BusinessMagazin

Tag: Ministerul Economiei

  • Planul B al României în cazul unui blackout energetic: pasarea responsabilităţii de la o instituţie la alta

    Acţiunea de informare a publi­cu­lui privind un posibil blackout ener­getic, o pană de curent de pro­por­ţii extinse, derulată de Austria, prin Ministerul Apărării, a creat mul­tă panică. Mai departe însă, încă din septembrie, Goldman Sachs a aver­ti­zat că riscul unui blackout la nivel eu­ropean trebuie luat în calcul. Dincolo de impactul emoţional al su­biectului, în­trebarea legată de un plan de ac­ţiune naţional, în cazul unui astfel de eveniment, este validă. Care ar fi pla­nul B al României? Pasarea respon­sabilităţii de la o instituţie la alta.

    „Pentru informaţii privind solici­tarea dumneavoastră vă adresăm ru­gă­mintea să vă adresaţi Ministerului Economiei“, au răspuns reprezen­tan­ţii Ministerului Apărării Naţio­nale (MApN) solicitării ZF privind existenţa unui plan de acţiuni în cazul unui astfel de eveniment.

    „Ministerul Economiei, Antre­pre­no­riatului şi Turis­mului nu are atri­buţii în acest domeniu. Vă rugăm să vă adresaţi Ministerului Energiei, pe adresa de e-mail: birou.presa@energie.gov.ro“, a venit prompt răspunsul şi de la Ministerul Economiei.

    Mai departe, niciuna dintre instituţiile direct vizate de gestionarea acestui eveniment, Ministerul Energiei, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), structură a cărui preşedinte este chiar Klaus Iohannis, şi Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, nu au răspuns solicitării ZF privind planul B al României pentru un astfel de eveniment.

  • Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a anunţat relansarea măsurii 1 pentru microgranturile de 2.000 de euro

    Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a anunţat relansarea măsurii 1 – “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”, în luna octombrie, înscrierile se vor desfăşura în perioada 12 – 22 octombrie, conform unui comunicat recent al instituţiei.

    Astfel, în perioada 12-22 octombrie 2021, aplicaţia de înscriere pentru a doua sesiune aferentă măsurii “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi disponibilă pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro.

    Măsura 1 face parte din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completarile si modificarile ulterioare, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020.

    Relansarea măsurii de sprijin care oferă Ajutor Financiar Nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 euro/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente măsurii, vine cu serie de noutăţi în plus faţă de facilităţile oferite în prima sesiune, respectiv:

    • Devin eligibili şi beneficiarii din categoria Întreprinderilor Individuale şi a Întreprinderilor Familiale, cu activitate economică în unul din domeniile prevăzute în Anexa nr. 1 la OUG 130/2020.

    Devin eligibili şi beneficiarii din categoria profesioniştilor, definiţi şi reglementaţi de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare

  • Ministerul Economiei a început să publice statusul aplicaţiilor pentru măsura HoReCa: din 10.000 de solicitări doar 335 au fost aprobate deocamdată

    ♦ Peste 10.000 de companii au aplicat pentru schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, iar suma solicitată de acestea a fost de 3,3 miliarde lei, însă suma disponibilă pentru această schemă este de 2,5 miliarde lei.

    Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a publicat vineri, 13 august, prima listă a aplicaţiilor aprobate, response sau în curs de analiză. Conform listei publicate pe site-ul ministerului, aplicaţiile a 335 de companii au fost aprobate, pe când doar trei companii au fost respinse.

    În data de 13 august, cea mai mare sumă aprobată era a companiei Expresion C&M SRL, care a solicitat 3,2 milioane lei, adică sub plafonul de 800.000 euro (3,9 milioane lei), suma maximă pentru care puteau companiile aplica. Expresion C&M SRL, controlată de omul de afaceri Florin Oslobanu, este o companie din Bucureşti care controlează clubul Control din centrul Capitalei şi restaurantele Shift şi Alt Shift. Firma a avut în 2020 o cifră de afaceri de 12 milioane lei, în scădere cu 57% faţă de veniturile încasate în 2019.

    Peste 10.000 de companii au aplicat pentru schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, iar suma solicitată de acestea a fost de 3,3 miliarde lei, însă suma disponibilă pentru această schemă este de 2,5 miliarde lei.

    Măsura HoReCa are ca scop sprijinirea companiilor din acest sector economic, de altfel, cel mai afectat de criza pandemică. Însă este una dintre cele mai controversate măsuri de sprijin adoptate ca urmare a efectelor pandemiei.

    Publicarea listei aplicanţilor după închiderea măsurii a creat o confuzie cu privire la suma solicitată de companii din ajutorul de stat. Companiile au susţinut că nu au solicitat acele sume, mult mai mari decât plafonul maxim per companie, însă, reprezentanţii ministerului spun că acelea sunt sumele solicitate de companii. Reprezentanţii Minis­terului Economiei au mai spus că toate cererile vor fi soluţionate în circa două luni de la închiderea măsurii.

    Prezent în emisiunea ZF din data de 4 august, ministrul Economiei, Cladiu Năsui, a declarant că suma din tabelul publicat de Ministerul Economiei este cea pentru care au aplicat companiile, însă nu este şi cea aprobată, urmând a fi analizate.

    Măsura de 20% a întâmpinat încă de la început probleme, astfel că, suma a fost anunţată la sfârşitul anului trecut, dar companiile au putut aplica abia la sfârşitul lunii iunie. O măsură pe cât de aşteptată pe atât de controversată, astfel că, aceasta a fost singura măsură exclusiv dedicate industriei HoReCa, uan dintre cele mai lovite de efectele pandemiei. După câteva luni de aşteptări, când au putut în sfârşit să aplice pentru această măsură, companiile au descoperit că nu o pot face din cauza unei erori a platformei, care nu recunoştea o bună parte din experţii contabili la care au fost nevoite companiile să apeleze. După încheierea perioadei în care companiile au putut aplica, publicarea listei aplicanţilor a reprezentat o altă problemă şi anume aceasta a sumei solicitate.

     

  • Avioane Craiova, companie aeronautică controlată de statul român, are un nou director general, Victor Munteanu, după expirarea mandatului deţinut de Mihai-Marian Sdreala

    Avioane Craiova (simbol bursier AVIO), companie aeronautică controlată de statul român prin Ministerul Economiei, are din această lună un nou director general, Victor Munteanu, după expirarea mandatului deţinut de Mihai-Marian Sdreala.

    Numirea noului manager a fost aprobată de Consiliul de Administraţie şi a intrat în vigoare pe 30 iulie.

    Victor Munteanu este desemnat director general pe o perioadă de 4 luni, respectiv până la data de 30 noiembrie, dar nu mai târziu de data finalizării procedurii de selecţie privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, dacă aceasta se va finaliza în interiorul acestui interval, se arată într-un anunţ publicat la BVB.

    Noul director general este inginer şi a ocupat în ultimii 9 ani funcţia de manager al departamentului de Reparaţii şi Întretinere.

     

    Compania cu 50 milioane de lei capitalizare este controlată în proporţie de 95% de statul roman prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

    De la începutul anului, acţiunile AVIO se tranzacţionează în creştere cu 2%, pe fondul unui rulaj de 760.487 lei.

    Compania a încheiat 2020 cu o cifră de afaceri de 20 milioane lei şi pierderi de 6,6 milioane lei.

  • Năsui, despre reorganizarea Ministerului Economiei: Nu este nevoie de atâţia şefi şi directori

    „Ministerul Economiei va fi reformat, într-unul dintre cele mai importante eforturi de tăieri de posturi din rândul instituţiilor statului din ultimii zeci de ani. Reducem 39% din funcţiile de conducere şi 30% din cele de execuţie, printr-un plan pe care l-am pus la punct săptămânile acestea”, a anunţat miercuri Claudiu Năsui.

    Conform acestuia, actualul minister al Economiei este rezultatul multiplelor despărţiri şi comasări de ministere: „Ministere inutile create numai pentru a oferi sinecuri în negocieri politice. De aceea, ministerul economiei a ajuns să aibă foarte multe structuri şi, mai ales, foarte mulţi şefi”.

    Năsui susţine că statul român e „masiv supra-dimensionat”, iar în în ultimii ani numărul de bugetari şi de instituţii noi în România a tot crescut „pentru că fiecare politician a vrut să-şi crească puterea, posturile şi bugetul la dispoziţie pe spatele contribuabilului”.

    „De aceea am ajuns să avem mii de structuri, instituţii şi agenţii inutile. Le cunoaştem bine pe câteva dintre ele: institute ale levantului, academii de cercetare, agenţii fără număr şi pentru orice motiv, etc. Sunt efectiv sute de astfel de structuri înfiinţate doar pentru a da posturi de conducere unor personaje conectate politic şi pentru a salariza activ de partid. Toate acestea din banii noştri. A venit vremea să reformăm acest stat. Nu este nevoie de atâţia şefi şi directori în Ministerul Economiei. Avem nevoie de un stat mic şi concentrat pe ce trebuie să facă”, susţine ministrul Economiei.

    Acesta spune că prin această reorganizare vor fi reduse funcţiile redundante şi departamentele care nu şi-au arătat niciodată utilitatea.

  • Ministrul Economiei anunţă că au fost publicate toate contractele ministerului din anul 2019

    Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, susţine că documentele au fost publicate în numele transparenţei.

    „Transparenţă 100%. Continuăm publicarea contractelor cu statul de la ministerul economiei. Am publicat deja contractele pe anul 2020, acum s-au finalizat de încărcat şi cele de pe 2019. Toate documentele sunt acum disponibile pe secţiunea creată special pe site-ul ministerului economiei”, a anunţat ministrul Economiei, pe Facebook.

    Claudiu Năsui a mai spus că modelul trebuie să fie preluat şi de alte instituţii din România.

    „Sperăm ca modelul nostru să fie preluat de toate instituţiile publice ale statului Român. Transparenţa realizată într-un mod care facilitează verificarea modului în care se cheltuie banii contribuabililor trebuie să devină standardul în administraţia publică şi în organizaţiile care utilizează fonduri publice. Toţi contribuabilii ar trebui să poată vedea cum sunt cheltuiţi banii luaţi prin taxe şi impozite de către oamenii care se află la conducerea instituţiilor publice. Dacă statul vrea să fie eficient în taxare, trebuie să devină eficient şi în transparentizare. Atunci când vom avea certitudinea că banii noştri nu vor mai fi furaţi de aceleaşi mafii de partid, va creşte şi conformarea voluntară”, a mai spus Năsui.

  • Săptămâna trecută, Ministerul Economiei a plătit 48 de microgranturi de 2.000 de euro şi 38 de granturi pentru capital de lucru de până la 150.000 de euro. Ritmul de plată a scăzut din nou

    Ministerul Economiei spune că Măsura 3, cea pentru granturi pentru investiţii de până la 200.000 de euro este blocată „până la remedierea unor probleme apărute la modul de selecţie a firmelor solicitante“.

    Ministerul Economiei a plătit 17.141 de micro­granturi în valoare de 2.000 de euro şi 3.047 de granturi pentru capital de lucru de până la 150.000 de euro până vineri, 5 martie, conform informaţiilor oficiale transmise de instituţie.

    Astfel, valoarea totală a micro­granturilor plătite a ajuns la 165,9 milioane de lei, iar cea a granturilor pentru capital de lucru se ridică la 1,10 mld. lei. În ultima săptămână, Ministerul Economiei a plătit 48 de microgranturi de 2.000 de euro şi 38 de granturi pentru capital de lucru de până la 150.000 de euro.

    Ritmul de plată a aplicaţiilor pentru granturi a scăzut săptămâna trecută, după ce în săptâmâna precedentă luase un avânt, cu 153 de microgranturi şi 72 de granturi pentru capital de lucru plătite.

    Circa 29.250 de companii au aplicat pentru un microgrant de 2.000 de euro, toate cererile fiind procesate până pe 5 martie, 19.581 au fost admise, 9.648 au fost respinse, iar 21 sunt în curs de clarificare.

    Microgranturile de 2.000 de euro se acordă IMM-urilor fără salariaţi, dar şi PFA-urilor sau cabinetelor medicale pentru susţinerea cheltuielilor cu stocurile, chiriile sau pentru acoperirea datoriilor faţă de furnizorii de utilităţi. Linia de finanţare pentru microgranturi are o valoare totală de 100 milioane de euro şi prevede finanţarea a circa 50.000 de companii.

    Circa 22.226 de IMM-uri au aplicat pentru un grant pentru capital de lucru de până la 150.000 de euro, dintre care, până pe 5 martie, 19.486 au fost procesate,  2.703 au fost respinse, iar 16.692 au fost admise.

    Prin Măsura 2, cea pentru granturile pentru capital de lucru, IMM-urile cu o cifră de afaceri cuprinsă între 5.000 şi 13.500 euro în 2019 pot obţine un grant pentru capital de lucru în valoare de 2.000 euro, cele cu cifra de afaceri cuprinsă între 13.501 euro şi 1 mil. euro pot primi 15% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 150.000 euro, iar pentru IMM-urile cu cifra de afaceri de peste 1 mil. euro valoarea maximă a grantului pentru capital de lucru este de 150.000 euro.

    Pentru a treia linie de finanţare, cea pen­tru granturile de investiţii de până la 200.000 de euro, au aplicat până acum 27.267 de companii, iar valoarea totală a cererilor însumează peste 15,6 miliarde de lei.

    Măsura 3 de finanţare prin granturi nerambursabile a stârnit controverse după ce antreprenorii au venit cu acuzaţii de fraudă cu privire la aplicarea în platforma dedicată granturilor, iar premierul Florin Cîţu a anunţat că trimite Corpul de Control la Ministerul Economiei pentru o investigaţie în acest sens.

    Mai mult, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a depus o plângere penală la DNA legată de suspiciuni de corupţie în legătură cu acordarea granturilor nerambursabile pentru investiţii.

    Ministerul Economiei a transmis că Măsura 3 este blocată „până la remedierea unor probleme apărute la modul de selecţie a firmelor solicitante“.

  • Scandal la Măsura 3: Premierul trimite Corpul de Control la Ministerul Economiei pentru o investigaţie privind granturile de investiţii. Şi Ziarul Financiar a primit o sesizare privind posibile fraude

    Premierul Florin Cîţu a anunţat că trimite Corpul de Control la Ministerul Economiei pentru o investigaţie privind Măsura 3, cea ce presupune granturi nerambursabile în valoare de până la 200.000 de euro pentru companii.

    „După o discuţie cu ministrul Economiei despre Măsura 3 (granturi pentru IMM-uri), am decis că este imperios să se facă o investigaţie de către Corpul de Control al Prim-Ministrului. Vreau să mă asigur că aceşti bani ajung la firmele care au cea mai mare nevoie, în funcţie de criteriile obiective prestabilite. În mandatul meu, banul public este folosit eficient şi transparent”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

    Potrivit HotNews.ro, există suspiciuni că a fost viciat procesul de depunere a proiectelor şi că a fost influenţat modul în care arată listele, în condiţiile în care alte persoane în afară de administratori ar fi avut acces la datele de pe platforma de înscriere.

    De asemenea, şi Ziarul Financiar a primit o sesizare de la un antreprenor privind posibile fraude în ceea ce priveşte modul de depunere a proiectelor pentru granturile de investiţii. Vă redăm mai jos sesizarea primită.

     

    ”Sunt antreprenor si am depus si eu împreuna cu multi alţi antreprenori afectaţi grav de criza COVID, un proiect pe măsura guvernului de sprijinire a mediului de afaceri granturi europene şi guvernamentale prin OUG 130/31.07.2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19. – Măsura 3 Granturi pentru investiţii

    Vreau sa aduc la cunoştinţa redacţiei un lucru foarte îngrijorător constatat de mine dar si de alţi antreprenori cunoscuţi ai mei care au depus proiecte pe aceasta măsura.

     

    Considerăm ca modul de depunere a fost fraudulos si a dezavantajat firmele de buna credinţa in accesarea acestor fonduri din cauza următoarelor motive.

    ·         Aplicaţia de depunere online a proiectelor a permis operatorilor din cadrul Oficiului pentru IMM-uri Cluj, dar si din restul tarii sa aibă acces la date referitoare la procentul de contribuţie al beneficiarilor astfel ca operatorii din cadrul Oficiului au avut acces la procentul de cofinanţare care a constituit principalul factor de departajare al proiectelor.

    ·         Proaspătul director al Oficiului pentru IMM-uri Cluj, numit in funcţie relativ recent, respectiv domnul M.M este un fost consultant/ deţinător de firma de consultanţă specializată în depunerea de proiecte cu finanţare nerambursabilă şi se află in poziţia de incompabilitate atât cu funcţia dansului dar si cu legăturile care le are cu câteva firme de consultanta pe fonduri din Cluj-Napoca.

    ·         În acest context cu totul toxic eu pot spune cu mâna pe inimă ca marea parte a proiectelor câştigătoare din intervalul 28-29.01.2021, dar în mod special cele depuse în data de 29.01.2021 au procente de cofinanţare măsluite si puse in aşa fel încât sa fie mai mari decât cele care existau până la acel moment în baza de date.

    ·         Nu există o logică normală prin care 366 de câştigători respectiv 83,94% din totalul câştigătorilor de proiecte sa fie concentrate in ultimele 2 zile, adică gândiţi-va care ar fi logica daca vrei sa depui un proiect la care tu consideri ca poţi pune cofinanţare de peste 61% sa aştepţi sa îl depui cu câteva ore înainte de termenul limita, singura explicaţie făcând uz de logica fiind ca aveau acces la datele din sistem.

    ·         Suplimentar in sprijinul celor relatate de mine vin si cu o întâmplare petrecuta in data de 26.01.2021 in care in urma discuţiei cu un alt antreprenor de la Cluj, acesta îmi spusese ca consultantul lui este foarte bine “ancorat” in sensul ca are informaţii din interior, si ca ar fi sigur sa depui proiectul cu cofinanţare la 59%, si acum făcând o ordonare a proiectelor depuse într-adevăr in data de 26.01.2021 prindeai finanţare daca mergeai cu o cofinanţare de minim 58.5%, bineînţeles ca cunoştinţa mea nu a depus atunci proiectul ci l-a depus in data de 29.01.2021 pe la ora 19:00 cu o cofinanţare de 61,XX% (nu ofer cifre exacte pentru a nu îi face probleme acestuia), dar oricum cu doar câteva zecimi de sutimi peste minimul finanţabil de 61%.

    ·         De ce consider că proiectele depuse cu cofinanţări de peste 61% in ultima zi sunt toxice?, pentru ca nici un antreprenor nu va merge real cu aceste cofinanţări, pentru ca sunt nesustenabile, si consider ca marea parte a lor au devizele de lucrări si ofertele “umflate ” sau achiziţii de imobile la preturi exagerate, astfel încât procentul real de contribuţie al beneficiarului sa fie unul mult mai mic, beneficiarii fiind ajutaţi in aceste demersuri tot de către aceşti consultant/angajaţi ai Oficiului pentru IMM-uri Cluj.

    ·         Si acuma vin şi întreb: De ce noi, ceilalţi de buna credinţa care ne-am chinuit sa depunem proiecte cu cofinanţări oricum mari, adică orice este peste 50% pentru fonduri se considera o cofinanţare foarte mare sa fim văduviţi tocmai pentru ca nu avem consultant pe domnul M.M sau pe prietenii dânsului?

    ·         In ataşament am pus si un excel care confirma cele spuse de mine, si nu trebuie sa ai o calificare foarte mare intra-le matematicii sau statisticii ca sa poţi observa ca s-a întâmplat ceva necurat in data de 29.01.2021 si pe parcursul derulării acestei proceduri.

     

    Ce dorim noi prin acest demers?

    ·         Nu vrem sa facem rău celorlalţi antreprenori care multi dintre ei au greutăţi foarte mari in aceste momente şi ori induşi in eroare de consultant ori, într-o oarecare cârdăşie cu aceştia au profitat de o oportunitate (oportunitatea de a avea acces la informaţii clasificate), dar vrem ca acest proces de selecţie sa fie unul echitabil pentru toţi

    ·         Dorim sa faceţi verificări având in vedere ca acest sistem de depunere a proiectelor este dezvoltat de STS, cu siguranţa se pot extrage din sisteme cine, la ce ore si pentru ce motive au accesat aceste date clasificate.

    ·   Dorim să faceţi o verificare asupra firmelor care au depus în data de de 29.01.2021 proiecte cu cofinanţare foarte apropiată de pragul limită (adică in intervalul 61%-65%) respectiv firmele de consultanţă cu care au avut contract de colaborare şi dacă există într-adevăr o legătură de cauzalitate toxică între consultant şi câştigarea proiectului.

    ·   Dorim ca Guvernul sa îşi asume această greşeală respectiv modul greşit de realizare a aplicaţiei si a posibilităţii directorilor de Oficii pentru IMM să consulte baza de date informaţiile nefiind criptate pentru angajaţii din sistem, şi să mărească bugetul programului pentru a finanţa toate proiectele depuse cu punctaje de 100 puncte si cofinanţare de 50%.”

    Ziarul Financiar nu a putut verifica informaţiile transmise.

     

     

     

     


     

     

  • Ministerul Economiei: Antreprenorii pot aplica pentru granturile pentru capital de lucru începând de joi, 22 octombrie

    Ministerul Economiei anunţă că antreprenorii pot aplica pentru granturile pentru capital de lucru începând de joi, 22 octombrie. 

    ”Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri anunţă lansarea etapei de înscriere în cadrul măsurii 2 “Granturi pentru capital de lucru” din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19. Formularul electronic de înscriere în cadrul măsurii 2 “Granturi pentru capital de lucru” va fi activ pe link-ul granturi.imm.gov.ro începând de joi, 22 octombrie 2020, ora 10.00”, transmite Ministerul Economiei.

    Granturile pentru capital de lucru fac parte din cele trei linii de finanţare cu o valoare totală de 1 mld. euro. Prin această linie de finanţare, antreprenorii pot obţine sume nerambursabile în valoare de până la 150.000 euro, sume destinate IMM-urilor care sunt active în special în sectoarele HoReCa, turism, industrii afectate de pandemia de COVID-19.

     

     

     

  • Ministerul Economiei a prelungit perioada în care companiile pot aplica pentru microgranturile de 2.000 de euro până pe 21 octombrie

    Ministerul Economiei a prelungit perioada în care IMM-urile, PFA-urile, ONG-urile şi cabinetele medicale individuale pot aplica pentru microgranturile de 2.000 de euro până pe 21 octombrie.

    ”Etapa de înscriere în cadrul măsurii 1 – “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19 s-a prelungit. Noul termen-limită de înscriere pentru IMM-urile, PFA-urile, ONG-urile şi CMI-urile care doresc să acceseze microgranturile este miercuri, 21 octombrie 2020, ora 20:00”, transmite Ministerul Economiei.

    Până în prezent, peste 19.300 de companii au aplicat în cadrul programului de microgranturi.

    Microgranturile de 2.000 de euro se acor­dă IMM-urilor fără salariaţi, dar şi PFA-urile sau cabinetele medicale pentru susţinerea chel­tu­ie­lilor cu stocurile, chiriile sau pentru aco­pe­rirea datoriilor faţă de furnizorii de uti­lităţi.

    Linia de finanţare pentru micro­granturi are o valoare totală de 100 mil. de euro şi prevede finanţarea a circa 50.000 de companii. Bene­ficiarii tre­buie să aleagă una dintre băncile partenere prin care se vor derula plăţile, respectiv Banca Românească, OTP Bank România, BRD Groupe Societe Ge­nerale, Banca Transil­vania, Banca Co­mercială Română, CEC Bank şi Rai­ffeisen Bank.

    Microgranturile de 2.000 de euro fac parte din una dintre cele trei linii de finanţare în valoare de 1 miliard de euro, care se adresează mai multor categorii de companii, de la microîntreprinderi, până la companii cu stabilitate în piaţă şi cu planuri de dezvoltare şi investiţii.