Tag: ministrul Justiţiei

  • Plângere pentru abuz în serviciu pe numele lui Tudorel Toader

    Sindicaliştii îl acuză pe ministrul Justiţiei că întârzie semnarea unui ordin prin care angajaţii din penitenciare să îşi primească banii pentru orele suplimentare.

    “Deşi a avut peste 3 luni la dispoziţie pentru a clarifica modul în care trebuie plătite orele suplimentare pentru angajaţii din penitenciare, azi 10 iulie – zi de salariu, angajaţii din penitenciare nu-şi primesc banii pentru orele suplimentare pentru că ministrul Justiţiei întârzie semnarea unui ordin. În urma protestelor organizaţiilor sindicale, în Parlament s-a aprobat prin Legea nr. 79/2018 ca orele suplimentare care nu pot fi recuperate în termen de 60 de zile să fie plătite angajaţilor din penitenciare şi poliţie începând cu data de 1 aprilie. În consecinţă, la salariul din iulie ar fi trebuit plătite orele nerecuperate în aprilie. Ceea ce nu este posibil din vina ministrului Justiţiei”, arată Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), într-un comunicat de presă remis marţi MEDIAFAX.

    Sindicatele spun că, în plus, angajaţii din penitenciare mai au de recuperat peste un milion de ore suplimentare din perioada 2016 – 2018 şi că Guvernul trebuie să plătească această datorie de peste 10,5 milioane de euro angajaţilor din penitenciare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Rădulescu: Tudorel Toader şi Eduard Hellvig să spună cine făcea parte din echipele care au colaborat cu SRI

    “Prin revocarea doamnei Kovesi nu înseamnă că am făcut ceva, nu am făcut absolut nimic, pentru că va fi înlocuită o persoană cu altă persoană, sistemul este acelaşi. Pentru că în aceşti ani de zile am văzut abuzuri extraordinar de mari şi neconstituţionale, am fcut nişte cereri. În primul rând îi cer preşedintelui României să denunţe public protocoalele şi să se dezică de aceste protocoale, încheiate între SRI şi toate instituţiile cu care au fot încheiate, să denunţe public toate interceptările ilegale de siguranţa naţională şi să denunţe public echipele mixte care au participat cu judecătorii la judecarea, anchetarea şi condamnarea oamenilor nevinovaţi. În caz contrat, dacă dânsul nu face acest lucru, înseamnă că acceptă statul paralel, înseamnă că continuă cu ceea ce a făcut până acum, să nu respecte Constituţia şi atunci le cer colegilor mei şi coaliţiei ca să continuăm cu cererea de suspendare”, a afirmat, marţi, deputatul Cătălin Rădulescu.

    De asemenea, deputatul PSD le cere ministrului Justiţiei şi directorului SRI, Eduard Hellvig, să le ceară instituţiilor să facă publică lista procurorilor şi judecătorilor care au colaborat cu SRI. O altă solicitare care va fi depusă marţi de Cătălin Rădulescu este adresată DIICOT-ului, prin care instituţiei să se dezică de procurorul Horodniceanu.

    “Al doilea lucru cer ministrului Justiţiei, la rândul lui să ceară tuturor forţelor şi instituţiilor pe care le cunoaşte ca să facă public echipele de procurori şi judecători care au colaborat cu SRI. În acelaşi timp domnului Hellvig îi fac aceeaşi cerere oficială. În al patrulea rând, cer procurorilor, că sunt mulţi oneşti, ca să se dezică de toţi procurorii care au făcut astfel de abuzuri, să îi facă publici dacă îi cunosc, iar cei din DIICOT să se dezică de procurorul Horodniceanu, care, prin ceea ce face nu face altceva decât un abuz de putere”, a mai susţinut Cătălin Rădulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kovesi: Decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare

    “În ceea ce priveşte procedura de revocare a procurorului şef DNA, vă reamintesc că propunerea de revocare nu a întrunit condiţiile prevăzute de lege, CSM a dat un aviz negativ, am dovedit în faţa secţiei pentru procurori a CSM că motivele invocate de ministrul justiţiei în propunere, o parte din ele sunt nereale, o parte sunt neadevărate”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la sediul DNA.

    Fostul procuror-şef al Direcţiei a mai spus că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un semn de întrebare asupra activităţii procurorilor şefi de parchete.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorii CSM vor schimbarea procedurii de numire şi revocare a şefilor de parchete

    „În şedinţa din data de 12 iunie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea domnului Tudorel Toader, Ministrul justiţiei şi a domnului Florin Iordache, Preşedintele Comisiei Speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, în legătură cu propunerea de modificare a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) şi (4) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează procedura de numire şi, respectiv, de revocare din cele mai înalte funcţii de conducere în cadrul Ministerului Public”, arată CSM, printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tudorel Toader se va întâlni cu delegaţia Comisiei de la Veneţia luni, la Bucureşti

    Tudorel Toader a afirmat, vineri, la Arad, că se va întâlni cu delegaţia Comisiei de la Veneţia, luni, la Bucureşti, cu care va discuta în calitate de ministru al Justiţiei, şi nu de membru al comisiei.

    “Eu fac parte din Comisia de la Veneţia din mai 2004, tocmai am intrat în al doilea mandat, din mai 2018. Dar voi discuta nu în calitate de membru al comisiei, ci în calitate de ministru al Justiţiei. Luni, la ora 08.00, vom avea prima întrevedere la Ministerul Justiţiei. Vizita este coordonată de către Ministerul Afacerilor Externe. Dânşii vor avea întrevederi cu multe autorităţi implicate din sistemul judiciar. Vom discuta despre subiectele actuale: Legile justiţiei, coduri penale modificate, eventuale alte întrebări ale dânşilor. Dar, repet, eu voi fi acolo, eu voi coordona din partea Ministerului Justiţiei dezbaterile, dar în calitate de ministru al Justiţiei, nu de membru al comisiei”, a declarat Tudorel Toader.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR a publicat motivarea, de 133 de pagini, în cazul conflictului preşedinte – ministrul Justiţiei

    “Una dintre condiţiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român o constituie buna funcţionare a autorităţilor publice, cu respectarea principiilor separaţiei şi echilibrului puterilor, fără blocaje instituţionale. De asemenea, textul art.146 lit.e) din Constituţie nu conferă Curţii Constituţionale atribuţia de a constata doar existenţa conflictelor juridice de natură constituţională, ci pe aceea de a soluţiona aceste conflicte”, se arată în motivarea Curţii.

    De aici reiese şi decizia CCR de a anunţa şi ce măsuri trebuie luate pentru ca acest conflict instituţional preşedinte- ministrul Justiţiei să nu mai existe, indicând şefului statului revocarea procurorului şef al DNA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Federaţia Sindicatelor din ANP, plângere penală pe numele ministrului Justiţiei, Tudorel Toader

    “În data de 24 mai 2018, Tudorel Toader a refuzat în mod abuziv participarea reprezentanţilor FSANP la întrevederea ce a avut loc, la sediul Ministerului Justiţiei, pentru dezbaterea unor acte normative de interes, limitând astfel exercitarea atribuţiilor de reprezentare şi a mandatului acestora în vederea apărării şi promovării drepturilor şi intereselor profesionale ale membrilor de sindicat.

    Deşi, în perioada mai 2017 – mai 2018, au fost mai multe runde de negocieri şi mai multe întâlniri oficiale între Tudorel Toader şi reprezentanţii FSANP, ministrul şi-a permis, încă o dată, să dezinformeze cu intenţie opinia publică şi mass-media invocând o aşa-zisă lipsă de calitate a organizaţiei sindicale care a cerut insistent demiterea acestuia pentru incompetenta si subminarea sistemului penitenciar”, transmite FSANP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR anunţă de ce era obligat Iohannis să o revoce pe Kovesi: Ministrul are o competenţă expresă

    “Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituţională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabileşte că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privinţă, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituţională. Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur”, se arată în comunicataul Curţii Constituţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DECIZIE ŞOC a Curţii Constituţionale: Există un conflict instituţional între Preşedinte şi ministrul Justiţiei

    Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, că există un conflict înytre preşedinte şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, din cauza refuzului şefului statului de a o revoca din funcţie pe Laura Codruţa Kovesi.

    Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tudorel Toader: Există intenţia realizării unui cod electoral până în 2019. Legile electorale au multe vulnerabilităţi

    Tudorel Toader a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă organizată de Autoritatea Electorală Permanentă, că pentru a ne exercita dreptul la vot e nevoie de o legislaţie clară, coerentă şi previzibilă, precum şi de colaborarea dintre autorităţile care participă la procesul electoral.

    „Dreptul de vot este un drept fundamental, ca să ne putem exercita dreptul de vot, ca să contribuim la consolidarea statului avem nevoie, pe de o parte, de o legislaţie clară, coerentă, previzibilă, avem nevoie de colaborarea loială dintre autorităţile care participă la procesul electoral, începând cu Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Institutul Naţional de Statistică, Autoritatea pentru Cetăţenie, toţi cei care ne permit ca să stabilim cu exactitate numărul cetăţenilor cu drept de vot, fie că domiciliază în România, fie în străinătate.

    Am subliniat astăzi (sâmbătă – n.r.) cerinţele de perfecţionare a legislaţiei, m-am raportat la cele constatate în 2012 când a fost referendumul despre care ştim şi m-am adresat Autorităţii Electorale Permanente, domnului preşedinte, ca în colaborare cu celelalte autorităţi să asigure cadrul instituţional pentru exercitarea dreptului de vot”, a spus Toader.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro