BusinessMagazin

Tag: michigan

  • Politica lui Donald Trump dă roade: Fiat investeşte 1000 de milioane de dolari în SUA

    Compania Fiat va investí 1000 de milioane de dolari în Statele Unite, anunţând că va crea 2000 de noi locuri de muncă în Ohio şi Michigan, ca urmare a mesajului transmis de preşedintele ales al SUA, Donald Trump, anunţă cotidianul spaniol, El Pais.

    Compania Fiat va investí 1000 de milioane de dolari în Statele Unite, anunţând că va crea 2000 de noi locuri de muncă în Ohio şi Michigan, ca urmare a mesajului transmis de preşedintele ales al SUA, Donald Trump. Acesta a ameninţat săptămâna trecută companiile General Motors şi Toyota cu sancţiuni de ordin financiar pentru a le determina să renunţe la relocarea locurilor de muncă din Statele Unite, arată El Pais.

    Fiat a anunţat “planul industrial”, aşa cum compania a denumit acest proiect, pentru a resuscita producţia Jeep Wagoneer şi Grand Wagonner.

    Ohio şi Michigan sunt două dintre state-cheie, care au decis victoria electorală a lui Trump în ultimele alegeri prezidenţiale. În timpul campaniei, el a promis să impună taxă de 35% pentru vehiculele importate din ţările care au costuri de producţie reduse. Ford Motor a renunţat săptămâna trecută la o investiţie de 1.600 milioane de dolari în Mexic, pentru a-şi extinde producţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul în care materialele plastice de unică folosinţă sunt protejate prin lege

    Pe măsură ce comunităţile de pe întregul teritoriu al SUA explorează noi modalităţi de a reduce folosirea plasticului de unică folosinţă, inclusiv interzicerea tuturor pungilor de plastic pentru cumpărături, Michigan a făcut primul pas pentru a se asigura că poluarea cu plastic va continua, conmform Huffington Post.

    În această săptămână, în lipsa guvernatorului Rick Snyder, locotenentul guvernator Brian Calley a introdus o modificare legislativă conform căreia autorităţile locale nu au voie să interzică vânzarea pungilor de plastic şi a altor recipiente de acest tip din retail şi industria alimentară. Introdusă de senatorul Jim Stamas, un republican, măsura anticipează posibile ordonanţe locale „care ar reglementa utilizarea sau vânzarea, ori impunerea oricărei taxe sau impozit pe anumite recipiente”, cu precădere cele făcute din materiale plastice. Aşadar, aceasta „ucide” în mod eficient o măsură adoptată în Washtenaw County, în sud-estul Michigan, prin care s-ar fi impus o taxă de 10 cenţi atât pe pungile de plastic, cât şi pe hârtia alimentară,  începând cu luna aprilie 2017. 

    Legea recent semnată a fost sărbătorită de Asociaţia Restaurantelor din Michigan, care reprezintă aproximativ 4.500 unităţi de servicii alimentare. Într-o declaraţie emisă miercuri, asociaţia şi-a asumat această ”victorie cheie” afirmând  că legea ”va proteja mai bine comunitatea de afaceri printr-o abordare amplă de reglementări”. „Fiind al doilea cel mai mare angajator privat din Michigan, industria restaurantelor joacă un rol major în viitorul economic al statului Michigan”, a declarat Justin Winslow, preşedinte şi CEO al asociaţiei. „Reglementările locale pun în pericol acel viitor, motiv pentru care s-au pus bazele reformei încorporate în legea 853”, a mai declarat acesta.

    Mişcarea aceasta vine pe fondul creşterii gradului de conştientizare cu privire la dependenţa noastră de plastic, care afectează din ce în ce mai mult mediul înconjurător. Luna aceasta, cercetatorii de la Rochester Institute of Technology au descoperit că 10.000 de tone de plastic se aruncă anual în Marile Lacuri din SUA, echivalentul a 100 de bazine olimpice pline de sticle din plastic, potrivit studiului.  Dacă lucrurile continuă pe calea actuală, până în 2050 oceanele lumii vor conţine mai mult plastic decât peşte, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial şi Fundaţiei Ellen MacArthur.

  • Urăşte capitalismul, dar are nouă case, dintre care una de 2.000.000 de dolari

    Regizorul şi realizatorul de filme documentare Michael Moore, un anticapitalist declarat, cel puţin prin opera cinematografică, este proprietarul a nu mai puţin de nouă case. Conform Detroit News, o cabană de 2 milioane de dolari şi circa 1.000 de metri pătraţi, pe malul lacului Torch din Michigan, dar şi un apartament în Manhattan obţinut de fapt din trei apartamente se numără printre proprietăţile regizorului. 

    Detaliile au apărut în documentele divorţului lui Moore; cineastul s-a despărţit de soţia sa Kathy Glynn, după 22 de ani. De la “Roger and Me”, documentarul din 1989 care analiza impactul închiderii de către General Motors al unor uzine în localitatea Flint din Michigan, regizorul a strâns 50 de milioane de dolari.

  • Capitalistul săptămânii: Thomas Alva Edison

     Tânărul Edison a obţinut drepturile exclusive de a vinde ziare în mijloacele de transport şi, cu ajutorul a patru asistenţi, a început să tipărească ziarul Grand Trunk Herald. Acesta a fost începutul activităţii antreprenoriale duse de Edison.

    După ce a salvat un copil de trei ani din faţa unui tren în mers, a primit un post de telegrafist, la 16 ani. Iar în 1866, când avea doar 19 ani, s-a mutat în Louisville, Kentucky, unde a început să lucreze în cadrul biroului Associated Press. Lucra în schimbul de noapte, iar acest lucru îi permitea să îşi dedice timpul celor două activităţi preferate: cititul şi experimentele. Într-o noapte, în timp ce lucra la o baterie, a vărsat acid sulfuric. Acesta a găurit podeaua şi s-a scurs pe biroul şefului lui.

    A doua zi, a fost concediat, iar ca urmare şi-a dedicat tot timpul experimentelor. În 1869, tânărul inovator breveta maşina electromagnetică de înregistrat voturi, însă originalitatea acesteia nu i-a asigurat succesul comercial. A conceput apoi un telegraf care putea să primească şi să trimită simultan câte două mesaje. Western Union a cumpărat tehnologia inventată de Edison, asigurând acestuia resursele financiare necesare pentru a se muta din Newark, NJ, în localitatea Menlo Park din apropiere. În 1876 a deschis un laborator unde putea explora posibilităţile dinamului şi ale altor dispozitive electrice.

    Acel laborator urma să producă poate cea mai mare invenţie a timpurilor sale – becul electric cu filament funcţional. În 1890, Edison a fondat compania Edison General Electric Company prin regruparea diferitelor societăţi pe care le deţinea. A apărut şi un competitor, Thomson-Houston Company, devenit principala companie de inovaţii electrice prin seria de fuziuni conduse de Charles A. Coffin, fost producător de încălţăminte din Lynn, Massachusettes.

    Pe măsură ce se extindeau, celor două companii le era tot mai greu să producă separat instalaţii electrice complete bazându-se exclusiv pe propriile brevete şi tehnologii. Prin urmare, în 1892, cele două companii s-au unit. Noua organizaţie a primit numele de General Electric Company. Edison a fost activ în afaceri până la sfârştiul vieţii. Câteva dintre propunerile iniţiate de el continuă să facă parte din GE şi în prezent, mai exact diviziile de iluminat, transport, produse industriale, transport de energie şi echipamente medicale. La o sută de ani de la debut, GE şi-a extins prezenţa pe noi pieţe, online şi în întreaga lume. În 2012, General Electric a înre-gistrat venituri de 144,9 miliarde de dolari.

  • Falimentul visului american

    ACUM, DETROIT ESTE DOAR CEL MAI MARE ORAŞ DIN SUA CARE A INTRAT ÎN FALIMENT. Partea bună a poveştii a început cu Henry Ford, care a decis să-şi plătească suficient de bine angajaţii de pe liniile de asamblare încât aceştia să-şi permită automobilele pe care le fabricau. Înainte de Ford, revoluţia industrială era ţinută în spate de muncitori cu salarii de mizerie, trăind în cartiere sărăcăcioase. După Ford, angajatul american din fabrică a intrat în clasa de mijloc. Muncitorii şi-au putut cumpăra propriile case în suburbiile oraşelor, datorită mobilităţii oferite de automobil, şi şi-au putut trimite copiii la universităţi, în multe cazuri departe de casă.

    Aşa a devenit Detroit epicentrul unuia dintre cele mai mari cutremure sociale din istorie: formarea unei clase de mijloc care cuprindea majoritatea populaţiei, chiar şi muncitorii. Locurile de muncă bine plătite, cu beneficii printre care şi pensie, precum şi posibilitatea de a asigura un viitor familiei şi de a accede în clasa de mijloc, au crescut vertiginos popularitatea şi populaţia Detroitului, scrie Philadelphia Tribune. După peste patru decenii de declin însă, General Motors şi Ford mai produc încă maşini în Motor City, însă departe de scara la care o făceau în trecut. Odată cu închiderea fabricilor şi dispariţia locurilor de muncă, mulţi locuitori au părăsit oraşul – unii pentru a găsi slujbe şi şcoli mai bune, iar alţii pentru a scăpa de  infracţionalitatea în creştere din oraşul săracit.

    DATORII MARI LA CREDITORI. Casele şi fabricile părăsite par a fi rupte dintr-un film cu temă postapocaliptică făcut la Hollywood. Cu o populaţie de aproape 2 milioane de locuitori în zilele de glorie, Detroit era odată un simbol american. Acum, oraşul pare pur şi simplu rămas fără combustibil. „Este un pas dificil, dar singura opţiune viabilă de a încerca rezolvarea unei probleme care s-a agravat pe parcursul a şase decenii. (…) Să fiu direct: Detroit este falit. Există doar o singură cale de ieşire„, spune guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, care a autorizat Detroit să ceară protecţia legii falimentului, la recomandarea administratorului special numit pentru a rezolva situaţia oraşului.

    Nu toată lumea este de acord asupra valorii totale a datoriilor oraşului, dar administratorul, Kevyn Orr, a declarat că acestea se situează la 18-20 de miliarde de dolari, scrie cotidianul New York Times. Aproximativ 100.000 de creditori au de încasat bani de la autorităţile din Detroit. Printre aceştia se află toţi angajaţii actuali ai oraşului şi cei care s-au pensionat, precum şi mii de firme locale.

    CASE LA MAI PUŢIN DE 500 DE DOLARI. Cartierele oraşului – odată bine întreţinute de clasa de mijloc a Americii – oferă acum adăpost dependenţilor de droguri şi dealerilor acestora. Aproape 80.000 de locuinţe au fost abandonate, iar 40% din iluminatul stradal nu funcţionează. Taxe pe clădiri au plătit în ultimii doi ani uşor peste jumătate din cei care deţin proprietăţi în oraş, iar multe case sunt scoase la vânzare la mai puţin de 500 de dolari.

    Casa Albă a dat un comunicat în care a afirmat că preşedintele Barack Obama urmăreşte situaţia şi „rămâne angajat să continue parteneriatul puternic„ cu Detroit.În pofida asigurărilor preşedintelui, oraşul se află pe un drum dificil, care înseamnă concedieri, vânzarea de proprietăţi, creşterea tarifelor şi taxelor, precum şi reducerea unor servicii de bază, precum colectarea gunoiului. Doar o treime dintre ambulanţele din oraş sunt încă funcţionale. În prezent, populaţia Detroitului se menţine cu dificultate peste 700.000 de persoane. Cei rămaşi se confruntă cu o rată a şomajului de 18% – de peste două ori mai ridicată decât la nivelul SUA.

  • Ce a mai ramas din sperantele General Motors

    Peisajul industrial de la Flint North, asa cum e cunoscut acest
    complex de fabrici, majoritatea inchise, este o marturie vie ca
    falimentul de anul trecut al producatorului auto a dat nastere la
    doua GM-uri, iar unul dintre ele se zbate in umbra celuilalt.

    Cand contribuabilii americani au injectat miliarde de dolari in
    General Motors, compania a fost divizata, cele mai bune active
    mergand spre producatorul reorganizat, care a pastrat acelasi nume.
    Acest nou General Motors vinde masini, face bani si pregateste o
    oferta publica de listare la bursa.

    Cele mai putin valoroase active, inclusiv fabricile darapanate
    din Flint, au fost lasate in curtea vechiului GM, acum numit Motors
    Liquidation Co. Compania a inaintat un plan de reorganizare
    judiciara care arata cum va vinde partile acum nedorite din ceea ce
    era in urma cu doar doi ani cel mai mare producator auto al lumii.
    Dar procesul este lent si, in timp ce inchiderea uzinelor a costat
    deja eliminarea de locuri de munca si de venituri din impozite
    pentru multe comunitati, fabricile goale devin si ele o povara.
    “Cand General Motors a tras oblonul in Flint, doar au stins
    becurile”, povesteste Chris Swanson, capitan la politia locala din
    Genesee County, care a facut aproape 20 de arestari anul acesta la
    complexul Flint North pentru acuzatii de furt, jaf armat si
    altele.


    Sefii politiei spun ca hotii au furat tone de metal de la
    fabricile din Flint in ultimul an, dar abia toamna aceasta, dupa ce
    au tras cu arma spre un paznic neinarmat, GM a angajat politisti
    care sa patruleze in zona. Doua nopti mai tarziu, si ei au fost
    atacati cu focuri de arma.

    La circa 70 km la vest de Flint, oficialii din Lansin Township au o
    problema diferita. Ei inca asteapta ca oricare dintre companii – GM
    sau Motors Liquidation – sa ia tonele de moloz de la doua fabrici
    pe care le-a demolat inainte de faliment. Locurile unde au fost
    fabricile sunt o oroare si un obstacol pentru redezvoltarea
    comunitatii, spun politistii.

    Oficialii Motors Liquidation nu au dorit sa comenteze pentru acest
    articol, in afara de un comunicat despre angajamentul lor cu
    privire la siguranta proprietatilor.

    “MLC trateaza foarte serios problema securitatii instalatiilor
    sale”, a comunicat compania. “In colaborare cu General Motors Co.,
    MLC a luat in ultimul an numeroase masuri pentru a se asigura de
    securitatea cladirilor, inclusiv in cazul complexului din
    Flint.”

    Activele Motors Liquidation Co. constituie infrastructura a ceea ce
    ar putea fi un producator auto ceva mai mic: patru uzine de
    asamblare, cinci uzine producatoare de motoare si cateva alte
    fabrici de producere a componentelor. Compania mai detine si
    depozite, birouri, parcari si alte bunuri imobiliare. Multe dintre
    proprietati sunt pline de deseuri industriale.

    Cea mai mare provocare pentru Motors Liquidation, a recunoscut
    compania in recentul document de reorganizare, este sa elimine
    problemele de mediu, astfel incat fostele sale fabrici sa poata fi
    scoase la vanzare. “Este aproape imposibil sa redezvoltam astfel de
    proprietati pentru scopuri lucrative si de creare de locuri de
    munca, daca refacerea infrastructurii de mediu nu se finalizeaza”,
    a spus un executiv, Ted Stenger. Curatenia la aceste fabrici este
    finantata de contribuabili sub forma unui imprumut de 1,17 miliarde
    de dolari de la Departamentul Trezoreriei. Cea mai mare parte a
    acestor bani, 836 de milioane de dolari, vor fi alocati pentru
    curatenie la 90 de uzine din 14 state. Iar grosul muncii ar trebui
    sa inceapa in primele luni ale lui 2011.

    Niciun ban din imprumutul mai sus mentionat nu a fost inca returnat
    de companie, iar platile nu vor incepe, cel mai probabil, decat
    dupa terminarea curateniei si dupa ce mai multe dintre proprietati
    vor fi vandute, ceea ce ar putea dura ani de zile. Intre timp,
    multe comunitati va trebui sa se obisnuiasca cu o lunga perioada de
    activitati minime la fabricile aflate in conservare.

    Au fost gasiti deja cumparatori pentru doua dintre fabricile de
    asamblare inchise, iar o a treia uzina – din Shreveport, Louisiana
    – va continua sa produca masini pentru GM pana in 2012, cand va fi
    si ea inchisa. Dar soarta altor uzine este inca neclara si nu ar
    putea fi decisa pana cand o instanta de judecata nu accepta planul
    de reorganizare, ceea ce ar putea dura alte cateva luni.

    Pana acum, situatia de la Flint North a fost cea mai grava. Aici
    este ramasita centrului de productie Buick City, care in anii ’80
    era printre cele mai mari complexuri de productie auto din lume.
    Cele sase uzine de la Flint North au fost scoase treptat din
    functiune de catre GM.

    Proprietatea asupra Flint North a fost cedata catre Motors
    Liquidation in iulie 2009, desi GM a pastrat productia de pistoane
    si de alte componente pentru motoare la una dintre fabrici.
    Fabricile goale au fost de fapt abandonate asa cum erau in ultima
    lor zi de productie efectiva. “Inca mai exista bunuri personale pe
    bancurile de lucru”, spune Swanson de la politia locala. “Mai sunt
    inca ventilatoare din tavan care functioneaza.”

    La putina vreme dupa inchidere, hotii au inceput sa fure tevile de
    cupru – folosite la incalzire, racire, dar nu numai – de la una
    dintre fabricile din apropiere. Autoritatile spun ca o banda de
    hoti a atacat cladirea noapte de noapte vreme de trei luni si au
    furat aproape 70 de tone de cupru.

    Banda incarca metalul in vagonete speciale, detinute si folosite in
    trecut de GM, le ducea pana langa o gaura facuta in gard si de
    acolo cuprul era incarcat in camioane si apoi vandut la centrele de
    fier vechi.
    In martie, autoritatile au arestat 11 persoane si au estimat
    valoarea cuprului furat la peste un milion de dolari. “Au incercat
    sa fure fiecare bucatica de cupru pe care au gasit-o”, a declarat
    procurorul regiunii Genesee, David S. Leyton.

    Dar nici dupa arestari, la Flint North nu a fost suplimentat
    personalul de paza, pana in august, cand hotii s-au intors, iar
    arestarile au reinceput. Conform politiei, sapte adulti si patru
    minori au fost arestati, intre ei si o persoana care fusese
    condamnata sub supraveghere pentru participare la jafurile
    precedente.

    De la ultimele incursiuni ale hotilor, Motors Liquidation si GM au
    angajat mai multi paznici inarmati care sa patruleze in interiorul
    complexului. Iar cei 400 de muncitori de la singura fabrica
    functionala vor fi ori transferati, ori concediati.