Intitulată Melt (Topire), colecţia este formată din piese astfel realizate încât să redea curgerea sticlei topite sub acţiunea gravitaţiei, printre articolele de mobilier numărându-se un fotoliu, un şezlong şi o masă, dar şi obiecte decorative.
Pentru confecţionarea acestora s-au folosit foi de sticlă lăsate să curgă peste sau între bare de oţel şi în diverse forme, pentru a obţine aspectul topit din final.
Un exemplu în acest sens este creatoarea Harumi Klossowska de Rola, care, în colaborare cu casa pariziană Goossens, propune o gamă de 12 piese, gândite ca obiecte decorative, dintre care mare parte pot fi purtate atât ca bijuterii, cât şi aşezate pe piese de mobilier pentru a înfrumuseţa casa. Micile sculpturi cu aur şi pietre preţioase sunt grupate în trei categorii: rodie – simbol al fertilităţii, smochină – simbol al generozităţii – şi vâsc, care reprezintă nemurirea şi prosperitatea, scrie The Telegraph.
Carte de vizită
Înainte de Mobexpert, a lucrat ca ghid turistic, iar după Revoluţie a încercat calea antreprenoriatului, deschizând un minicentru de vânzări en gros
I-a venit ideea de a pune bazele unei afaceri cu mobilier după ce a vizitat primul târg de mobilă la Paris, în 1993
Anul trecut, reţeaua de 14 magazine Mobexpert a vândut mobilier de peste 827 milioane de lei
Citiţi povestea lui Dan Şucu – CEO şi proprietar / Mobexpert
O dovedeşte o gamă largă de astfel de elemente de mobilier expuse prin diferite galerii de artă, iar unele dintre ele par a fi făcute din cu totul altceva decât în realitate. Exemple în acest sens ar fi creaţiile studioului Glithero, care combină bucăţi de bambus, hârtie şi sfoară, obiectul rezultat fiind apoi turnat în bronz, scrie Financial Times, ori cele ale Atelier Lachaert Dhanis, ale cărui măsuţe par confecţionate din bucăţi de lemn aruncate la întâmplare, care, de fapt, sunt bucăţi de bronz ori marmură.
Doi artişti gemeni americani, Doug şi Mike Starns, au lansat o gamă de piese de mobilier din bambus şi coardă de alpinism, astfel asamblate încât aduc aminte de împletitura unui cuib de pasăre. Fiecare lucrare este unicat, una intitulată sugestiv „All the Nightmares Came Today”, spre exemplu, poate fi achiziţionată pentru suma de 90.000 de dolari. Artistul Max Lamb are şi el o serie de scaune tăiate şi asamblate grosier din bucăţi de lemn poleite cu aur ca să semene cu nişte tronuri, pentru care doritorii trebuie să scoată din buzunar câteva zeci de mii de euro. Designerul Robert Stadler se remarcă prin seria „Cut_Paste” de măsuţe de cafea confecţionate din marmură şi aluminiu, din plăci tăiate drept şi asamblate ca şi cum ar fi lipite una de alta, care costă de la 14.000 la 56.000 de dolari.
O bancă frumoasă ori un rastel de biciclete pot fi astfel nu numai nişte piese utile de mobilier stradal, ci şi o modalitate de prevenire a unor atentate cum ar fi cele în care diverşi atacatori intră cu camioane ori alte vehicule în mulţime, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani la Londra, Toronto, Nisa, Berlin sau Charlottesville, în statul american Virginia.
Dat fiind că se doreşte încurajarea oamenilor să iasă din case şi să petreacă mai mult timp în spaţii publice, să meargă mai mult pe jos ori cu bicicleta sau să facă sport şi să-şi folosească mai rar maşinile, spaţiile publice trebuie să rămână deschise şi primitoare, aşa că nu se recomandă blocarea lor cu garduri, parapete de beton ori bariere.
Arhitecţilor care se ocupă de amenajarea acestora nu le rămâne atunci decât să apeleze la soluţii precum copaci, ghivece şi mobilier stradal, care trebuie astfel amplasate încât oamenii obişnuiţi să nu-şi dea seama de scopul lor antiterorist. Apar astfel bănci, stâlpi de iluminat stradal, fântâni şi statui bine ancorate de suporţi de beton, precum şi zone supraînălţate ori coborâte în pieţe pentru a îngreuna accesul vehiculelor, iar o altă măsură propusă de arhitecţi este construirea unui număr mai mare de străzi şerpuite.
Anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4 milioane de euro, cu 60% mai mare faţă de 2016, pe fondul evoluţiei pozitive a segmentului IT şi orientarea companiilor din acest sector către soluţii ergonomice de înaltă calitate (scaune, birouri electrice, soluţii acustice).Pentru acest an, Workspaces Studio prognozează o cifra de afaceri de peste 4.5 milioane de euro, în creştere cu minimum 15% faţă de 2017.
În timp ce în Bucureşti se dezvoltă în continuare peste 90% dintre proiectele de amenajare cu mobilier ergonomic de la Workspaces Studio, Timişoara este oraşul cu cea mai dinamică evoluţie în acest an.
Principalii factorii care au determinat dinamica pozitivă sunt creşterea interesului companiilor pentru ergonomie şi soluţii acustice de calitate, alături de intensificarea competiţiei pe piaţa muncii, care determină tot mai mulţi angajatori să investească în birouri cu design atractiv.
„Ergonomia şi sustenabilitatea mobilierului de birou sunt printre cele mai căutate caracteristici la produsele de mobilier. Mai mult ca oricând, clienţii noştri sunt interesaţi de beneficii precum wellbeing, sănătate şi creşterea productivităţii printr-un design al birourilor integrat, la cheie, centrat pe activitatea umană. Este o tendinţă remarcată la nivel internaţional încă de acum câtiva ani, însă adopţia acesteia în România se simte puternic începând cu 2017, în special în segmentul IT, de unde provin 80% dintre clienţii noştri”, declară Horaţiu–Alexandru Didea, managing partner al Workspace Studio.
Cel mai recent creat obiect din piese de Lego care poate fi folosit foarte bine şi ca o piesă de mobilier adevărată este o măsuţă de cafea, construită de un artist din Los Angeles, Yusong Zhang. Alcătuită din 10.480 de cărămizi Lego, dispuse pe patru straturi de culoare albă, roşie, galbenă şi verde, măsuţa pare făcută din piese obişnuite la exterior, straturile observându-se abia din lateral. Deşi cărămizile nu sunt prinse cu adeziv, piesa de mobilier poate susţine căni de cafea, cărţi şi poate fi folosită şi pe post de taburet pentru picioare.
“Aproximativ 40% dintre clienţi au revenit anual în magazinele Lems”, a afirmat Alexandru Rizea, director general Lemet. După ultima deschidere, reţeaua de mobilier Lems a ajuns la 70 unităţi, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp.
“Aproximativ 40% dintre clienţi au revenit anual în magazinele Lems”, a afirmat Alexandru Rizea, director general Lemet. După ultima deschidere, reţeaua de mobilier Lems a ajuns la 70 unităţi, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp.
Din mâinile acestora ies tot felul de obiecte din ce în ce mai căutate de colecţionari, aşa cum o arată preţurile plătite la licitaţii, care pot ajunge la peste 100.000 de lire sterline, scrie BBC.
Unii dintre olarii moderni preferă să-şi direcţioneze creativitatea spre ceramica sub formă de piese de mobilier, cum ar fi Chris Wolson, cunoscut pentru colecţia sa de mobilă din teracotă, în timp ce alţii preferă să se îndepărteze de tehnicile vechi de prelucrare a lutului şi să încerce unele noi. Designerul olandez Olivier van Herpt, de pildă, tipăreşte vase de lut la imprimanta 3D, perfect utilizabile.
Artistul belgian Piet Stockmans s-a specializat în porţelan, pe care-l arde la 1.400 de grade Celsius în loc de 1.200 de grade, cât se obişnuieşte, ceea ce-l face complet neporos, nemaitrebuind să fie smălţuit. Obiectele astfel confecţionate se pot spăla fără probleme în maşina de spălat vase, în ciuda aspectului delicat.
Artista de origine nigeriană Ranti Bam îşi realizează creaţiile pornind de la o bază solidă de teracotă sau porţelan, peste care aplică lut lichid, ultima sa colecţie de vaze fiind inspirată de ţesăturile imprimate africane. Chris Antemann reinterpretează figurinele de porţelan de secol XVIII, pe care le prezintă în cuplu sau în grupuri care sugerează un banchet sau o petrecere, în multe dintre lucrările sale una dintre figurine încercând să o seducă pe o alta.