”Se instituie ziua de 18 decembrie «Ziua Minorităţilor Naţionale din România», ca zi de sărbătoare naţională. (…) Anual, cu prilejul sărbătoririi «Zilei Minorităţilor Naţionale din România», se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători”, se arată în iniţiativa legislativă a deputaţilor din grupul minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Szijjarto a reiterat faptul că legea educaţiei din Ucraina încalcă acordul de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană şi a adăugat că va iniţia revizuirea acordului în cadrul reuniunii miniştrilor de Externe ai UE, la 16 octombrie.
Şeful diplomaţiei de la Budapesta a menţionat că o majoritate calificată este necesară pentru adoptarea măsurii de revizuire a acordului. Dacă Ucraina nu-şi va schimba poziţia, Ungaria va adopta sancţiuni în privinţa comerţului, a avertizat Szijjarto.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit HG 881/1998 18 decembrie se sărbătoreşte deja în România ca Zi Naţională a Minorităţilor, dar ea nu este declarată oficial sărbătoare naţională. În curând, însă, ar putea deveni, iar asta datorită unei iniţiative legislative depuse la Senat de mai mulţi deputaţi, în majoritatea lor covârşitoare aparţinând minorităţilor. Proiectul a obţinut deja avizul comisiei de specialitate.
Agnes Thibault-Lecuivre, purtătoare de cuvânt a Procuraturii, a declarat că planurile suspectului erau vagi şi incomplete, iar informaţiile disponibile indică faptul că el acţiona de unul singur.
Oficialul francez a precizat că individul a fost arestat joi, în oraşul Argenteuil, la nord de Paris. Suspectul, care a exprimat vederi naţionaliste extremiste, ar fi plănuit să comită un atac împotriva lui Macron în timpul ceremoniilor de Ziua Franţei.
Macron va asista la o paradă militară la Paris de Ziua Franţei, după care se va deplasa la Nisa, unde va participa la comemorarea victimelor atentatului terorist de anul trecut, soldat cu 86 de morţi.
“În unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul total al locuitorilor, fie numără cel puţin 5.000 de cetăţeni, prin grija autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiile şi unităţile de asistenţă socială asigură şi personal cunoscător al limbii minorităţilor naţionale respective, cu respectarea celorlalte prevederi din fişa postului”, potrivit proictului pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a art.41 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011.
Deputaţii din comisiile de specialitate au stipulat în rândul principiilor care stau la baza asistenţei de sănătate publică şi “asigurarea în unităţile sanitare şi a personalului de specialitate de asistenţă medicală sau socială, după caz, cunoscător al limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativteritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puţin 5000, cu respectarea celorlalte prevederi din fişa postului”.
Politicienii de stânga care conduc “The Big Apple” vor să facă urinatul în public legal. De ce? Pentru că minorităţile fac asta, se pare, destul de des şi consiliul New York-ului preferă să legalizeze acest lucru decât să mai amendeze oamenii pentru urinatul în public, informează The Political Insider.
“Urinatul şi consumul de băuturi alcoolice în public nu vor mai fi tratate ca infracţiuni, deoarece astfel de infracţiuni blochează instanţele şi au fost aplicate în mod disproporţionat împotriva minorităţilor. O astfel de propunere ar elimina cazierele permanente pentru infracţiuni ca urinatul în public, iar de acum înainte vor fi tratate ca infracţiuni civile alături de consumul de băuturi alcoolice pe stradă, aruncatul gunoiului sau zgomotul excesiv.” se arată într-un comunicat al consiliului New York-ului.
O propunere de lege controversată care, dacă va fi aplicată, va creşte şi mai mult mizeria din oraşul care şi aşa este recunoscut ca fiind un oraş nu tocmai curat.
“Este absolut inacceptabil să constaţi că diferenţa între finanţarea etnicilor români din străinătate şi a minorităţilor din România se află într-un raport de 1 la 10. Aproape m-am ruşinat. Sunt lucruri pe care nu putem spune că nu le vedem, sunt chestiuni care astăzi îşi au originea într-o superficialitate de proiect. Din punct de vedere al finanţării, există o diferenţă de-a dreptul nefirească“, a spus Cristian Diaconescu, citat de corespondentul MEDIAFAX.
Fostul ministru de Externe a afirmat că “nu există dubii” în legătură cu ceea ce trebuie să facă statul român în această direcţie şi că sunt cunoscute “foarte bine” şi aşteptările reciproce, însă, de la an la an, problemele rămân aceleaşi şi “nu se întâmplă nimic de natură semnificativă”.
“Dacă e să îi întrebaţi serios pe maghiarii din România, vă vor spune că sprijinul românilor din Guvern a fost de «n» ori mai mare decât sprijinul maghiarilor din Guvernul de la Budapesta, ca să ştim despre ce vorbim. În dialogul bilateral, mai ales atunci când este vorba de titularii politicii externe, care nu sunt numai miniştri de Externe, tema finanţării românilor trăitori în jurul României nu există. Nu ne mai putem raporta la o problemă de imagine, cu căluşari şi cu sarmale făcute la ambasadă, nu mai rezolvi problema a milioane şi milioane de români“, a precizat Diaconescu.
În opinia acestuia, este nevoie de “un proiect sofisticat” în acest sens, pe care să îl realizeze şi să îl pună în aplicare instituţiile centrale ale statului român însărcinate cu păstrarea idenţităţii românilor din afara graniţelor României.
“Vă rog să nu plecaţi de la această întâlnire fără să cereţi un proiect sofisticat. Eu nu înţeleg de ce există Departamentul pentru românii de pretutindeni, institute culturale, tot soiul de poveşti pentru care cheltuim bani şi care nu fac absolut nimic de natură semnificativă. Lucrurile sunt tratate în România de-a valma. Sunt români din afară, punct. Şi au aceleaşi drepturi ca oricare român din România”, a mai spus Diaconescu.
La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a explicat că statul român a alocat în acest an 91,4 de milioane de lei pentru minorităţi, o sumă mai mare cu 10 milioane de lei decât anul trecut, în condiţiile în care numărul etnicilor aparţinând minorităţilor naţionale a scăzut, potrivit ultimului recensământ.
“Din această sumă, UDMR primeşte 19,7 milioane de lei, faţă de 18,5 milioane de lei anul trecut, în condiţiile în care Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care îi reprezintă pe cei 400.000 de români din cele trei judeţe, are finanţare zero”, a detaliat Eugen Popescu.
În privinţa fondurilor alocate, în 2015, de Departamentul pentru românii de pretutindeni celor aproximativ 10 milioane de români din afara graniţelor, acestea ajung la 8,8 milioane de lei.
Potrivit acestuia, cei aproximativ 500.000 de români din Ucraina primesc sub 88.000 de lei de la statul ucrainean, în timp ce România acordă Uniunii Ucrainenilor din ţara noastră 7,4 milioane de lei, în condiţiile în care numărul ucrainenilor din România este de circa 60.000.
De asemenea, în timp ce cei 160.000 de etnici români din Bulgaria nu primesc nicio finanţare de la guvernul statului vecin, cei 10.000 de bulgari din România primesc de la statul român circa 3,52 milioane de lei.
“Este o discriminare teribilă în modul în care statul român tratează minorităţile din România şi românii minoritari din jurul frontierelor. Sunt lucruri care au în spate un interes pe care nu-l cunoaştem, sunt instituţii care doresc ca românii să dispară, atât din din afara frontierelor, cât şi de aici, din inima României. Parcă există o schizofrenie undeva, la nivelul conducerii statului român, dar şi al unor instituţii mai puţin vizibile, dar care trag sfori nevăzute la nivel politic. Sperăm că aceşti politicieni nu sunt nişte brelocuri puse la centura unor instituţii care nu se văd sau la centura unor interese străine. Parcă avem ceva cu propriul popor, parcă vrem să-l distrugem, nu ştiu ce e în mintea politicienilor români”, a afirmat Eugen Popescu.
Potrivit preşedintelui FNRP, care citează statistici oficiale, în judeţele din România în care trăiesc etnici maghiari funcţionează aproximativ 10.000 de fundaţii şi asociaţii cu fonduri de la statul român, de la statul maghiar şi de la autorităţile locale, care, spre exemplu, în Harghita şi Covasna sunt aproape neschimbate din 1990.
În judeţul Harghita sunt 539 astfel de fundaţii şi 1.133 de asociaţii ale maghiarilor, în judeţul Mureş, unde proporţia populaţiei române şi maghiare este egală, sunt 447 de fundaţii şi 1.300 de asociaţii, iar în judeţul în Covasna, 42 de fundaţii şi 227 de asociaţii.
La Universitatea de vară “România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO” de la Izvoru Mureşului, au fost dezbătute mai multe subiecte, între care “Drepturile minoritarilor din România vs drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani”, “Ce face statul român pentru păstrarea identităţii entice a românilor din jurul frontierelor şi din Balcani”, “Cazurile Greciei şi Ungariei sau pactul victimei cu agresorul” sau “Cetăţenia română, un drept necesar păstrării identităţii românilor din vecinătate şi Balcani”.
Într-un mesaj transmis participanţilor la cea de a XIII-a ediţie a Universităţii de Vară, care a început, luni, la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat organizarea evenimentului, pe care l-a catalogat ca o “manifestare de excepţie, având deja o bună tradiţie centrată pe problemele românilor de pretutindeni”.
Ministrul de Externe a afirmat că dezvoltarea politicilor pentru conservarea, promovarea şi dezvoltarea identităţii specifice a românilor de pretutindeni reprezintă o preocupare şi, totodată, “o temă de interes aparte” în cadrul activităţii Ministerului Afacerilor Externe (MAE), derulată atât prin Departamentul politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni, cât şi prin comisiile mixte bilaterale privind protejarea minorităţilor naţionale cu Serbia, Ucraina şi Ungaria, respectiv prin demersurile diplomatice permanente ale diplomaţiei romane.
“Trebuie să fim continuu conştienţi că toate comunităţile româneşti din afară au nevoie de sprijin atent direcţionat şi de răspuns concret pentru problemele cu care se confruntă. Doresc să vă asigur de implicarea mea personală în identificarea celor mai potrivite soluţii care să răspundă acestor nevoi concrete, chiar dacă nu toate problemele pot fi soluţionate imediat în integralitate. Vor fi făcute însă toate eforturile şi demersurile care ne stau la dispoziţie”, a precizat Bogdan Aurescu, în mesajul său.
El a menţionat că România, ca stat înrudit, are un interes direct şi clar conturat în protejarea drepturilor minorităţii române din afara României, indiferent de etnonimul folosit pentru identificarea acesteia pe teritoriul statului de reşedinţă, şi că se aşteaptă ca măsurile adoptate în acest sens de către statele în care trăiesc români să fie “cel puţin similare” celor promovate de România în favoarea minorităţilor naţionale de pe teritoriul său.
“Interesul nostru nemijlocit, decurgând din considerente de apartenenţă comună la filonul spiritual românesc şi solidaritate culturală şi lingvistică, este acela ca statele care găzduiesc pe teritoriul lor minoritate românească să adopte măsuri adecvate şi substanţiale pentru conservarea şi promovarea identităţii sale etnice, culturale, religioase, lingvistice a românilor de acolo. România are aşteptări ca măsurile adoptate în acest sens de către aceste state să fie cel putin similare celor promovate de România în favoarea minorităţilor naţionale de pe teritoriul său, menite să asigure protejarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a persoanelor aparţinând acestor comunităţi”, a transmis Aurescu.
Ministrul de Externe a afirmat că România are “un argument puternic” pentru aşteptările sale, deoarece a reuşit să genereze, în ultimele două decenii, în cadrul unui proces complex de aplicare a standardelor în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, “un veritabil model de dialog intercultural între minorităţi şi în raporturile lor cu majoritatea”.
“România a învăţat din propria sa experienţă provocările la care trebuie să răspundă politicile în domeniul minorităţilor naţionale şi a înţeles fără îndoială că societăţile cu o democraţie solidă sunt cele bazate pe toleranţă, respect reciproc, diversitate culturală, dialog interetnic, intercultural, în beneficiul societăţii în ansamblul său. Acest model de interculturalitate, factor de stabilitate în plan intern şi extern, la nivel regional, reprezintă în esenţă un model de bună practică pe care dorim să îl promovăm în spaţiul european şi, în mod deosebit, în acele state care găzduiesc pe teritoriul lor persoane aparţinând minorităţii române”, a explicat Aurescu.
Ministrul a subliniat că responsabilitatea legată de conservarea valorilor, promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase şi a prosperităţii comunităţilor româneşti din alte state reprezintă “o mare responsabilitate”.
Potrivit acestuia, folosirea limbii materne, accesul la serviciul religios în limba maternă, accesul la educaţie şi la informaţie în limba română, participarea la viaţa socială, economică, culturală şi publică în societăţile unde trăiesc românii sunt elemente fundamentale ale păstrării identităţii specifice, protejate de normele de drept internaţional, “asupra cărora România insistă şi nu va pregeta să o facă în continuare în dialogul bilateral cu statele de reşedinţă, respectiv la nivel multilateral”.
Ministrul de Externe atenţionează că de aceste drepturi, ca de altfel de orice alte drepturi prevăzute de dreptul internaţional şi de standardele în materie de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, trebuie să se bucure toţi românii de pretutindeni, indiferent de denumirea folosită pentru identificarea lor.
“Am fost identificaţi, de-a lungul timpului, sub diferite nume, toate reflectând, însă, aceeaşi rădăcină, aceeaşi cultură, aceeaşi limbă, aceeaşi spiritualitate: românitatea. Drept pentru care ne opunem oricăror încercări de a rescrie istoria noastră de o manieră care să afecteze principiul sacrosanct al autoidentificării şi să impună o identitate diferită acelora care simt româneşte şi se declară ca aparţinând culturii şi spiritualităţii româneşti. Diviziunile artificiale nu pot justifica ignorarea obligaţiilor internaţionale relevante pentru conservarea şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale «victimă» a diviziunii”, se precizează în mesajul ministrului.
Prin declaraţia sa, ministrul de Externe face trimitere la discuţiile bilaterale ale României, în special cu Serbia, dar şi cu celalalte state balcanice, unde populaţia românească se autodenumeşte istroromână, aromână sau meglenoromână, dar şi la discuţiile cu Ucraina, unde o parte a comunităţii româneşti este denumită moldoveană.
“Pe deplin încredinţaţi de faptul că, dincolo de frontierele României (unele dintre acestea fiind şi ale Uniunii Europene), există o comuniune de limbă şi de istorie care transcende realităţile geopolitice ale momentului, avem conştiinţa faptului că, pe termen lung, trebuie să identificăm soluţiile optime pentru o implicare cât mai consistentă a statului român pentru sprijinirea comunităţilor româneşti, astfel încât acestea să poată exercita un rol semnificativ de dezvoltare a relaţiilor dintre România şi statele pe teritoriul cărora se află”, a declarat Aurescu.
Potrivit acestuia, România va continua să răspundă afirmativ eforturilor de sprijinire a democraţiei şi de apărare a drepturilor omului din statele din vecinătatea sa.
“Respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este unul din punctele centrale care asigură funcţionarea pe baze democratice a unui stat de drept, iar România va continua să sprijine orice efort bilateral, multilateral, regional sau universal care se va concentra pe acest tip de abordare”, a spus, în finalul mesajului său, ministrul de Externe al României, urând “deplin succes” lucrărilor Universităţii de Vară.
La Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului a încput, luni, a XIII-a ediţie a Univerităţii de Vară “România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, la care sunt aşteptaţi, între alţii, fostul preşedinte Traian Băsescu, liderul Partidului Social Românesc, Mircea Geoană, şi preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu.
La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora.
”Dacă UDMR ar ieşi de la guvernare, nu ar fi instabilitate politică, pentru că Guvernul are o majoritate confortabilă şi fără UDMR. Tocmai de aceea îşi permite să le răspundă în doi peri. În al doilea rând, UDMR nu va ieşi de la guvernare, le ştiu tradiţia şi modul cum gândesc”, a declarat Traian Băsescu pentru Digi24.
Şeful statului a precizat că demersul MAE a fost corect.
”MAE a făcut un demers corect. Am observat faptul că UDMR reproşează MAE că nu s-a consultat cu ei. UDMR trebuie să ştie că statul român are nişte reflexe care se declanşează automat când politicile sale sunt negate. Or, România are o politică cu privire la minorităţi şi statul român reacţionează ori de câte ori e cazul, când sunt acţiuni împotriva politicilor pentru minorităţi, reacţionează în linie cu tradiţia abordării sale. Nu putem spune că statul român are o politică restrictivă faţă de minorităţi. Este recunoscut de toată lumea că statul român are o politică corectă în raport cu minorităţile, care a fost dată de multe ori ca exemplu. Aş mai pune o întrebare – am văzut exigenţa preşedintelui Hunor că nu a fost consultat. Dar, când UDMR s-a aliat demersului pe care îl susţine a informat statul român?”, a spus preşedintele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Au fost deja destul de multe declaraţii publice în legătură cu un subiect care se putea şi încă poate fi gestionat de o manieră corectă, în cadru adecvat. Părerea mea este că s-a transformat un subiect care nu avea atât de multă greutate, aparent într-un subiect care generează tensiuni”, a declarat Corlăţean.
El şi-a exprimat convingerea că va exista “înţelepciunea necesară, în cadrul adecvat, şi mai puţin în cadrul public”.
Întrebat dacă a avut discuţii cu liderul UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, pe acest subiect, Titus Corlăţean a declarat: “Am avut anterior mai multe discuţii cu domnul viceprim-ministru. Eu sper ca raţiunea să prevaleze, în cadrul, totuşi, oferit de poziţia statului român pe această temă”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro