiunii declarate a actualelor sisteme de apărare antirachetă ale NATO – care oficial vizează ameninţările venite din afara regiunii, cum ar fi dinspre Iran – probabil va diviza ţările membre ale alianţei transatlantice şi va înfuria Rusia, care în repetate rânduri a afirmat că sistemele NATO de apărare antirachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare la adresa arsenalului său nuclear şi o sursă de instabilitate în Europa.

    Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO, a negat că ar fi în curs de desfăşurare studii privind fezabilitatea modernizării sistemelor de apărare antibalistică. Ea a afirmat că alianţa transatlantică a indicat clar, în mod repetat, că actualul sistem de apărare antirachetă “nu este conceput şi nici îndreptat împotriva Rusiei”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • A fost semnat proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport

    Ministrul a afirmat că „nu se pune problema finanţării, banii există” iar constructorul poate începe lucrările cât mai repede. Deşi perioada de proiectare este de două luni, ministrul se aşteaptă ca procedura să fie finalizată în maxim 3 săptămâni, întrucât constructorul a specificat că proiectul tehnic este gata şi necesită doar avizarea şi autorizaţia de construire din partea Ministerului Transporturilor.

    Lucrarea va avea în total 3,95 kilometri şi este împărţită în trei zone: teresamentul, care va avea 600 de metri, zona de urcare pe viaduct de 900 de metri şi viaductul propriu-zis de 1.500 de metri. Proiectul include staţia Otopeni şi intereferează viitoarea construcţie a unei linii de metrou.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost semnat proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport

    Ministrul a afirmat că „nu se pune problema finanţării, banii există” iar constructorul poate începe lucrările cât mai repede. Deşi perioada de proiectare este de două luni, ministrul se aşteaptă ca procedura să fie finalizată în maxim 3 săptămâni, întrucât constructorul a specificat că proiectul tehnic este gata şi necesită doar avizarea şi autorizaţia de construire din partea Ministerului Transporturilor.

    Lucrarea va avea în total 3,95 kilometri şi este împărţită în trei zone: teresamentul, care va avea 600 de metri, zona de urcare pe viaduct de 900 de metri şi viaductul propriu-zis de 1.500 de metri. Proiectul include staţia Otopeni şi intereferează viitoarea construcţie a unei linii de metrou.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transportul în comun este modernizat: Oraşul din România care va primi 100 autobuze electrice

    Doi operatori au depus oferta pentru procedura de achiziţie a 100 de autobuze electrice, valoare tranzacţiei fiind de peste 200 milioane de lei, informează Primăria Capitalei. Finanţarea pentru achiziţie provine din fonduri nerambursabile, fiind semnate 4 contracte în acest sens.

    „Primăria Municipiului Bucureşti a demarat în luna martie procedura de achiziţie pentru atribuirea contractului de furnizare a 100 de autobuze electrice, din gama de 12 m (şi a staţiilor de încărcare lentă) prin publicarea în sistemul electronic de achiziţii publice (SICAP) a anunţului de participare. Valoarea estimată a achiziţiei este de 219.571.200 lei fără TVA. În data de 7 Iunie 2019, ora 15.00, s-au vizualizat ofertele depuse pentru achiziţia celor 100 de autobuze electrice (şi a staţiilor de încărcare lentă), urmând ca documentaţia încărcată în SICAP să intre în analiza comisiei de evaluare constituită în cadrul autorităţii contractante”, se arată într-un comunicat al Primăriei Capitalei.

    Potrivit municipalităţii, în cadrul procedurii au depus oferte doi operatori: Asocierea Bozankaya Otomotiv Makina İmalat İthalat ve İhracat A.Ş. (Turcia) şi SILEO GmbH (Germania), respectiv New Kopel Car Import (România – Otopeni, reprezentant al companiei BYD – China).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dunapack a finalizat prima etapă de modernizare a fabricii de ambalaje de carton ondulat din Sfântu Gheorghe, parte dintr-o investiţie totală de 15 mil. euro

    În prima fază  a fost extinsă capacitatea de stocare a depozitelor cu peste 4.000 de metri pătraţi şi utilarea fabricii cu o maşină de prelucrare şi cu o maşină de lipit, urmând ca în ce-a de-a doua etapă de modernizare să fie înlocuită maşina de prelucrare a cartonului ondulat cu un utilaj nou, etapă care urmează să fie finalizată în primul trimestru din 2020.
     
    ”Fabrica din Sfântu Gheorghe a funcţionat întotdeauna ca un pivot la nivel naţional, iar procesele de extindere şi modernizare îi vor consolida şi asigura această poziţie, pe o perioadă lungă de timp”, spune Alexander Enzenberg, Managing Director al diviziei Dunapack Packaging.
     
  • Ministrul Transporturilor: Anul acesta vor fi modernizaţi 160 km de cale ferată pe Coridorul 4

    Ministrul Transporturilor a declarat că pe Coridorul 4 de cale ferată se va putea circula cu viteză de 160 de kilometri pe oră de anul viitor după ce lucrările pe toate secţiunile vor fi încheiate.

    „În execuţie avem tot Coridorul 4 în momentul de faţă, mai puţin secţiunea Braşov- Sighişoara, unde avem contestaţie. Tocmai de asta am şi militat pentru acea ordonanţă pe care am primit enumerate observaţii de la Ministerul Justiţiei, tocmai pentru a putea semna contractele mai repede. În rest, tot Coridorul 4 este în modernizare. Anul acesta vom mai finaliza 160 de kilometri pe tronsonul Coşlariu – Simeria până la Gurasada, urmând să finalizăm până în 2020 şi restul de kilometri, vorbim Gurasada până la kilometrul 614, deci Coridorul 4 practic va fi modernizat şi se va circula cu viteză, aşa cum am circulat şi pe acest tronson Bucureşti – Constanţa, 160 de km la oră pentru transportul de călători şi 120 de km pentru transportul de marfă”, a spus Răzvan Cuc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţii de peste 18 mil. euro pentru modernizarea a 63 km de drumuri judeţene din Arad

    Tronsoanele de drum cuprinse în programul de modernizare sunt: DJ 792B Bârsa-Moneasa-Limită judeţ Bihor (cu finanţare din credit angajament, valoare peste 55 mil lei, lungime 26,4 km, constructor SYLC Con Tans), DJ 708 Gurahonţ-Buteni (cu finanţare din bugetul local, valoare 20,4 mil. lei, lungime 22,2 km, constructor PORR Construct) şi DJ 793 Sintea Mare-Şepreuş (cu finanţare din bugetul local, valoare 11,4 mil. lei, lungime 14,2 km, constructor Axela Construcţii).
     
    ’’În ultimele săptămâni au fost semnate contracte de execuţie pentru modernizarea a 62,9 kilometri de drum judeţean. După semnarea contractelor urmează o perioadă de câteva săptămâni în care constructorii obţin avizele pentru începerea lucrărilor’’, a declarat Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.  
     
  • Când sistemul public nu e suficient, intervin companiile. Vodafone a investit peste 800.000 de euro în renovarea şi modernizarea centrelor de transfuzie sangvină din România

    Motivaţie
    România ocupă, conform studiilor, unul dintre ultimele locuri în privinţa numărul donatorilor de sânge constanţi la mia de locuitori. În spitalele din ţară sunt amânate intervenţii chirurgicale, iar persoanele care au nevoie de transfuzii şi produse din sânge întâmpină greutăţi în tratament.
    Anual, peste 600.000 de români au nevoie de sânge şi preparate din sânge. România este într-o criză permanentă de sânge în toate judeţele ţării. În momentele cu încărcătură emoţională, în România apar „vârfuri de donare” în care donatorii asaltează centrele şi iau pe nepregătite personalul medical subdimensionat (logistic, uman).  

    Descrierea proiectului
    Îmbunătăţirea sistemului transfuzional este un proces complex care presupune atât creşterea numărului donatorilor de sânge, cât şi îmbunătăţirea condiţiilor de donare. O piedică serioasă în procesul de donare era starea deplorabilă în care se aflau centrele de transfuzie sangvină din ţară, potrivit reprezentanţilor Vodafone România. Renovarea şi dotarea lor cu aparatură corespunzătoare au devenit astfel priorităţi.
    În perioada 2014 – 2017, proiectul a acoperit renovarea a 18 din cele 42 de centre de transfuzie sangvină din ţară. Restul de 24 de centre au trecut prin diverse lucrări de renovare şi dotare în perioada 2017 – 2018, finalizarea întregului proiect fiind estimată pentru prima jumătate a lui 2019. Intervenţiile realizate până acum în cele 24 de centre au fost adaptate la necesarul identificat la faţa locului: în 8 centre (din judeţele Argeş, Dolj, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Vaslui şi Vrancea) au avut loc renovarea şi modernizarea traseului donatorului, iar în alte 16 judeţe (Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Brăila, Harghita, Caraş-Severin, Vâlcea, Maramureş, Botoşani, Teleorman, Tulcea, Dolj, Neamţ, Bacău, Timiş, Bihor) a avut loc dotarea cu mobilier medical specific pentru recoltarea sângelui.

    Rezultate
    În fiecare an, peste 418.000 de persoane donează sânge în spaţiile renovate şi dotate cu aparatură modernă prin proiectul „O şansă pentru viaţă – renovarea şi modernizarea centrelor de transfuzie sangvină din România”. Suprafaţa renovată până acum în toate centrele depăşeşte 33.700 mp.
    În prezent, peste 837.000 de pacienţi din România primesc anual sânge recoltat şi prelucrat în condiţii de siguranţă transfuzională, din centrele de transfuzie renovate şi modernizate. Dotarea centrelor prin acest proiect include 118 paturi de recoltare fixe, 18 scaune de recoltare mobile, 21 de echipamente medicale (centrifugi, hemomixere, frigidere de stocare a sângelui, congelatoare medicale şi echipamente medicale), o canapea pentru sala de aşteptare, 297 de scaune pentru zonele de aşteptare, 38 de mese medicale, 10 dulapuri medicale.


    Venituri din servicii (anul fiscal 2017-2018)
    723,6 mil. euro

    Număr de angajaţi
    3.000

    Valoarea investiţiei
    3,7 mil. lei

  • Compania din România care a investit 2,9 milioane de euro în dotarea „şcolilor copilăriei”

    Motivaţie
    Necesitatea derulării proiectului rezidă în existenţa la nivel de comunitate a unor bariere de ordin material, care împiedică facilitarea accesului copiilor din şcoli la un sistem nou de iluminat, economic, ecologic, durabil şi confortabil.

    Descrierea proiectului
    Proiectul  „Energie în şcolile copilăriei” presupune înlocuirea integrală a sistemului de iluminat din şcolile beneficiare cu corpuri de iluminat moderne, pe bază de tehnologie LED, având un consum redus de energie. Proiectul a fost iniţiat intern, în anul 2012, la nivelul departamentului Responsabilitate Corporatistă din cadrul E.ON România şi a ajuns până la acest moment la cinci ediţii. Conceptul, criteriile de selecţie a beneficiarilor, precum şi paşii necesari implementării au fost, de asemenea, concepute intern. Grupul ţintă al proiectului este format pe de o parte din beneficiari direcţi – copiii care învaţă în unităţile de învăţământ şi cadrele didactice – cât şi beneficiari indirecţi – autoritatea locală care asigură resursele necesare administrării şcolilor. Obiectivul proiectului este să faciliteze accesul elevilor şi al cadrelor didactice la un sistem de iluminat modern, durabil si ecologic şi, implicit, să ofere un mediu propice performanţei şcolare. În acelaşi timp, comunitatea, prin autorităţile locale, va fi susţinută în modernizarea infrastructurii şcolare şi în realizarea unui consum de energie scăzut, urmare a montării noilor sisteme de iluminat.
    Printre principalele criterii care au stat la baza selecţiei unităţilor de învăţământ incluse în proiect au fost: sursele de iluminat să nu fi fost modernizate în ultimii cinci ani şi vulnerabilitatea şcolii din punctul de vedere al capacităţii de a-şi achita consumul de energie. Colaborarea în cadrul proiectului s-a făcut în principal cu unităţile de învăţământ incluse, dar şi cu autorităţile locale sau judeţene. Implementarea s-a facut în perioada mai – octombrie, cu concentrarea pe lunile vacanţei şcolare de vară. Intervenţia echipelor specializate a fost una punctuală, cu preluarea şi finalizarea succesivă a câte unei săli de clasă. Schimbarea sistemului a presupus înlocuirea corpului de iluminat şi a neoanelor vechi cu noi corpuri şi tuburi cu LED.

    Rezultate
    Campania de modernizare a infrastructurii şcolare prin schimbarea sistemului de iluminat în unităţile de învăţământ a debutat în 2012. Pe parcursul a cinci ediţii a fost modernizat sistemul de iluminat în 54 de unităţi de învăţământ, inclusiv în structurile aparţinătoare, totalizând un număr aproximativ de 35.000 de beneficiari. Investiţia totala a fost de aproximativ 2,9 mil. euro.
    În intervalul 2017 – 2018 s-au derulat două ediţii, având 17 unităţi de învăţământ beneficiare şi însumând o investiţie de aproximativ 1,3 mil. euro. Peste 30.000 de tuburi cu LED au fost montate în ultimii doi ani în şcolile incluse în proiect, beneficiari direcţi fiind 15.000 de elevi şi cadre didactice. Tehnologia LED asigură o economie considerabilă de energie, consumul fiind cu circa 50% mai scăzut decât iluminatul cu becuri fluorescente şi cu circa 80% mai mic decât cel clasic, cu becuri incandescente. 



    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    (e.on energie)
    4,8 mld. lei

    Număr angajaţi
    6.850


    Profit în anul 2017
    (e.on energie)
    173,6 mil. lei 

  • O cunoscută faleză de pe litoral va fi modernizată cu fonduri europene

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Mangalia, proiectul „Lucrări de amenajare şi modernizare zone de interes turistic – Sudul Litoralului” are o valoare totală de aproximativ 23 de milioane de lei şi este finanţat din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.
     
    Proiectul vizează reabilitarea falezei Mangalia-Saturn pe o distanţă de doi kilometri, prin refacerea integrală a zonei pietonale şi a sistemului de iluminat public. De asemenea, va exista un punct de belvedere, se va amenaja un spaţiu verde şi vor fi create alei de acces. Toate zonele ce au diferenţe de nivel şi sunt destinate traficului pietonal vor fi echipate cu scări de acces şi rampe pentru persoane cu dizabilităţi, acestea fiind dotate cu balustrade din inox rezistent în mediul marin.
     
    „Pentru revitalizarea staţiunilor turistice din sudul litoralului, administraţia publică locală a conceput un program de reabilitare a acestora, astfel încât toate staţiunile Mangaliei să fie cât mai atractive pentru primirea turiştilor. În urmă cu aproximativ patru ani, am modernizat vechea faleză a oraşului, iar acum, acest proiect vine în completarea investiţiilor realizate de municipalitate pentru ca staţiunile noastre să devină destinaţiile de vacanţă preferate în rândul turiştilor români şi străini”, a transmis, joi, într-un comunicat de presă, primarul Mangaliei, Radu Cristian.