BusinessMagazin

Tag: mentinere

  • Va fi salvată fabrica de zahăr de la Luduş? Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a demarat negocierile pentru menţinerea în activitate a fabricii de zahăr de la Luduş

    Fabrica de zahăr din oraşul Luduş (jud. Mureş), deţinută de grupul francez Tereos, cel mai mare pro­ducător de zahăr din Franţa, care a anunţat la începutul acestui an că doreşte să o închidă, ar putea rămâne în continuare activă. Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a avut astăzi, 11 mai, o întâlnire oficială cu managementul companiei Tereos România privind negocierile pentru menţinerea activităţii fabricii de zahăr de la Luduş, continuarea activităţii de cultivare a sfeclei de zahăr în zonă şi, implicit, păstrarea locurilor de muncă ale salariaţilor din fabrică.

    „În cadrul întâlnirii pe care am avut-o săptămâna trecută cu fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr din zona Luduş, s-au desprins câteva soluţii posibile pentru menţinerea activităţii acestei unităţi de producţie. Fie că vorbim despre preluarea fabricii de către fermierii din zonă, fie de o asociere între fermieri şi  investitori privaţi sau de o asociere în format public privat, prin oferirea de către statul român a unor garanţii, munca depusă în cadrul fabricii de zahăr de la Luduş nu trebuie să se piardă, la fel investiţiile şi activitatea fermierilor din zonă. Consider că prin dialog deschis, cu bună credinţă, între toţi cei implicaţi în acest proces, putem găsi cea mai potrivită soluţie pentru continuarea activităţii fabricii”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

    Astfel, Chesnoiu a transmis conducerii companiei că există o determinare puternică din partea fermierilor pentru reluarea ciclului de producţie şi menţinerea integrităţii fabricii de zahăr de la Luduş şi aceştia şi-au arătat deschiderea pentru demararea oficială a negocierilor pentru vânzarea acesteia.

    Cristian Moldovan, primarul oraşului Luduş, spunea anterior pentru ZF că a discutat cu actualul director al fabricii şi i-a spus că voiau să vândă, dar nu au găsit cumpărător.

    Fabrica de la Luduş are peste şase decenii pe piaţă şi producea aproximativ 65.000 de tone de zahăr, ambalat la 1kg, melasă, borhot umed şi brichetat sau uscat la saci de 50 kg. În contextul închiderii, peste 150 de persoane ar fi rămas fără loc de muncă şi peste 300 de cultivatori de sfeclă de zahăr fără contracte.

    Mai mult, România ar fi rămas doar cu două fabrici, ale Agrana, iar producţia de zahăr, deja în scădere, s-ar fi diminuat şi mai mult. Producţia de zahăr din sfeclă de zahăr a fost de 114.500 de tone în 2020, în scădere cu 17,5% faţă de anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS.

  • Va fi salvată fabrica de zahăr de la Luduş? Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a demarat negocierile pentru menţinerea în activitate a fabricii de zahăr de la Luduş

    Fabrica de zahăr din oraşul Luduş (jud. Mureş), deţinută de grupul francez Tereos, cel mai mare pro­ducător de zahăr din Franţa, care a anunţat la începutul acestui an că doreşte să o închidă, ar putea rămâne în continuare activă. Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a avut astăzi, 11 mai, o întâlnire oficială cu managementul companiei Tereos România privind negocierile pentru menţinerea activităţii fabricii de zahăr de la Luduş, continuarea activităţii de cultivare a sfeclei de zahăr în zonă şi, implicit, păstrarea locurilor de muncă ale salariaţilor din fabrică.

    „În cadrul întâlnirii pe care am avut-o săptămâna trecută cu fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr din zona Luduş, s-au desprins câteva soluţii posibile pentru menţinerea activităţii acestei unităţi de producţie. Fie că vorbim despre preluarea fabricii de către fermierii din zonă, fie de o asociere între fermieri şi  investitori privaţi sau de o asociere în format public privat, prin oferirea de către statul român a unor garanţii, munca depusă în cadrul fabricii de zahăr de la Luduş nu trebuie să se piardă, la fel investiţiile şi activitatea fermierilor din zonă. Consider că prin dialog deschis, cu bună credinţă, între toţi cei implicaţi în acest proces, putem găsi cea mai potrivită soluţie pentru continuarea activităţii fabricii”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

    Astfel, Chesnoiu a transmis conducerii companiei că există o determinare puternică din partea fermierilor pentru reluarea ciclului de producţie şi menţinerea integrităţii fabricii de zahăr de la Luduş şi aceştia şi-au arătat deschiderea pentru demararea oficială a negocierilor pentru vânzarea acesteia.

    Cristian Moldovan, primarul oraşului Luduş, spunea anterior pentru ZF că a discutat cu actualul director al fabricii şi i-a spus că voiau să vândă, dar nu au găsit cumpărător.

    Fabrica de la Luduş are peste şase decenii pe piaţă şi producea aproximativ 65.000 de tone de zahăr, ambalat la 1kg, melasă, borhot umed şi brichetat sau uscat la saci de 50 kg. În contextul închiderii, peste 150 de persoane ar fi rămas fără loc de muncă şi peste 300 de cultivatori de sfeclă de zahăr fără contracte.

    Mai mult, România ar fi rămas doar cu două fabrici, ale Agrana, iar producţia de zahăr, deja în scădere, s-ar fi diminuat şi mai mult. Producţia de zahăr din sfeclă de zahăr a fost de 114.500 de tone în 2020, în scădere cu 17,5% faţă de anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS.

  • Studiu: Preţul pe metru pătrat al locuinţelor din România este subevaluat cu aproape 30% faţă de preţul din alte pieţe imobiliare europene

    Preţul pe metru pătrat al locuinţelor din România este subevaluat cu aproximativ 30% comparativ preţul afişat în alte pieţe imobiliare din Europa, arată un raport realizat de Social Monitor la solicitarea Nordis Group.

    Potrivit analizei, preţul a fost raportat la resursele financiare, dinamica economică şi oportunităţile de investiţii din ţară.

    “În prezent, achiziţia unei proprietăţi este o alegere oportună şi profitabilă. Astăzi, cu valoarea a 104 salarii medii pe economie se poate achiziţiona o locuinţă în România, faţă de 393 de salarii câte erau necesare în 2008”, spun reprezentanţii Nordis Group.

    Ei consideră că piaţa imobiliară locală este în continuă transformare, evoluţie marcată de creşterea constantă a volumului tranzacţiilor.

    Datele ANCPI arată că în 2021 au fost vândute 183.000 de apartamente, în creştere cu 16% faţă de anul precedent, iar valoarea totală s-a ridicat la 12 mld. euro. Din totalul tranzacţiilor, Capitala a atras 30%.

    “În 2022 se va menţine trendul dinamic al pieţei imobiliare, care a caracterizat şi anul precedent, având în vedere rata inflaţiei prognozată pentru anul acesta, dar şi creşterea nivelului depozitelor bancare. Toate aceste elemente vor menţine cererea ridicată, atât pentru locuinţe de uz personal, cât şi pentru achiziţii în scop investiţional”, adaugă reprezentanţii Nordis Group.

    Raportat la oraşe, Cluj-Napoca rămâne pe prima poziţie în clasamentul preţurilor la apartamente, cu o medie de 1.960 euro pe metru pătrat, la o distanţă semnificativă de Bucureşti, care înregistrează 1.630 euro pe metru pătrat.

  • Banca Angliei surprinde pieţele şi menţine neschimbată rata dobânzii la un minim istoric de 0,1%. Lira începe să scadă prin raport cu euro şi dolarul american

    Banca Angliei a anunţat joi că va menţine neschimbate ratele dobânzilor, sfidând astfel aşteptările multor investitori, conform cărora instituţia ar fi devenit prima bancă centrală majoră care ridică ratele în contextul pandemiei de coronavirus, transmite CNBC.

    Comitetul de Politică Monetară al Băncii (MPC) a votat 7-2 pentru a păstra ratele la un minim istoric de 0,1% şi 6-3 în favoarea continuării programului existent al guvernului britanic, care va susţine achiziţiile de bonduri la un stoc ţintă de 875 de miliarde de lire. MPC a votat în unanimitate de voturi pentru a menţine achiziţiile de obligaţiuni corporative la un nivel de 20 de miliarde de lire, păstrând programul de cumpărare de active la 895 de miliarde de lire.

    Pieţele nu erau sigure dacă Banca va anunţa o normalizare a politicii monetare astăzi sau în timpul următoarei întâlniri de la mijlocul lunii decembrie, însă o parte dintre analişti sunt de părere că schimbarea se va produce înainte de sfârşitul anului.

    La ora 16:45, lira sterlină scădea cu 1,15% prin raport cu dolarul american, în timp ce declinul prin raport cu euro şi yenul japonez ajunge la 0,64% şi, respectiv, 1,4%.

    În prezent, Banca Angliei monitorizează o serie esenţială de puncte de date, pe măsură ce inflaţia se menţine la un nivel ridicat, în timp ce creşterea economică îşi pierde din avânt, iar condiţiile de muncă încep să se înăsprească.

    „Comitetul consideră că, având în vedere datele, în special cele privind piaţa muncii, ne poziţionăm în linie cu estimările centrale ale Raportului de Politică Monetară din noimebrie. În următoarele luni va fi necesară o creştere a ratei pentru a readuce inflaţia CPI (indicele preţurilor de consum – n.r.) către targetul de sustenabilitate de 2%”, reiese dintr-o declaraţie a MPC.

    Randamentele negative ale obligaţiunilor europene devin tot mai greu de găsit pe măsură ce investitorii ignoră declaraţiile BCE

     

  • BNR menţine dobânda de politică monetară la 1,25% şi dobânda pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an

    Banca Naţională a României a decis în şedinţa de vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an

    De asemenea, dobânda aferentă facilităţii de creditare (Lombard) rămâne la 1,75% pe an.

    BNR a decis şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Cea mai recentă decizie a boardului BNR privind dobânda a fost în ianuarie 2021, când dobânda-cheie a fost redusă surpinzător la 1,25%, aceasta fiind cea de-a patra reducere de dobândă de după declanşarea pandemiei COVID-19. Practic, de la debutul pandemiei de coronavirus banca centrală a înjumătăţit dobânda.

    În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2021.

    Actualul scenariu evidenţiază o traiectorie mai înaltă a ratei anuale prognozate a inflaţiei pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile în care aceasta a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent pe termen scurt şi într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei.

    Astfel, creşterea consistentă în luna iulie a preţurilor produselor energetice – gaze naturale, energie electrică şi combustibili -, cu o contribuţie cumulată estimată de circa 1 punct procentual la creşterea anuală a IPC, împinge rata anuală a inflaţiei în semestrul II 2021 peste valorile anticipate anterior, deasupra intervalului ţintei, fiind de natură să amplifice şi să prelungească impactul inflaţionist tranzitoriu al factorilor pe partea ofertei.

    Totodată, în urma corecţiilor descendente din prima parte a anului 2022, antrenate de efecte de bază, rata anuală a inflaţiei este anticipată să coboare , dar să şi rămână marginal sub limita de sus a intervalului ţintei, peste valorile previzionate în luna mai 2021, pe fondul creşterii  la cote relativ mai ridicate a excedentului de cerere agregată, redeschis în devans în trimestrul I 2021.

    Evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate generează însă incertitudini şi riscuri crescute la adresa actualelor previziuni, cel puţin în perspectivă apropiată, date fiind reluarea creşterii infectărilor pe plan intern şi încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum şi semnele emergenţei unui nou val pandemic în Europa şi pe alte continente, pe fondul răspândirii variantei mai contagioase de coronavirus (Delta).

    Surse de incertitudini şi riscuri rămân, de asemenea, conduita politicii fiscale şi absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU. Din această perspectivă, importante sunt coordonatele preconizatei rectificări bugetare şi strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă, conform recomandărilor instituţiilor europene, precum şi aprobarea de către CE a Planului naţional de redresare şi rezilienţă. Consolidarea fiscală/bugetară este vitală pentru stabilitatea economică, pentru atenuarea impactului şocurilor inflaţioniste.

    Pe piaţa muncii, evoluţiile au continuat să se amelioreze, inclusiv în raport cu aşteptările, dar persistă incertitudini legate de perspectiva apropiată a situaţiei epidemiologice şi de implicaţiile sistării unor programe de sprijin guvernamental. Riscuri  vin însă şi din tendinţele sincronizate de creştere a cotaţiilor multor materii prime, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial.

    Deciziile CA al BNR vizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei staţionare de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna iunie, implicit peste nivelul prognozat, urcând la 3,94 la sută, de la 3,75 la sută în luna mai şi 3,05 la sută în martie 2021.

    Creşterea din trimestrul II a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC, similar intervalului anterior. Principala contribuţie a aparţinut scumpirii combustibililor pe fondul măririi cotaţiei petrolului, secondată de influenţele modeste decurgând din majorarea preţurilor legumelor şi fructelor, precum şi din creşterea preţului produselor din tutun.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a stopat trendul descendent în trimestrul II 2021, ceva mai devreme decât s-a anticipat, mărindu-se în iunie la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în luna martie. Evoluţia ei reflectă efectele temporare ale creşterii consistente a cererii de consum, mai ales pe segmentul serviciilor, suprapuse celor venind din perturbări pe partea ofertei şi din costuri asociate majorării cotaţiilor unor mărfuri şi măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului, alături de influenţele ajustării în sens ascendent a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

    Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au crescut la 2,9 la sută şi 2,4 la sută, de la 2,6 la sută, respectiv 2,1 la sută în luna martie 2021.

    Noile date statistice confirmă continuarea redresării activităţii economice în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil peste aşteptări, aceasta reducându-şi declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condiţiile unei creşteri trimestriale de 2,9 la sută – marginal mai pronunţată decât cea estimată anterior. Evoluţia implică recuperarea aproape în totalitate în acest interval a contracţiei economice severe din trimestrul II 2020, precum şi redeschiderea deviaţiei pozitive a PIB în trimestrul I 2021, în devans cu două trimestre faţă de previziunile din luna mai.

    Totodată, cererea internă este confirmată drept unic determinant al redresării economice, în contextul redinamizării considerabile a consumului privat, dar şi cu aportul accelerării semnificative a creşterii formării brute de capital fix. Exportul net şi-a mărit însă substanţial contribuţia negativă, similar estimării precedente, în condiţiile creşterii mai pronunţate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii, având drept consecinţă şi o accentuare a adâncirii deficitului balanţei comerciale faţă de perioada similară a anului trecut.

    Pe acest fond, dar şi ca urmare a înrăutăţirii considerabile a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare – pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite şi, într-o mică măsură, a intrărilor nete de fonduri europene –, deficitul de cont curent a cunoscut în trimestrul I 2021 cea mai amplă creştere în termeni anuali din ultimele 14 trimestre.

    Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată arată continuarea  creşterii economiei în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial în decelerare, dar mai alert decât cel anticipat în luna mai, implicând, în contextul efectului de bază asociat contracţiei din perioada similară a anului trecut, majorarea la un nivel considerabil, de două cifre, a dinamicii anuale a PIB.

    Evoluţii deosebit de dinamice se evidenţiază în primele două luni din trimestrul II în comerţul cu amănuntul, în cel auto-moto şi, mai ales, în sectorul serviciilor prestate populaţiei, dar şi în sfera construcţiilor şi producţiei industriale, incluzând comenzile noi în industria prelucrătoare. În acelaşi timp, deficitul comercial şi-a temperat uşor creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care majorarea consistentă a exporturilor, pe fondul revenirii puternice a economiilor europene, a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri şi servicii. Deficitul de cont curent şi-a comprimat însă considerabil dinamica anuală, inclusiv cu aportul balanţei veniturilor primare şi al celei a veniturilor secundare, aceasta rămânând totuşi superioară valorilor ei medii din 2019 şi 2020.

    Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar s-au menţinut relativ constante în iulie, la valori reprezentând minime ale ultimilor aproape 4 ani, în timp ce randamentele titlurilor de stat au consemnat creşteri modeste ori şi-au accentuat ascensiunea în prima jumătate a lunii, pentru ca apoi să se stabilizeze la noile niveluri. Rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a prelungit în iunie trendul general descrescător, coborând astfel la o valoare foarte joasă din perspectivă istorică. Cursul de schimb leu/euro a rămas, totuşi, cvasistabil în prima parte  a lunii iulie, iar ulterior a cunoscut o ajustare descendentă graduală, în principal pe fondul unor evoluţii interne de natură sezonieră.

    Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în iunie, ajungând la 11,2 la sută, de la 10,1 la sută în luna mai, ca urmare a intensificării activităţii de creditare în monedă naţională, inclusiv cu aportul sporit al programelor guvernamentale. Dinamica anuală a componentei în lei s-a mărit astfel la 16,6 la sută, de la 15,4 la sută în luna mai, iar ponderea acesteia în total a urcat în iunie la 71,1 la sută.

  • Pfizer şi BioNTech lucrează la un ser împotriva variantei Delta, dar companiile susţin că şi o a treia doză din serul existent ar putea menţine protecţia

    Pfizer şi BioNTech au anunţat săptămâna aceasta că dezvoltă un ser împotriva Covid-19 prin care ţintesc în mod direct varianta Delta, pe măsură ce temerile legate de răspândirea rapidă a acestei tulpini au început să crească, potrivit CNBC.

    Cele două companii au transmis că au încredere că o a treia doză din serul deja dezvoltat are potenţialul de a menţine un grad foarte ridicat de protecţie împotriva tuturor tulpinilor cunoscute, inclusiv Delta. Cu toate acestea, Pfizer şi BioNTech vor să „rămână vigilente”, ceea ce le-a determinat să dezvolte şi o varianta îmbunătăţită a serului.

    „Aşa cum am văzut în datele reale transmise de Ministerul Sănătăţii din Israel, eficienţa vaccinului a început să scadă la şase luni de la vaccinare, în timp ce varianta Delta a devenit tulpina dominantă prezentă în ţară”, au transmis cele două companii.

    Ele susţin că aceste descoperiri sunt consistente cu rezultatele obţinute prin analizele proprii ale celor două companii în Faza 3 a studiilor clinice.

    „De aceea am spus şi continuăm să credem acest lucru, că datele pe care le avem acum sugerează nevoia unei a treia doze la 6-12 luni de la inocularea completă”.

    Studiile clinice ar putea debuta la începutul lunii august, întrucât aşteaptă aprobarea autorităţilor.

    Anunţul a venit în aceeaşi zi în care organizatorii Jocurilor Olimpice au anunţat că interzic prezenţa spectatorilor la activităţile din acest an, după ce Japonia a declarat stare de urgenţă într-o încercare de a stăvili noul val de infectări – care se datorează parţial variantei Delta.

    Datele OMS arată că varianta Delta se răspândeşte cu 55% mai repede decât varianta Alpha, o variantă care a răvăşit la un moment dat SUA.

  • Turcia va menţine măsurile antiinflaţioniste până la finalul anului

    Turcia va menţine o taxă pe alcool şi produse din tutun neschimbată până la sfârşitul acestui an, prelungind o măsură care ajută la diminuarea presiunii de creştere a inflaţiei, scrie Kathimerini. Turcia face eforturi disperate pentru a reduce inflaţia, care s-a menţinut la un nivel alcătuit din două cifre în cea mai mare parte a ultimilor patru ani.

  • Producătorul croissantelor 7Days şi Chipicao se menţine la cifra de afaceri de 500 mil. lei, deşi profitul a scăzut cu 6% în 2020

    Chipita România, principalul jucător de pe piaţa croissantelor din România, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de peste 500,6 mil. lei (103,9 mil. euro), aproape de nivelul atins în 2019, când compania a realizat afaceri totale de peste 500,9 mil. lei (105,7 mil. euro), conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Compania a avut anul trecut un pofit net de peste 46,5 mil. lei (9,7 mil. euro), în scădere cu 6% faţă de anul anterior, când Chipita România a realizat un câştig net de peste 49,5 mil. lei (10,5 mil. euro), potrivit datelor publice. Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 1.028 de angajaţi, cu 62 de oameni mai mulţi decât în anul precedent.

    Portofoliul Chipita România include atât crois­sante, cât şi alte produse, precum bis­cuiţi, rondele de pâine prăjită sau coaptă (Bake Rolls şi Pizzeti), dar şi brandul Fineti. Grupul grec Chipita a intrat pe pia­ţa locală în 1998 şi produce în prezent crois­sante, miniprăjituri, bake rolls şi creme de cacao cu alune în fabrica din Clinceni, potrivit informa­ţiilor apărute anterior pe site-ul companiei.  

    Produsele sunt distribuite atât la nivel naţional, cât şi la export în 56 de ţări, precum Marea Britanie, Franţa, Portugalia, Grecia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Germania, Canada sau Spania, conform ultimelor date. Compania este una dintre cele mai mari 20 de firme pro­du­că­toare din sectorul alimentar, o piaţă de 10 mi­liarde de euro. Principalii competitori ai Chipita pe piaţa dulciurilor din România sunt multi­naţionalele Mondelez, compania care produce Milka şi Poiana, elveţienii de la Nestlé şi Ferrero cu brandul Nu­tella, dar şi grupul Alka. Prezenţa gru­pului grec în România a fost mar­ca­tă şi de o tranzacţie, Chipita România şi Cream Line (Fineti) fuzionând în 2012 prin absorbţia celei din urmă. Gru­pul deţine în total opt unităţi pro­prii de producţie, în Grecia (2), Bulga­ria, Polonia, România, Rusia, Turcia şi Slovacia, dar şi alte şase fabrici în joint venture.

    laurenţiu.cotu@zf.ro

     

     

     

     

     


     

  • Cine a condus topul constructorilor în ultimul deceniu? O companie străină s-a menţinut la vârf 7 ani, însă liderul cu capital românesc a fost de cele mai multe ori altul de la an la an

    În şapte din ultimii zece ani, austriecii de la Strabag au dominat topul constructorilor prezenţi în România, cu afaceri care nu mereu au depăşit miliardul de lei, ba chiar uneori s-au îndepărtat considerabil de această bornă, arătând dinamica pieţei construcţiilor din perioada 2011-2020.

    Pe de altă parte, datele centralizate de ZF din anuarele Cei mai mari jucători din economie, realizate anual de Ziarul Financiar, arată că, în contrast, constructorii-lider cu capital românesc au alternat în ultimul deceniu, clasamentul acestora fiind unul mult mai fluctuant.

    Într-un singur an din ultimii zece, liderul absolut a fost şi cel autohton, şi anume în 2018, când Bog’Art şi-a adjudecat prima poziţie în top, cu afaceri care s-au apropiat considerabil de un miliard de lei, oprindu-se totuşi la 926 de milioane de lei.

    Anul 2020 a adus „la cârma” constructorilor români pentru prima dată o companie controlată de familia Umbrărescu – Spedition UMB, cu afaceri de 1.025 de milioane de lei, care depăşesc recordul anterior raportat de un constructor local în ultimii zece ani, de 1.002 milioane de lei, rezultatul Hidroconstrucţia în 2011.

    Strabag a fost un ocupant fidel al locului întâi în clasamentul constructorilor cu activitate în România în perioada 2011-2017, dar ceea ce atrage atenţia este faptul că cifra de afaceri care l-a adus în această poziţie a fluctuat foarte mult. Astfel, dacă în 2012 Strabag devenea lider cu un business de 1,4 miliarde de lei, cinci ani mai târziu nu părăsea această poziţie, deşi rezultatul era de doar 623 de milioane de lei, aşadar mai puţin de jumătate.

    Aceste topuri reflectă efervescenţa construcţiilor şi evoluţia lor de la un an la altul, amploarea investiţiilor şi apetitul dezvoltatorilor pentru proiecte noi. Din acest punct de vedere, anul 2020 a fost unul bun, deşi a fost marcat de pandemia de Covid-19. Aşa se explică faptul că italienii de la Astaldi s-au menţinut, pentru al doilea an la rând, în fruntea constructorilor, businessul depăşind pragul de un miliard de lei, până la aproximativ 1,2 miliarde de lei. Ultima dată când liderul a sărit de acest nivel a fost în 2015, când Strabag raporta afaceri de aproape 1,1 miliarde de lei.

    Hidroconstrucţia, Straco Grup, Bog’Art, CON-A, Construcţii Erbaşu sunt companiile româneşti care s-au perindat la vârful clasamentului constructorilor locali în ultimii zece ani, raportând afaceri de la 501 milioane de lei (Bog’Art în 2016) la peste un miliard de lei (Hidroconstrucţia în 2011 şi Spedition UMB în 2020).

    Ce arată această volatilitate a topului constructorilor români? Dependenţa lor de contractele de achiziţii publice, contracte încheiate cu statul, care nu în fiecare an are aceeaşi disponibilitate pentru investiţii, culoarea politică de la guvernare influenţând evoluţia întregului sector.

    „Cifrele anului 2021 vor fi apropiate celor din 2020, iar anii următori ne vor aduce creşteri semnificative în cazul în care anul 2021 chiar va fi unul de relansare a investiţiilor în România”, spune Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu, compania care a ocupat locul întâi între constructorii locali în anul 2019.

    Straco Grup, de pildă, compania care a stat pe primul loc doi ani la rând, în 2012 şi 2013, a ajuns, de la 873 de milioane de lei din 2012, la numai 47 de milioane de lei în 2020, iar numărul de angajaţi a ajuns la minimul istoric, adică 60, după ce, în cel mai bun an din existenţa companiei în ceea ce priveşte personalul, Straco Grup avea peste 1.000 de oameni.

    „Compania s-a dezvoltat crescând cifra de afaceri an de an, de la înfiinţare până la nivelul anului 2019, când o serie de contracte aflate în derulare cu beneficiarii – consilii locale, consilii judeţene, PMB (Pri­măria Municipiului Bucureşti – n. red.) – au fost limitate/suspendate ca urmare a votării cu întârziere a Legii bugetului 2019”, spuneau recent reprezentanţii Straco pentru ZF.

    Anul 2020 a venit să agraveze şi mai mult lucrurile, pe fondul pandemiei de COVID-19, majoritatea contractelor fiind suspendate. Straco se află acum în reorganizare judiciară. Printre cele mai importante proiecte din portofoliul Straco Grup se numără varianta de ocolire Deva – Orăştie, proiec­tarea şi execuţia unui lot din autostrada Orăştie – Sibiu, lucrări de amenajare a râului Dâmboviţa, modernizarea drumului naţional 73, între Piteşti şi Braşov şi altele.

    În 2011, Hidroconstrucţia figura pe primul loc în ierarhia celor mai mari constructori cu acţionariat românesc în funcţie de cifra de afaceri, cu peste 1 miliard de lei, dar ulterior rulajul a început să scadă. Mai mult, în anul 2000 Hidroconstrucţia se număra printre cele mai mari 50 de companii din România din perspectiva cifrei de afaceri, potrivit informaţiilor ZF.

    De-a lungul timpului, compania a terminat baraje, centrale hidroelectrice (precum amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier 1 şi 2 sau barajul Vidraru), dar şi peste 500 de kilometri de drumuri, poduri, proiecte de infrastructură de mediu, lucrări de construcţii civile şi industriale. Când proiectele publice au întârziat să mai apară, businessul a scăzut.

    O excepţie este Bog’Art, care abia acum dezvoltă un de­partament nou în cadrul organizaţiei, pen­tru servicii de construcţii în sectorul de infrastructură rutieră, până acum concentrându-se îndeosebi pe investiţii private. Printre proiectele pe care Bog’Art le are în portofoliu se regăsesc clădirea de birouri Global­worth Square din Capitală, magazinul Ikea din zona Theodor Pallady din Bucureşti, ansamblul de trei clădiri de birouri The Bridge, cumpărat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, proiectul de birouri Globalworth Campus, birourile Timpuri Noi Square, dez­voltate de Vastint (parte a Ikea) şi birourile Expo Business Park, dezvoltate de Portland Trust. Totuşi, pe segmentul public, Bog’Art a lucrat la aero­portul internaţional Braşov şi aeroportul Băneasa.

  • Consiliul general al CNSM: Se recomandă ca BNR să menţină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0%

    Consiliul general al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) a aprobat, cu unanimitate de voturi, în şedinţa de vineri, recomandarea privind amortizorul anticiclic de capital, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Comitetului.

    “Date fiind incertitudinile privind evoluţia viitoare a economiei şi a dinamicii observată în cazul activităţii de creditare, atât la nivel agregat, cât şi sectorial, se recomandă ca Banca Naţională a României să menţină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0%”, conform informaţiilor Comitetului.

    Decizia de menţinere a amortizorului la nivelul de 0% se înscrie în direcţia măsurilor de natură fiscală, monetară şi de supraveghere micro şi macroprudenţială adoptate la nivel naţional şi european pentru a asigura menţinerea unei baze solide de capital şi lichiditate pentru sectorul bancar în scopul sprijinieii economiei reale, au mai spus reprezentanţii CNSM.

    “În cadrul şedinţei, Consiliul general al CNSM a aprobat, totodată, Regulamentul CNSM nr. 1/2020 pentru modificarea şi completarea Regulamentului CNSM nr. 2/2017 privind metodologia şi procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital şi sfera de aplicare a acestor instrumente, având în vedere necesitatea de a se armoniza cadrul naţional de reglementare cu prevederile Directivei (UE) 2019/878 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce priveşte entităţile exceptate, societăţile financiare holding, societăţile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile şi competenţele de supraveghere şi măsurile de conservare a capitalului (CRD V).”

    Pe ordinea zi a Consiliului general al CNSM s-a aflat şi aprobarea transmiterii către Comitetul European pentru Riscul Sistemic (CERS) a notificărilor referitoare la implementarea unor recomandări privind recunoaşterea şi stabilitea ratelor amortizoarelor anticiclice pentru expunerile faţă de ţări terţe, colectarea şi schimbul de informaţii în scopuri macroprudenţiale cu privire la sucursalele instituţiilor de credit care au sediul principal într-un alt stat membru sau ţară terţă.

    De asemenea, pe ordinea de zi s-a mai regăsit şi modificarea recomandării privind acoperirea unor lacune la nivelul datelor privind bunurile imobile şi monitorizarea implicaţiilor asupra stabilităţii financiare ale măsurilor privind moratoriile pentru credite, schemele publice de garantare a creditelor şi alte măsuri de natură fiscală luate pentru a proteja economia reală de efectele pandemiei COVID-19.

    Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a fost înfiinţat în baza Legii nr.12/2017 privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, asigurându-se astfel implementarea Recomandării Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) nr. 3/2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale. Din cadrul CNSM fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului.