BusinessMagazin

Tag: Ministerul Culturii

  • Abonamentele pentru Festivalul Internaţional George Enescu se pun în vânzare pe 5 decembrie

    Ediţia 2017 a Festivalului Internaţional George Enescu (2-24 septembrie) aduce în capitală şi în alte şapte oraşe din ţară peste 3000 artişti străini şi români în peste 80 de evenimente,organizatorii evenimentului precizând că abonamentele festivalului se pun în vânzare pe 5 decembrie.

    Programul Festivalului Internaţional George Enescu 2017 a fost anunţat în cadrul unei conferinţe de presă de la Ateneul Român, ce a avut loc marţi, şi la care au participat: Erwin Simsensohn, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, Mihai Constantinescu, director executiv, compozitorul Dan Dediu şi Oana Marinescu, director de comunicare al Festivalului. Dirijorul Vladimir Jurowski, directorul artistic al Festivalului Enescu 2017 a avut o intervenţie specială, prin intermediul Skype.

    “Festivalul Enescu este în top trei cele mai importante evenimente de gen în plan mondial, după BBC Proms şi Festivalul din Lucerna şi este o onoare să susţinem acest proiect care face parte dintr-o serie de proiecte strategice pentru Ministerul Culturii. Remarcăm o nouă lumină şi un nou spririt al Festivalului în anul 2017 şi îi mulţumim domnului Vladimir Jurowski că a acceptat directoratul artistic al Festivalului Enescu. Tandemul Zubin Mehta, Preşedinte Onorific şi Vladimir Jurowski, Director Artistic va aduce un câştig enorm Festivalului”, a transmis Ministerul Culturii, prin secretarul de stat Erwin Simsensohn.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muzeul Brâncuşi, “o provocare TERIBILĂ” pentru Ministerul Culturii, care caută o idee GENIALĂ

    Muzeul Brâncuşi reprezintă “o provocare teribilă” pentru Ministerul Culturii, deoarece reprezentanţii săi sunt în situaţia de “a construi din nimic”, în prezent fiind făcuţi însă primii paşi pentru identificarea unui spaţiu şi a unei poveşti care să reflecte notorietatea sculptorului român, scrie Mediafax.

    Ministerul Culturii a făcut primele demersuri pentru înfiinţarea Muzeului Naţional “Constantin Brâncuşi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dragoş Neamu, consilier al ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, pentru muzee şi pentru industrii culturale şi creative.

    Acesta s-a întâlnit recent cu reprezentanţii autorităţilor locale din Târgu-Jiu, pentru a analiza posibile clădiri în care ar putea funcţiona Muzeul Brâncuşi.

    “Am avut două opţiuni de lucru, cu care am plecat iniţial. Una era Muzeul de Artă din Târgu-Jiu, pe care l-am eliminat din două motive. Unul – memoria locului, fiind o vilă de protocol a regimului comunist, taman regimul care a refuzat donaţia lui Brâncuşi, era puţin cam penibil pentru memoria lui Brâncuşi. Doi la mână, am fi creat o problemă socială, în sensul că ce faci cu Muzeul de Artă, unde-l duci? Pentru că practic venea un muzeu care omora alt muzeu. Şi oficial, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean din Târgu-Jiu, am eliminat complet această opţiune de lucru”, a spus Dragoş Neamu.

    În momentul de faţă a rămas însă în discuţie doar Casa “Barbu Gănescu”, care este situată în centrul oraşului Târgu-Jiu.

  • Roşia Montană este propusă pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

    Situl istoric Roşia Montană a fost atestat pentru prima oară pe 6 februarie 131 îen şi reprezintă una dintre moştenirile cele mai importante ale umanităţii. “Minele romane de la Roşia Montană reprezintă cele mai întinse şi mai importante mine de aur subterane romane cunoscute în lume”, se arată în studiul experţilor de la universităţile Oxford şi Leicester. Dezvoltarea durabilă a Roşiei Montană intră astfel, pentru prima dată, între priorităţile statului.

    În 2009 organizaţia Asociaţia ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie) a înaintat ministerului o propunere fundamentată pentru includerea Roşiei Montane în Lista Indicativă pentru UNESCO. 10 miniştri ai culturii şi-au declinat în această perioadă responsabilitatea de a analiza iniţiativa, acordând în schimb prioritate planurilor de deschidere a exploatarii de aur pe bază de cianuri, arată un comunicat al Asociaţiei Alburnus Maior. Propunerea de includere a primit susţinerea comunităţii ştiinţifice, a forurilor profesionale specializate şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Tehnic, decizia finală pentru ca Roşia Montană să fie inclusă pe lista ce conţine propunerile României pentru UNESCO, a reprezentat-o semnătura ministrului culturii.

    Procedural, urmează întomirea dosarului pentru susţinerea candidaturii. Acest proces implică o serie întreagă de actori, de la nivel central şi local, ministere, societate civilă şi comunitate locală, care împreună vor defini scenariul cel mai benefic pentru situl istoric şi dezvoltarea sa durabilă. Decizia finală privind nominalizarea pentru Lista Patrimoniului Mondial aparţine UNESCO şi se va lua la Paris în baza acestui dosar, care va include atât scenariul economic de revitalizare a zonei cât şi cel de conservare a patrimoniului.

     

  • Roşia Montană este propusă pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

    Situl istoric Roşia Montană a fost atestat pentru prima oară pe 6 februarie 131 îen şi reprezintă una dintre moştenirile cele mai importante ale umanităţii. “Minele romane de la Roşia Montană reprezintă cele mai întinse şi mai importante mine de aur subterane romane cunoscute în lume”, se arată în studiul experţilor de la universităţile Oxford şi Leicester. Dezvoltarea durabilă a Roşiei Montană intră astfel, pentru prima dată, între priorităţile statului.

    În 2009 organizaţia Asociaţia ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie) a înaintat ministerului o propunere fundamentată pentru includerea Roşiei Montane în Lista Indicativă pentru UNESCO. 10 miniştri ai culturii şi-au declinat în această perioadă responsabilitatea de a analiza iniţiativa, acordând în schimb prioritate planurilor de deschidere a exploatarii de aur pe bază de cianuri, arată un comunicat al Asociaţiei Alburnus Maior. Propunerea de includere a primit susţinerea comunităţii ştiinţifice, a forurilor profesionale specializate şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Tehnic, decizia finală pentru ca Roşia Montană să fie inclusă pe lista ce conţine propunerile României pentru UNESCO, a reprezentat-o semnătura ministrului culturii.

    Procedural, urmează întomirea dosarului pentru susţinerea candidaturii. Acest proces implică o serie întreagă de actori, de la nivel central şi local, ministere, societate civilă şi comunitate locală, care împreună vor defini scenariul cel mai benefic pentru situl istoric şi dezvoltarea sa durabilă. Decizia finală privind nominalizarea pentru Lista Patrimoniului Mondial aparţine UNESCO şi se va lua la Paris în baza acestui dosar, care va include atât scenariul economic de revitalizare a zonei cât şi cel de conservare a patrimoniului.

     

  • Ministerul Culturii dă 299.835 lei pentru 11 tabere de creaţie plastică naţionale şi internaţionale

    Dintre cele 18 proiecte înscrise în concurs, 11 au primit aprobarea comisiei de selecţie, prezidată de Monica Morariu. Cel mai mare punctaj, 98,3, dar şi cea mai mare sumă de bani, 37.000 de lei, i-au revenit Asociaţiei 4 Culture, pentru proiectul Platforma X – ediţia aII-a tabără de creaţie plastică internaţională, informează site-ul oficial al Ministerului Culturii.

    Printre celelalte oferte acceptate de Ministerul Culturii spre finanţare se află un simpozion internaţional de arte vizuale, unul de sculptură şi o tabără internaţională de street art.

    Comisia a analizat ofertele culturale depuse şi a acordat punctaje, având în vedere criteriile prevăzute la Cap. III, art. 11 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea sesiunii de selecţie a ofertelor culturale care vor fi finanţate în cadrul Programului Cultural Naţional pentru susţinerea financiară a taberelor de creaţie plastică naţionale şi internaţionale.

    Ca urmare a acestei proceduri, comisia a elaborat lista ofertelor culturale declarate câştigătoare şi a stabilit sumele care urmează a fi alocate fiecărei oferte selecţionate, potrivit prevederilor Cap. III, art. 12 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea sesiunii de selecţie a ofertelor culturale care vor fi finanţate în cadrul Programului Cultural Naţional pentru susţinerea financiară a taberelor de creaţie plastică naţionale şi internaţionale.

    Bugetul aprobat pentru anul 2015 pentru Programul Cultural Naţional pentru susţinerea financiară a taberelor de creaţie plastică naţionale şi internaţionale a fost de 300.000 de lei. Suma maximă care putea fi acordată unui proiect este de 50.000 de lei. Acordarea finanţării nerambursabile este condiţionată de existenţa altor surse de finanţare, proprii sau atrase de solicitant, în limita unui procent de minimum 20% din bugetul total al proiectului propus spre finanţare.

  • Ministerul Culturii a cumpărat servicii hoteliere de 554.203 lei, fără TVA

    Astfel, potrivit unui anunţ publicat marţi pe site-ul e-licitaţii.ro, MC a cumpărat “servicii hoteliere şi de restaurant”.

    Criteriul de atribuire a contractului a fost “preţul cel mai scăzut”, printr-o licitaţie electronică.

    Contractul a fost atribuit pe data de 14 aprilie 2015, numărul de oferte primite fiind de patru. Operatorul economic căruia i-a fost atribuit contractul este firma SC IGM Travel&Business SRL.

    Contractul este “legat de un proiect/ program finanţat din fonduri comunitare”.

  • MC îşi declină interesul de a exercita dreptul de preemţiune privind Castelul Pogány din Retezat

    Castelul Pogány din Retezat/ Hunedoara şi-a câştigat notorietatea nu doar datorită plasării sale lângă Parcul Naţional Retezat, dar şi datorită istoriei artistice anexe a familiei nobiliare Pogány – parte a elitei transilvănene din secolul al XIX-lea, informează Artmark.

    Un nume celebru desprins din această familie este cel al pictoriţei Margit Pogány, modelul şi iubita lui Constantin Brâncuşi. “Domnişoara Pogány” este una dintre celebrele opere ale lui Brâncuşi, diferite versiuni ale operei aflându-se în instituţii prestigioase, precum Muzeul de Artă Modernă din New York (MoMA) şi Muzeul de Artă din Philadelphia.

    Recordul pentru una dintre versiuni, “Domnişoara Pogány II”, a fost stabilit în 1997, la o licitaţie a casei Christie’s de la New York, pentru suma de 5,6 milioane de euro. Domeniul Pogány, format din castel şi un parc dendrologic de 17 hectare, a fost oferit statului, în cadrul procedurii de preemţiune, pentru suma – beneficiind de o reducere faţă de evaluare – de 500.000 de euro.

    Sub deviza “nu există viitor fără istorie”, Artmark Historical Estate activează pentru punerea în circulaţie şi în valoare şi a monumentelor uitate. Cu soluţii pragmatice pentru conservarea şi valorificarea castelelor şi monumentelor de artă, Artmark Historical Estate îşi propune să recupereze şi conserve valorile autentice româneşti prin găsirea pentru acestea a unui proprietar care să le merite.

    Începând cu momentul recepţionării refuzului Ministerului Culturii de a exercita preemţiunea statului la cumpărarea monumentului istoric, Artmark Historical Estate poate legal proceda la punerea acestuia în vânzare, prin licitaţie, concurs de oferte sau prin tranzacţie privată.

    Artmark Historical Estate este divizia casei de licitaţii Artmark specializată în vânzarea monumentelor istorice şi de artă. După modelul marilor firme internaţionale de consultanţă imobiliară, Artmark Historical Estate oferă clienţilor săi acces la acest segment special de piaţă, dedicat proprietăţilor istorice şi de artă, precum palate, castele, cetăţi, conace şi vile vechi de secole, repere în Registrul Monumentelor Istorice.

    Portofoliul Artmark Historical Estate include monumente istorice clasate atât în grupa A – de valoare naţională şi universală (Castelul Teleki, Cula Greceanu, Castelul Pogany) -, cât şi în grupa B – reprezentative pentru patrimoniul cultural local (Casa memorială Ion Mihalache, Conacul Niculescu-Bujoiu, Casa Zottu).

    Potrivit reprezentanţilor Artmark, statul român a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune. “Au fost făcute înştiinţări către minister de proprietari înainte de a fi în gestiunea noastră”, declara Constantin Prisecaru, directorul diviziei Artmark Historical Estate, la sfârşitul lunii ianuarie.

    Tot atunci, Prisecaru a explicat pentru MEDIAFAX că, în cazul acestor proprietăţi, nu va exista o licitaţie publică, având în vedere că este un demers complex faţă de achiziţiile de artă plastică. “La licitaţiile de artă, ai văzut lucrarea în expoziţii, ai licitat şi o adjudeci sau nu. În cazul imobilelor, este o documentaţie juridică pe care orice potenţial client trebuie să o verifice, vrea să vadă proprietatea, le postăm pe site, vor fi termene anunţate de depunere de oferte şi va fi o licitaţie de oferte. Oferta cea mai mare va avea câştig de cauză”, a declarat acesta.

    Clădirile scoase la vânzare de Artmark Historical Estate sunt prezentate pe site-ul artmarkhistoricalestate.ro.

  • Bugetul Ministerului Culturii, suplimentat cu peste 5,7 milioane de lei pentru plata salariilor în instituţii culturale

    Bugetul Ministerului Culturii pe anul 2015 a fost suplimentat “pentru plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale”, printr-o Hotărâre a Guvernului care a fost publicată luni în Monitorul Oficial.

    Astfel, s-a aprobat suplimentarea cu suma de 320.000 de lei la capitolul “Cultură, recreere şi religie”, titlul “Cheltuieli de personal”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice – “Acţiuni generale”.

    Sumele vor fi utilizate de direcţiile pentru cultură ale judeţelor Bacău, Botoşani, Buzău, Gorj, Dolj, Mehedinţi, Olt, Suceava şi Vrancea numai pentru plata titlurilor executorii care intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului numărul 71/ 2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

    De asemenea, bugetul Ministerului Culturii a fost mărit cu suma de 5.459.000 de lei, la capitolul “Cultură, recreere şi religie”, titlul 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, din suma globală prevăzută cu această destinaţie în bugetul Ministerului Finanţelor Publice – “Acţiuni generale”.

    Sumele alocate vor fi utilizate de Teatrul Naţional “Mihai Eminescu” din Timişoara, Opera Naţională Română din Timişoara, Opera Naţională Bucureşti, Opera Naţională Română din Iaşi, Teatrul Naţional “I. L. Caragiale” din Bucureşti, Opera Maghiară din Cluj-Napoca, Teatrul Naţional din Târgu Mureş, Teatrul Naţional “Marin Sorescu” din Craiova, Filarmonica “George Enescu” şi Biblioteca Naţională a României numai pentru plata titlurilor executorii care intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr.71/ 2009, aprobată cu modificări prin legea 230/ 2011, şi ale Ordonanţei Guvernului nr.17/ 2012, aprobată cu modificări prin Legea nr.280/ 2013.

  • Csilla Hegedus, secretar de stat în Ministerul Culturii, propusă de UDMR pentru funcţia de ministru

    Liderul UDMR a precizat că decizia a fost luată în Consiliul Permanent al UDMR.

    Anterior, marţi, premierul Victor Ponta a anunţat că ambasadorul României pe lângă Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, va fi propus ca ministru al Afacerilor Externe, el precizând că, tot marţi, va propune şi un nou ministru la Cultură, el îndeplinind în acest moment atribuţiile de ministru interimar.

    Propunerile urmează să fie înaintate preşedintelui Traian Băsescu.

  • Ministerul Culturii a alocat peste 1 milion de lei revistelor şi publicaţiilor culturale

    Astfel, Uniunea Scriitorilor din România (USR) a primit suma de 590.000 de lei, publicaţiile finanţate fiind România literară (200.000 de lei), Luceafărul de dimineaţă (60.000 de lei), Ramuri (60.000 de lei), Orizont (50.000 de lei), Apostrof (50.000 de lei), Helikon (50.000 de lei), Viaţa Românească (60.000 de lei) şi Steaua (60.000).

    De asemenea, Uniunea Arhitecţilor din România (UAR) a primit suma de 40.000 de lei, pentru editarea revistei Arhitectura, Uniunea Artiştilor Plastici din România (UAPR) a beneficiat de o finanţare de 60.000 de lei, pentru revista Arta, iar Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor (UCMR) a primit 60.000 de lei, jumătate din sumă fiind pentru editarea revistei Muzica şi cealaltă pentru Actualitatea muzicală.

    Bani a primit şi Uniunea Teatrală din România (UNITER), finanţarea având o valoare de 60.000 de lei, pentru publicaţia Teatrul de azi.

    O finanţare în valoare de 290.000 de lei au primit şi revistele şi publicaţiile culturale finanţate de Ministerul Culturii pe bază de contracte. Astfel, publicaţiile Contemporanul – Ideea Europeană, Convorbiri literare, Korunk, Mişcarea literară, Szekelyfold, Cultura şi Varad au primit câte 40.000 de lei, iar Poesis Internaţional a beneficiat de suma de 10.000 de lei.

    Ministerul Culturii finanţează programul de susţinere a editării revistelor şi publicaţiilor culturale pentru anul 2014, potrivit legii bugetului de stat pe anul acesta. Astfel, din finanţarea acordată potrivit prezentelor norme se pot acoperi următoarele categorii de cheltuieli eligibile: cheltuielile de realizare a programului, precum onorarii, prestări servicii (cheltuieli redacţionale, cheltuieli tipografice şi cheltuieli de difuzare) şi alte cheltuieli specifice şi cheltuieli de personal şi cheltuieli administrative, aferente perioadei de realizare a programului.