BusinessMagazin

Tag: minim

  • Cum reuşeşte o tânără de 29 de ani să facă două milioane de dolari pe an deşi munceşte doar patru ore pe zi. Secretul reuşitei este la îndemâna oricui are un laptop

    Lansarea unor cursuri de Microsoft Excel pe TikTok a fost biletul de ieşire a lui Kat Norton din lumea americană corporatistă. Tânăra în vârstă de 29 de ani face două milioane de dolari pe an lucrând doar patru ore pe zi, scrie CNBC.

    Miss Excel, aşa cum este acum cunoscută pe celebra platformă TikTok, a început să predea cursuri de Excel în vara lui 2020. În câteva săptămâni de la lansare, videoclipul a devenit viral, sute de mii de urmăritori au început să se adune, iar veniturile sale au început să crească peste salariul pe care aceasta îl câştiga din poziţia de consultant de management cu normă întreagă.

    În ianuarie 2021, Kat Norton şi-a dat demisia de la job pentru a deveni antreprenor cu normă întreagă şi a mai creat alte două cursuri complete pentru dezvoltarea unor abilităţi digitale.

    În octombrie 2021, tânara sparge o barieră importantă şi câştigă 100.000 de dolari într-o singură zi din vânzarea cursurilor.

    În prezent, ea este cunoscută pe internet sub pseudonimul Miss Excel, o afacere care generează peste două milioane de dolari pe an, iar orele de muncă sunt similare cu cel din regimul part-time.

    „Dacă sunteţi încă pe gânduri privind lansarea în business, vă încurajez să faceţi saltul. Poate fi înspăimântător la început, dar nu ştii nicidoată ce te aşteaptă până nu încerci”, le-a spus Kat Norton internauţilor.

  • Povestea tinerei de 29 de ani care face două milioane de dolari pe an şi munceşte doar patru ore pe zi. Secretul reuşitei este la îndemâna oricui are un laptop şi un minim de cunoştinţe în IT

    Lansarea unor cursuri de Microsoft Excel pe TikTok a fost biletul de ieşire a lui Kat Norton din lumea americană corporatistă. Tânăra în vârstă de 29 de ani face două milioane de dolari pe an lucrând doar patru ore pe zi, scrie CNBC.

    Miss Excel, aşa cum este acum cunoscută pe celebra platformă TikTok, a început să predea cursuri de Excel în vara lui 2020. În câteva săptămâni de la lansare, videoclipul a devenit viral, sute de mii de urmăritori au început să se adune, iar veniturile sale au început să crească peste salariul pe care aceasta îl câştiga din poziţia de consultant de management cu normă întreagă.

    În ianuarie 2021, Kat Norton şi-a dat demisia de la job pentru a deveni antreprenor cu normă întreagă şi a mai creat alte două cursuri complete pentru dezvoltarea unor abilităţi digitale.

    În octombrie 2021, tânara sparge o barieră importantă şi câştigă 100.000 de dolari într-o singură zi din vânzarea cursurilor.

    În prezent, ea este cunoscută pe internet sub pseudonimul Miss Excel, o afacere care generează peste două milioane de dolari pe an, iar orele de muncă sunt similare cu cel din regimul part-time.

    „Dacă sunteţi încă pe gânduri privind lansarea în business, vă încurajez să faceţi saltul. Poate fi înspăimântător la început, dar nu ştii nicidoată ce te aşteaptă până nu încerci”, le-a spus Kat Norton internauţilor.

  • O problemă cât o ţară: Italia se prăbuşeşte demografic, ridicând întrebări despre cât de multă presiune mai poate suporta economia. Din 2014 şi până în prezent au pierdut un oraş precum Milano

    Naşterile în Italia au scăzut la un nou minim istoric, fiind înregistrate sub 400.000 de naşteri în 2022, a anunţat vineri biroul naţional de statistică ISTAT, citat de Reuters. Din 2014 până acum, Italia a pierdut 1,36 milioane de persoane, echivalentul unui oraş precum Milano.

    Naşterile în Italia au scăzut la un nou minim istoric, fiind înregistrate sub 400.000 de naşteri în 2022, a anunţat vineri biroul naţional de statistică ISTAT, citat de Reuters. Din 2014 până acum, Italia a pierdut 1,36 milioane de persoane, echivalentul unui oraş precum Milano.

    Penuria de bebeluşi din Italia este considerată o urgenţă naţională, iar rezolvarea problemei a fost o promisiune politică proeminentă a Giorgiei Meloni înainte de alegerile de anul trecut, în urma cărora a devenit prima femeie prim-ministru al ţării.

    Anul trecut, Italia a înregistrat mai mult de 12 decese la fiecare şapte naşteri, iar populaţia rezidentă a scăzut cu 179.000 de persoane, ajungând la 58,85 milioane de locuitori, a declarat ISTAT în raportul său demografic anual.

    Scăderea populaţiei a încetinit oarecum în comparaţie cu 2021 şi 2020, doi ani puternic afectaţi de pandemia COVID-19.

    Italia a înregistrat 392.600 de naşteri în 2022, faţă de 400.249 în anul precedent, a precizat ISTAT, a 14-a scădere consecutivă şi cel mai mic număr de la unificarea ţării în 1861.

    „Un factor major este reducerea şi îmbătrânirea populaţiei feminine din grupa de vârstă 15-49 de ani considerată în mod convenţional reproductivă”, a precizat institutul într-o notă.

    Rata de fertilitate a scăzut la 1,24 copii pe femeie, de la 1,25 în 2021, înregistrând o scădere în regiunile centrale şi nordice şi o creştere marginală în sud.

    Tendinţa a fost parţial compensată de imigraţie, imigranţii depăşind emigranţii cu 229.000 de persoane anul trecut, faţă de un aflux net de 160.000 în 2021. Străinii reprezentau 8,6% din populaţia ţării în 2022, pentru un total de 5,05 milioane de persoane.

    Populaţia totală a Italiei a scăzut constant din 2014, cu o pierdere cumulată de atunci de peste 1,36 milioane de persoane, echivalentul locuitorilor din Milano, al doilea oraş ca mărime al ţării.

    ISTAT a prezis în septembrie că Italia ar putea pierde aproape o cincime din locuitorii săi, populaţia urmând să scadă, conform unui scenariu de bază, la 54,2 milioane în 2050 şi la 47,7 milioane în 2070.

    În cel mai recent raport al său, ISTAT a precizat că una din patru persoane din Italia are peste 65 de ani, în timp ce numărul de centenari s-a triplat în ultimii 20 de ani, ajungând la 22.000.

    Speranţa de viaţă la naştere se situa la 82,6 ani în 2022, iar persoanele din regiunile bogate din centru şi nord trăiesc mai mult decât cele din regiunile mai sărace din sud.

    În general, bărbaţii născuţi în Italia se pot aştepta să trăiască până la 80 de ani şi şase luni, iar femeile până la aproape 85 de ani.

  • Dolarul se menţine aproape de minimul ultimelor 16 săptămâni

    Dolarul a rămas vineri în apropierea minimelor ultimelor 16 săptămâni faţă de un coş de valute importante, înaintea unor date cheie privind piaţa muncii din SUA, în timp ce yuanul a fost pregătit pentru cel mai mare câştig săptămânal de când China şi-a reevaluat moneda, în 2005, scrie Reuters.

    Indicele dolarului, care măsoară moneda în raport cu şase valute, inclusiv yenul şi euro, a scăzut cu 0,1%, la 104,55, după ce anterior atinsese cel mai scăzut nivel din 29 iunie, la 104,36.

    Indicele a coborât cu peste 5% luna trecută, pe fondul aşteptărilor că Rezerva Federală va începe să încetinească ritmul de majorare a ratelor începând cu şedinţa din decembrie.

    Preşedintele Fed, Jerome Powell, a declarat miercuri că a sosit momentul să încetinească majorările de dobândă, menţionând că “încetinirea în acest moment este o modalitate bună de a echilibra riscurile”.

    Între timp, yuanul chinezesc a crescut cu 0,4% faţă de dolar, până la 7,0294.

    Potrivit datelor Refinitiv, yuanul era pregătit pentru cea mai mare creştere săptămânală de când China a reevaluat moneda în 2005, susţinut de aşteptările privind ieşirea din politica chineză de “zero-COVID” şi de un ritm mai lent de majorare a ratelor dobânzii din partea Fed.

    Dolarul a fost cu 1% mai mic, la 133,98 yeni, la cel mai scăzut nivel din 16 august.

    Euro a rămas stabil la 1,0527 dolari, după ce joi a câştigat 1,1%.

    Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat vineri că politicile fiscale ale unor guverne europene ar putea duce la un exces de cerere şi că politicile fiscale şi monetare trebuie să funcţioneze sincronizat pentru o creştere economică sustenabilă şi echilibrată.

    Lira sterlină a fost tranzacţionată ultima dată la 1,2260 dolari, în scădere cu 0,1%. Lira sterlină a avansat joi cu 1,7% şi a atins un maxim al ultimelor 5 luni de 1,2311 dolari.

  • Orange atacă agresiv pe fix, cu o reducere a tarifului de 74%

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a lansat o campanie promoţională agresivă prin care urmăreşte să atragă mai mulţi clienţi pe segmentul de servicii fixe, oferindu-le un pachet care conţine servicii de internet fix şi televiziune la un tarif redus cu 74%.

    “Prinde oferta la pachetul Fibră 500 plus TV Esenţial, cu 74% reducere. Ai 12 luni de internet prin fibră plus TV la 11 / lună”, sună mesajul din campania de publicitate derulată online de Orange.

    Tariful este mai exact de 2 euro pe lună în primele 12 luni, iar în al doilea an de contract creşte la 8 euro cu TVA inclus şi este disponibil doar pentru utilizatorii care au deja sau contractează şi un abonament de telefonie mobilă Orange cu un tarif minim de 8 euro pe lună, precizează angajaţii din callcenter-ul Orange.


     

     

  • (P) Diagnostic avansat şi tratament minim invaziv pentru bolile cardiovasculare

    Afecţiunile cardiovasculare, tot mai frecvente în prezent, din cauza stilului de viaţă nesănătos, pot fi diagnosticate prin tehnici avansate şi tratate prin proceduri endovasculare minim invazive, foarte bine suportate de pacienţi. Cardiologia intervenţională este o supraspecializare aflată la graniţa dintre cardiologie, chirurgie cardiovasculară şi radiologie intervenţională, folosind tehnici imagistice specializate şi proceduri nechirurgicale pentru rezolvarea sigură şi rapidă a unor probleme de la nivelul cordului sau al vaselor mari de sânge. Intervenţiile se realizează prin abord endovascular arterial sau venos percutanat: cardiologul intervenţionist face o mică incizie la nivelul unui vas de sânge, prin care introduce un cateter care apoi este deplasat prin interiorul vasului până la locul unde este necesară intervenţia.

    Astfel de proceduri minim invazive au devenit chiar tratament de primă intenţie pentru afecţiuni grave precum infarctul miocardic acut. Această afecţiune gravă poate fi diagnosticată şi tratată rapid printr-o procedură de cardiologie intervenţională: coronarografia (vizualizarea arterelor coronare, pentru a identifica zona în care s-a produs un blocaj în circulaţia sângelui), urmată de angioplastia cu balon şi stent (lărgirea zonei blocate şi montarea unui dispozitiv special, care va asigura pe viitor un flux normal de sânge).

    Procedurile de cardiologie intervenţională pot să identifice şi să trateze cu succes multe afecţiuni cardiovasculare: boala cardiacă ischemică (angina pectorală, infarctul miocardic acut), stenoze carotidiene care duc la accidente vasculare cerebrale, patologii valvulare cardiace (afecţiuni ale valvelor inimii), anevrisme de aortă, tulburări de ritm cardiac şi de conducere la nivelul inimii, boala arterială periferică. Tratamentul minim invaziv are multe avantaje pentru pacient: permite o recuperare rapidă, fără durere şi sângerare postoperatorie, riscurile de complicaţii sunt mult reduse, iar durata spitalizării este mai scurtă.

    Departamentul de Cardiologie Intervenţională din Spitalul Clinic SANADOR dispune de săli echipate modern, cu tehnologii şi dispozitive de ultimă generaţie, fiind singurul din România dotat două angiografe ultraperformante Philips Azurion 7. Cardiologii intervenţionişti de la SANADOR realizează inclusiv proceduri medicale hibride, alături de colegii lor specializaţi în chirurgie cardiovasculară. Echipa medicală are o vastă experienţă şi stagii de formare şi perfecţionare în importante centre de excelenţă internaţionale.

  • UiPath pierde 1,6 mld. dolari capitalizare după rezultatele pe T2/2022 şi ajunge la 7 mld. dolari. Acţiunile scad cu 20% la 12 dolari, minim istoric

    Cu 20% scădeau miercuri după-amiază acţiunile UiPath (simbol bursier PATH), în cea mai slabă şedinţă de tranzacţionare de la listarea companiei din primăvara anului trecut, în contextul unor rezultate financiare care nu au fost pe placul investitorilor şi ca urmare a tăierii unor previziuni pentru restul anului. Astfel acţiunile PATH se tranzacţionau miercuri la 12,5 dolari pe unitate, ceea ce îi oferă companiei condusă de Daniel Dines o capitalizare 6,8 mld. dolari.

    Spre comparaţie la începutul anului 2022 acţiunile PATH se tranzacţionau la circa 40-45 de dolari, ceea ce până astăzi înseamnă un declin de circa 72%. Pe de altă parte, din prima şedinţă de tranzacţionarea, cea din 21 aprilie 2021 când preţul de închidere a fost de 69 de dolari, UiPath a pierdut 83%.

    UiPath a raportat pe 6 septembrie 2022 rezultatele financiare pentru al doilea trimestru, respectiv lunile aprilie, mai, iunie, potrivit calendarului american de raportări. Astfel UiPath a avut venituri de 242 mil. dolari în aceste trei luni, faţă de 195,5 mil. dolari în aceeaşi perioadă din 2021, în timp ce pierderile au fost de 120 mil. dolari, mai mari cu 20 mil. dolari faţă de T2/2021.

    “Suntem încântaţi să anunţăm că ARR (rata anuală de reînnoire a abonamentelor  n.red) a depăşit 1 miliard de dolari în al doilea trimestru al anului fiscal 2023, ajungând la 1,043 miliarde de dolari, atingând această bornă importantă în doar şapte ani. Sunt mândru de compania pe care am construit-o şi de angajamentul nostru de nezdruncinat faţă de inovaţie, inclusiv de viitoarea versiune a platformei, pe care o vom prezenta la conferinţa noastră pentru utilizatori, FORWARD 5, la sfârşitul acestei luni”, spune Daniel Dines, co-fondator şi co-director executiv al UiPath.

    Robert Enslin, co-director executiv al UiPath, a adăugat: “Piaţa evoluează, iar UiPath deschide calea cu platforma noastră end-to-end care acoperă întregul ciclu de viaţă al automatizării. Pentru a valorifica oportunitatea semnificativă care se află în faţa noastră, repoziţionăm strategic compania pentru a ridica nivelul conversaţiilor cu clienţii, a vinde rezultate de afaceri şi a ajuta organizaţiile să realizeze beneficiile transformaţionale ale automatizării. Credem cu tărie că aceste schimbări ne vor poziţiona atât pentru creştere, cât şi pentru profitabilitate.”

    Pentru al treilea trimestru fiscal 2023, UiPath se aşteaptă la venituri în intervalul de 243 milioane de dolari până la 245 milioane de dolari, ARR în intervalul de la 1.091 milioane de dolari la 1.093 milioane de dolari la 31 octombrie 2022, pierdere operaţională non-GAAP în intervalul de la (30) milioane de dolari la (25) milioane de dolari

    “Am oferit un al doilea trimestru fiscal 2023 solid, în ciuda creşterii vânturilor de front din FX şi a incertitudinii macro. În timp ce amprenta noastră globală este un atu pentru afacere, aceasta ne expune la volatilitatea valutară şi macroeconomică, ceea ce se reflectă atât în rezultatele noastre din al doilea trimestru fiscal, cât şi în perspectivele noastre financiare pentru al treilea trimestru fiscal şi pentru întregul an 2023”, spune Ashim Gupta, directorul financiar al UiPath.

    Pentru întregul an fiscal 2023, UiPath se aşteaptă la venituri în intervalul de la 1.002 milioane de dolari la 1.007 milioane de dolari, ARR în intervalul de la 1.153 milioane de dolari la 1.158 milioane de dolari la 31 ianuarie 2023, pierdere operaţională non-GAAP de aproximativ (15) milioane de dolari.​

  • Contrabanda cu ţigări a ajuns la un minim istoric în România. În Franţa a crescut fără precedent

    România are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale consumului ilicit de ţigarete, cu o pondere de 7,9% din totalul ţigaretelor consumate în 2021, arată rezultatele unui studiu KPMG

    Preţul mai scăzut al ţigaretelor în România şi creşterea consumului de produse  ”fără fum” sunt printre factorii care au contribuit la scăderea consumului de ţigări de contrabandă sau contrafăcute

    Gregoire Verdeaux, Philip Morris International: ”Faţă de 2018, consumul ilicit de ţigarete a scăzut de la 15% la 7,9% în România. În paralel, piaţa de produse alternative a crescut de la 3% la 7%”

    Cei aproximativ 5 milioane de fumători din România au consumat, în 2021, un număr de 26,6 miliarde de ţigarete, iar 2,1 miliarde de ţigarete din consumul total (respectiv 7,9%) au fost ţigarete de contrabandă sau contrafăcute, arată rezultatele celui mai recent studiu realizat de firma de audit şi consultanţă KPMG, la comanda producătorului de ţigarete Philip Morris International.

    ”Rezultatele acestui studiu, pe care îl realizăm din 2006 încoace, încep să fie din ce în ce mai elocvente odată cu creşterea pieţei de produse alternative la ţigaretele tradiţionale. În anul 2018, în România consumul ilicit de ţigarete avea o pondere de 15% din totalul pieţei, iar raportul KPMG arată că în 2021 aceasta aproape că s-a înjumătăţit, la 7,9%, o performanţă remarcabilă. În aceeaşi perioadă, în România, cota de piaţă a produselor fără fum a crescut de la 3% în 2018 la 7% în 2021”, a explicat, într-un interviu acordat ZF, Gregoire Verdeaux, Senior Vice President, External Affairs în cadrul producătorului de ţigarete Philip Morris International.

    La nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, consumul de ţigarete a ajuns la 436,2 miliarde de ţigarete în 2021, din care 35,5 miliarde de ţigarete, respectiv 8,1% din total, l-a reprezentat consumul de ţigarete de contrabanda sau contrafăcute, mai arată rezultatele studiului KPMG. Un alt rezultat al studiului arată că majorările excesive ale preţurilor produselor tradiţionale din tutun duc la creşterea comerţului ilicit şi nu au un impact semnificativ asupra consumului. O arată exemplul Franţei, unde o creştere semnificativă a preţurilor la ţigări  a dus la o creştere abruptă a consumului de ţigări ilicite, de la 13% în 2017 la 29% în 2021.

    ”În Franţa prevalenţa fumatului a rămas în jurul a 33-34% din populaţie, nu s-a schimbat nimic fundamental în ultimii ani la acest capitol. Însă în ultimii ani au crescut taxele pe ţigarete şi astfel preţul unui pachet de ţigări a ajuns la 9,5- 10 euro per pachet, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Piaţa de consum ilicit din Franţa a crescut foarte mult, iar grav este că a crescut consumul de ţigări contrafăcute, nu de contrabandă. Lucrurile arată de parcă ar fi scăpat puţin de sub control. Guvernele statelor UE au pierdut, din comerţul ilicit de ţigarete, taxe în valoare de 10,4 miliarde de euro, din care Franţa e responsabilă de 6,2 miliarde de euro. Nu trebuie să fie Franţa un model, că tot se discută acum de o nouă legislaţie pentru taxarea ţigaretelor la Bruxelles”, a mai spus Gregoire Verdeaux, un executiv care a fost, în perioada 2008-2011, directorul adjunct de cabinet al preşedintelui Franţei de la acea vreme, Nicolas Sarkozy.

    În prezent, Comisia Europeană lucrează la revizuirea directivei care stabileşte cadrul de taxare pentru produsele din tutun (şi, prin urmare, de stabilire a preţurilor) în Europa, iar o propunere este aşteptată până în ultimul trimestru al anului 2022. Cel mai probabil, noua propunere ar acoperi şi produsele pe bază de tutun şi nicotină fără fum, cum ar fi ţigările electronice, produsele din tutun încălzit şi plasturii cu nicotină.

    ”Marea schimbare reflectată în raportul KPMG arată că producţia de ţigarete contrafăcute s-a mutat spre vestul Europei, în statele în care taxarea şi, implicit, preţurile ţigaretelor au crescut. Iar în 2022 datele raportului vor arăta impactul inflaţiei foarte mari, inflaţie care va afecta cu precădere persoanele cu venituri scăzute. O mare parte din populaţia cu venituri scăzute fumează ţigarete tradiţionale, iar pentru ei va fi un moment de răscruce: ori merg spre achiziţia de ţigarete de pe piaţa neagră, ori caută alternative la fumat”, a mai spus Gregoire Verdeaux.

    În România, Philip Morris are două entităţi (Philip Morris România şi Philip Morris Trading) cu afaceri cumulate de peste 3,4 miliarde de lei în 2020, potrivit datelor raportate în bilanţul depus la Ministerul de Finanţe. Producător al ţigaretelor Marlboro, compania şi-a propus să înlocuiască ţigările tradiţionale cu produse cu risc redus şi a dezvoltat mai multe produse fără fum despre care susţine că sunt o alternativă mai bună pentru fumătorii români decât continuarea fumatului de ţigări convenţionale. IQOS, sistemul electronic de încălzire a tutunului dezvoltat de PMI, a fost lansat în România în octombrie 2015 şi a crescut constant din 2017 încoace. În prezent, circa 300.000 de români consumă IQOS. Compania a investit peste 600 de milioane de euro în fabrica din Otopeni pentru a dezvolta capacităţi de producţie a produselor din tutun încălzit.

    Principalii competitori ai Philip Morris sunt British American Tobacco, Japan Tobacco International şi Imperial Tobacco.

     

     

     

     

     

  • Bursa de la Bucureşti, şoc la debut: minus 5% pentru indicele BET care ajunge la minimul din martie 2021 încoace. În doar câteva minute 12 mld. lei se evaporă din capitalizarea companiilor listate. Banca Transilvania scade cu 8%, Nuclearelectrica cu 10%, MedLife cu 9%

    Cu 5% se depreciază indicele principal BET în primele minute ale şedinţei de tranzacţionare de luni, la aproximativ 10.800 de puncte, adică un minim din martie 2021 încoace, în condiţiile în care bursele europene sunt pe minus într-o zi extrem de volatilă pentru pieţele de acţiuni. 

    Astfel, potrivit datelor agregate de ZF, de la o capitalizare de 199,4 miliarde de lei în şedinţa de vineri, bursa începe săptămână la o valoare totală a companiilor de 187,4 miliarde de lei, adică 12 mld. lei s-au evaporat în doar câteva minute. De la începutul lui 2022 BET are minus 17%

    Din rândul companiilor din prima ligă bursieră Banca Transilvania scade cu 8%, Nuclearelectrica cu 10%, MedLife cu 9%, Petrom cu 5%, BRD cu 4%, TeraPlast cu 12%, One cu 12%, arată datele agregate de ZF.

    “Nu prea am ce comentariu să formulez. Pur şi simplu toată lumea vinde ca să-şi marcheze din ce profituri mai sunt de marcat ori ca să-şi limiteze pierderile. Şi nu e doar la noi aşa, ci şi pe bursele europene”, spune un broker consultat de ZF.

  • Rubla se prăbuşeşte cu până la 30% şi atinge un minim istoric în faţa dolarului după anunţarea sancţiunilor din weekend

    Cu până la 30% se prăbuşeşte rubla rusească în faţa dolarului american, de la 0,012 dolari pentru o rublă în şedinţa de vineri la aproximativ 0,009 ruble astăzi (respectiv de la 83 de ruble pentru un dolar la 117 ruble pentru un dolar) după ce ţările occidentale au anunţat în weekend noi sancţiuni împotriva Rusiei, notabil restricţiile SWIFT, din cauza invaziei în Ucraina.

    Noul minim record pentru moneda rusă vine după ce unora dintre băncile din ţară li s-a interzis utilizarea sistemului internaţional de plăţi SWIFT, notează BBC. Duminică, banca centrală a Rusiei a făcut apel la calm, pe fondul temerilor că ar putea avea loc retrageri masive de numerar.

    Decizia luată de Uniunea Europeană, Statele Unite şi aliaţii de a tăia accesul la SWIFT pentru o serie de bănci ruseşti este cea mai dură măsură impusă până în prezent Moscovei din cauza conflictului din Ucraina. Activele băncii centrale a Rusiei vor fi, de asemenea, îngheţate, limitând capacitatea ţării de a accesa rezervele sale din străinătate.

    Intenţia este de a “izola şi mai mult Rusia de sistemul financiar internaţional”, se arată într-o declaraţie comună. Rusia este puternic dependentă de sistemul Swift pentru exporturile sale cheie de petrol şi gaze, scrie BBC.

    “Dacă banca centrală rusă şi cele mai mari bănci din Rusia – care au fost deja izolate de serviciile bancare corespondente – nu găsesc un mijloc alternativ de a ajunge la sistemul financiar global, Rusia se confruntă cu o izolare de tip Iran şi Coreea de Nord din economia globală”, a declarat pentru BBC Ari Redbord de la firma de analiză blockchain TRM Labs.

    “Pieţele financiare sunt ghidate de desfăşurarea evenimentelor din Ucraina”, a declarat Katrina Ell, economist la Moody’s Analytics din Sydney.

    “Anunţurile privind sancţiunile şi acţiunea militară vor continua să influenţeze piaţa în această săptămână”, a declarat ea pentru BBC.

    Săptămâna trecută, Moody’s a declarat că analizează obligaţiunile ruseşti pentru a le retrograda eventual la ‘”junk”, ceea ce ar plasa Rusia într-o ligă a ţărilor mai riscante care, de obicei, trebuie să plătească mai mult pentru a se împrumuta. Agenţia rivală de rating de credit S&P a coborât deja ţara la statutul de “junk”.