Nu ştiam ce înseamnă somon, fructe de mare, carpaccio sau burrata.
Nu ştiam pentru că nu aveam de unde să ştim, pentru că nu eram umblaţi în afară.
Comunismul nu i-a lăsat pe oameni să plece peste graniţă de teamă că ar fi intrat în contact cu lumea occidentală, care evoluase mai mult. Acum suntem liberi şi 3,5 milioane de români trăiesc şi lucrează în afară. Niciun război nu a dus la această migraţie externă.
De multe ori noi, cei care am rămas în ţară, vedem aceste plecări ca pe un lucru rău, pentru că România se depopulează, comune şi sate întregi rămân fără oameni, iar economia rămâne fără forţă de muncă, aproape cea mai bună.
În ţară companiile au rămas să se descurce fie cu tinerii care se plimbă dintr-un job în altul, să experimenteze, fie trag de oamenii care sunt aproape de pensie să mai rămână să mai lucreze pentru că nu au cu cine să îi înlocuiască.
După 20 de ani, după 10 sau după 5 ani, o parte din cei plecaţi în afară au ajuns pe poziţii executive în multinaţionale. De aici au început să cutreiere lumea ca expaţi, azi la Londra, peste un an la Geneva, apoi în Dubai.
Business MAGAZIN îşi propune ca pe parcursul următoarelor luni şi ani să-i scoată în faţă pe românii care au ajuns să lucreze în corporaţiile externe sau pe cei care şi-au făcut un business în afară. Cu ajutorul lor, dar şi cu ajutorul „căpşunarilor”, România se internaţionalizează în fiecare zi, o parte din experienţa lor, o parte din ceea ce au învăţat ei în afară, ajunge în România prin diverse forme.
Pe lângă faptul că avem nevoie de banii lor pentru a acoperi ceea ce noi consumăm din import, avem nevoie şi de knowledge-ul lor, pentru care nu plătim nimic.
Poate că o parte dintre ei se vor întoarce în România peste ani, şi atunci businessul românesc va mai pune o cărămidă.
După căderea comunismului, polonezii, ungurii, cehii şi-au deschis graniţele şi pieţele pentru a-şi lăsa cetăţenii să plece în afară, să vadă cum e, iar pe de altă parte să intre multinaţionalele care au venit cu experienţă, cu knowledge, cu acces la pieţele externe, cu finanţare, cu salarii mai mari.
În timp ce ungurii îşi trimiteau o generaţie de tineri în afară pentru a se şcoli, noi încă trăiam din sloganul „Nu ne vindem ţara” şi „Voi nu aţi fost aici să mâncaţi salam cu soia”.
După 2000, lucrurile au început să se schimbe, iar apropierea de NATO şi Uniunea Europeană ne-a adus în postura de a începe să învăţăm ce înseamnă internaţionalizarea Românei.
Primul deceniu după ’90 se vede acum în business. România nu are nicio companie în top 10 regional, prima fiind Dacia, pe locul 14. Companiile poloneze, cehe, ungare sunt peste tot în această zonă pentru că au avut de la cine să înveţe ce înseamnă ieşirea din propriile graniţe.
Noi nu avem nicio companie regională, nici de stat, nici privată, care să fie prezentă în toate ţările din Europa Centrală şi de Est, o piaţă de peste 100 de milioane de locuitori.
Nu suntem prezenţi şi pentru că nu am avut cu cine, nu am avut români care să fi lucrat în afară şi care să ştie ce înseamnă lumea multinaţionalelor.
Ca să discuţi cu bancherii de la Londra trebuie să ştii şi să fii din lumea lor. Nu poţi să le ceri lor să înveţe cum este lumea din Vaslui sau Teleorman. Milioanele de dolari se obţin atunci când pe masă sunt fructe de mare, somon sau carpaccio. Pentru că şi costă mai mult.
Micii sunt ieftini, sunt buni, dar arată că nu poţi să faci business mare acolo.
Pentru ca firmele româneşti să crească mai repede decât o fac acum, trebuie să aibă şi oameni mai buni. Pe piaţa locală găseşti oameni buni, dar fără ca aceştia să fie internaţionali nu poţi să vezi dincolo de propriul gard. Când lucrezi cu cifre mari, şi pieţele sunt mai mari.
România are nevoie mai întâi ca românii care lucrează în afară să înveţe, să ocupe poziţii şi funcţii în companiile globale, pentru ca apoi o parte din această experienţă să fie transferată în România. Avem nevoie de experienţe externe, avem nevoie de rigoare, avem nevoie să ştim care este limbajul businessului mare, avem nevoie de contacte externe, avem nevoie de acces la finanţarea externă, dacă vrem ca firmele româneşti să devină campioane, măcar regionale.
Degeaba avem resurse interne dacă nu ştim ce să facem cu ele, dacă nu sunt oameni care să mai fi lucrat în afară cu aceste resurse. Privirea noastră este internă, este limitată, iar orice strategie se opreşte la primul judeţ întâlnit în cale. Pentru că nu am avut ocazia să lucrăm cu cifre mari, noi nu gândim în ţări, nu gândim în regiuni, nu realizăm produse şi servicii pentru lumea globală.
Poate cu ajutorul acestor generaţii care au plecat să lucreze în afară, care acumulează în fiecare zi experienţă, la un moment dar businessul românesc le va folosi experienţa.
Ca să trecem de la piept de pui la grătar – o formă primitivă de mâncare, fără prea multă valoare adăugată – la fructe de mare şi somon, ne trebuie ceva timp, o deschidere externă mare şi o înţelegere a faptului că există şi lucruri bune în aceste plecări externe ale românilor.
Tag: meniu
-
Cum trecem mai repede de la piept de pui la grătar cu cartofi prăjiţi şi salată la somon şi fructe de mare cu sos de şampanie?
-
România, pe podium la cele mai scumpe costuri cu serviciile medicale
Costurile cu serviciile medicale pentru angajaţii români au crescut cu 15% în 2017, România fiind a treia ţară cu cele mai mari cheltuieli pentru sănătate, dintr-un clasament în care sunt incluse 23 de ţări din Europa, arată un studiu realizat de compania de consultanţă în sănătate Mercer Marsh Benefits.
-
Care sunt cele mai subevaluate sectoare de la bursa românească
Defalcat pe sectoare, cel mai mic PER de la Bucureşti este înregistrat în domeniul transporturilor, acolo unde multiplul de preţ afişează 8,59.
Locurile al doilea şi al treilea sunt ocupate de industria prelucrătoare (9,02) şi industria extractivă (9,87).
Sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor, unul din cei doi piloni ai bursei româneşti, cu o capitalizare bursieră cumulată de 117,89 miliarde lei, echivalentul a 66% din toată capitalizarea bursieră a pieţei bucureştene, figurează cu un PER de 10,62.
-
Vin, bucate româneşti reinterpretate şi o afacere de 5 milioane de euro
„Cifra de afaceri a crescut constant cu 10-15% în fiecare an, de când am început afacerile, în 2004, iar profitul se plasează întotdeauna la aproximativ 10% din aceasta. Magazinul Comtese du Barry merge cel mai bine, acoperă cam jumatate din venituri“, spune Cristian Preotu, proprietarul grupului Le Manoir. Afacerea locală este deţinută de familia Preotu, iar portofoliul reuneşte patru magazine Comtesse du Barry, dintre care unul la Cluj şi trei în Bucureşti, şi trei restaurante: unul franţuzesc, Relais & Châteaux Le Bistrot Français, unul japonez, SushiRoom, şi restaurantul gastronomic românesc La Vinuri.
De asemenea, familia Preotu deţine în cadrul aceleiaşi companii şi două magazine de îmbrăcăminte Petit Bateau, iar în luna mai urmează deschiderea unui magazin de decoraţiuni, Comtesse du Barry, art de vivre. În noul magazin se vor comercializa, printre altele, o serie de produse pentru consumatorii finali şi pentru operatorii de HoReCa: pahare, decantoare şi alte accesorii pentru vin, dar şi produse specifice pentru arta mesei. Pentru 2019, antreprenorul planifică să se extindă şi în zona hotelieră. La nivel de investiţii, Cristian Preotu spune că acestea se ridică anual la minim 500.000 de euro.
Inaugurat în primăvara anului trecut. La Vinuri a fost iniţial gândit ca wine bar, având pe partea de food doar un meniu de tip tapas. Cristian Preotu povesteşte că decizia de a intra pe latura de gastro cu un meniu complet a fost luată în urma întâlnirii cu Costin-Daniel Pălici, noul chef al restauratului. Tânărul a studiat chimia alimentară şi a adus cu sine nu doar experienţa de peste şapte ani în bucătărie, pe care a dobândit-o lucrând în diverse locaţii din ţară şi din străinătate, dar şi un suflu nou, proaspăt şi original. ”Sosirea lui Daniel în bucătăria La Vinuri aduce cu sine o modificare a experienţei oaspeţilor, care vor cunoaşte, astfel, un nou tip de gastronomie românească, interpretată, mai rafinată, ce îşi are punctul de pornire în rădăcinile noastre culturale, dar care poate concura oricând cu cea internaţională“, povesteşte investitorul.
Printre preparatele din meniul restaurantului se numără colţunaşii, pălămida, obrajii de vită, cătina, hribii sau trufele de Transilvania. Costin-Daniel Pălici face chiar incursiuni montane pentru a culege ingrediente şi plante pe care le foloseşte la prepararea reţetelor sale. Majoritatea preparatelor conţin mixuri de zeci de ingrediente şi sunt preparate chiar până la nouă ore, pentru o maximizare a experienţei culinare.
O inovaţie întâlnită destul de rar în România este dată de faptul că oaspeţii localului pot urmări procesul de preparare a reţetelor chiar la barul localului. ”Felul în care abordez preparatele este total diferit. Am simplificat reţete, am integrat tehnici şi elemente din alte bucătării, inclusiv cea moleculară, am adus împreună arome şi texturi surprinzătoare, dând, astfel, o faţă nouă, modernă mâncărurilor“, declară chef Costin-Daniel Pălici.
Proprietarul localului spune că jumătate dintre clienţi sunt străini, deopotrivă turişti şi afacerişti, aspect la care contribuie, în primul rând, amplasamentul locaţiei, situată în vecinătatea hotelurilor Radisson, Hilton, Novotel şi Intercontinental. Întrucât restaurantul se află chiar lângă Ateneu, o clientelă constantă o reprezintă artiştii veniţi să concerteze. Cristian Preotu precizează că traficul restauranului a crescut odată cu introducerea meniului gastro. Cum capacitatea maximă în interior este de 20 de locuri (vara adăugându-se încă 20 de locuri pe terasă), de obicei, spaţiul este plin, iar valoarea medie a unei note de plată este de aproximativ 200 de lei. Celelalte restaurante ale grupului Le Manoir – Le Bistro Français şi SushiRoom, au fiecare o medie zilnică de 40-50, respectiv 30-40 de clienţi.
Ca tendinţe în comportamentul consumatorilor, investitorul spune că în ultimii ani a observat un interes tot mai mare pentru produsele de bună calitate, însemnând că, în ciuda faptului că valoarea unui bon mediu din magazinele grupului a scăzut de la 200 de euro, cât era în 2006-2007, la aproximativ 60-70 de euro, numărul clienţilor a crescut, ceea ce a dus şi la creşterea cifrei de afaceri. Cu toate acestea, pe piaţa românească a observant două mari lipsuri: ”Din interacţiunea mea cu oameni de afaceri români şi străini, remarc, cu consecvenţă, două provocări majore: lipsa personalului calificat – lucru resimţit intens în industriile în care îmi desfăşor activitatea – şi lipsa infrastructurii rutiere – care afectează direct şi indirect toţi jucătorii locali şi, implicit, economia naţională“.
Totuşi, el preconizează că gastronomia românească se va moderniza şi va deveni tot mai căutată. ”Schimbarea va începe din ţară, cu publicul de aici, care, deocamdată, preferă variantele internaţionale, dar sunt sigur că, treptat, bucătarii autohtoni ne vor învăţa să apreciem mai mult reţetele şi produsele locale“, adaugă Cristian Preotu.
Legat de producţia de vinuri, el însuşi colecţionar, investitorul spune că pe plan internaţional anii 2015-2016 au fost foarte buni pentru vinurile de Bordeaux, deoarece condiţiile termice, vremea, solul au dat struguri excelenţi, ceea ce se reflectă în preţuri pe măsură. El adaugă că piaţa este una puternică, care se bucură de o reprezentare pregnantă din partea multor ţări din Lumea Nouă şi Lumea Veche, şi dă ca exemplu vinurile din America de Sud, despre care spune că au câştigat teren şi popularitate, fiind tot mai prezente. În ceea ce priveşte producţia locală, apreciază că vinurile româneşti devin tot mai bune de la an la an, deoarece investiţiile în echipamente de calitate au crescut, iar grija pentru tehnica de producţie s-a intensificat simţitor.
Printre brandurile cu care lucrează, enumeră între numele internaţionale Opus One Winery (California, SUA), Porto Grahams (Valea Douro, Portugalia) şi Querciabella (Toscana, Italia), Champagne Bollinger (furnizorul oficial al casei regale britanice), Chateau Miraval, din regiunea Provence, Franţa (domeniul deţinut de Brad Pitt şi Angelina Jolie, avându-l ca vinificator pe Marc Perrin, proprietar al faimosului Chateau de Beaucastel, din Rhone), iar din cele de pe plan local – Davino, Vitis Metamorfosis, din Dealu Mare, sau Avincis, din Drăgăşani.
-
Ce vor mânca invitaţii la banchetul organizat după gala premiilor Oscar 2018. Meniul excentric, asezonat cu praf de aur comestibil
Acesta este cel de-al 24-lea an în care meniul de la banchetul Oscar, la care sunt aşteptaţi aproximativ 1.500 de invitaţi, este creat de Wolfgang Puck, chef de origine austriacă, în vârstă de 68 de ani.
Invitaţii vor fi trataţi cu peste 50 de preparate, inclusiv mini-antreuri precum ravioli cu mazăre, morcovi şi trufe negre, parfé de caviar cu praf din aur comestibil de 24 de carate şi “macarons” inspirate de cocteiluri ca negroni şi mojito.
Pentru acest banchet lucrează peste 1.000 de bucătari. La banchet se vor mai servi peste 10.900 de pahare de şampanie, băutură furnizată de crama regizorului Francis Ford Coppola.
Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro
-
Restaurantul unde ospătarul intră în meniu: Clienţii sunt serviţi cu mâncăruri afrodisiace pe “platouri” umane | VIDEO
Potrivit lui Tony de Leonardis, proprietarul restaurantului, ideea este una inspirată de la un local similar din Londra, The Bunyadi.După cum s-a dovedit, a fost o idee bună pentru că sunt rezervate toate locurile pentru perioada următoare, fiind chiar şi o listă foarte lungă de aşteptare. -
Motivul pentru care 30.000 de clienţi McDonald’s au primit micul dejun gratuit
Pentru că este o zi specială, clienţii care au vizitat pe 16 octombrie, până în ora 10:00, restaurantele din întreaga ţară, s-au bucurat de câte un Cheese McMuffin cu Ou şi o cafea din partea casei. Produsele din meniul de mic dejun de la McDonald’s sunt preparate exact ca acasă din ingrediente simple şi proaspete, numai bune pentru dimineţile grăbite, în care tentaţia de a sări peste micul dejun e mare.
Deşi micul dejun ne aduce energie şi bună dispoziţie pentru tot ce avem de făcut pe parcursul întregii zile, de cele mai multe ori uităm cât de important e. De aceea, meniul de mic dejun de la McDonald’s pune la dispoziţia clienţilor produse proaspete, de cea mai bună calitate: ouă, unt, suncă şi cafea din boabe proaspăt măcinate.
Ingredientul vedetă al mic dejunului de la McDonald’s este oul.
-
SURPRIZĂ majoră la McDonald’s: Îşi schimbă TOTAL meniul în România. De acum veţi mânca la Mc cârnăciori olteneşti
„Suntem mereu atenţi la obiceiurile şi preferinţele clienţilor noştri şi încercăm să rămânem pe placul lor oferindu-le un meniu divers, accesibil tuturor în orice moment în care ne vizitează. Produsele cu specific local au avut încă de la prima ediţie un succes peste aşteptări şi ne-am dat seama că sunt importante pentru clienţii noştri. Dacă anul trecut am avut primul produs realizat 100% din ingrediente locale, anul acesta propunem două produse 100% româneşti: cârnăciorii olteneşti şi ciocănelele de pui. Meniul e completat de salata asortată preparată din legume proaspete de la Eisberg, iar la final avem şi ceva dulce: desertul cu brânză dulce şi stafide”, a declarat Daniel Boaje, Director General Premier Restaurants România.
Campania Săptămâni Româneşti aduce în restaurante pentru prima dată ciocănelele de pui fragede, proaspăt preparate în restaurante după o reţetă autentică, la cele mai înalte standarde de calitate. O reţetă 100% locală şi un gust românesc autentic.
Cârnăciorii Olteneşti oferiţi de producătorul local Angst fac echipă perfectă cu chiflele proaspete, coapte în fabricile GoodMills, şi cu muştarul din Tecuci produs de Olympia. Reţeta creată 100% cu ingrediente oferite de producători locali se întoarce în restaurantele McDonald’s din toată ţara. Celor două produse li se alătură salata asortată, preparată din legume proaspete oferite de partenerul local al McDonald’s, Eisberg.
Nu în ultimul rând, nici o masă românească nu e completă fără ceva dulce. Anul acesta propunem desertul cu brânză dulce şi stafide, alături de faimoasa îngheţată McDonaldʼs. Produsele din noua campanie Săptămâni Româneşti pot fi găsite în toate restaurantele McDonald’s din România începând cu 29 septembrie, în ediţie limitată şi în limita stocului disponibil.
-
SURPRIZĂ majoră la McDonald’s: Îşi schimbă TOTAL meniul în România. De acum veţi mânca la Mc cârnăciori olteneşti
„Suntem mereu atenţi la obiceiurile şi preferinţele clienţilor noştri şi încercăm să rămânem pe placul lor oferindu-le un meniu divers, accesibil tuturor în orice moment în care ne vizitează. Produsele cu specific local au avut încă de la prima ediţie un succes peste aşteptări şi ne-am dat seama că sunt importante pentru clienţii noştri. Dacă anul trecut am avut primul produs realizat 100% din ingrediente locale, anul acesta propunem două produse 100% româneşti: cârnăciorii olteneşti şi ciocănelele de pui. Meniul e completat de salata asortată preparată din legume proaspete de la Eisberg, iar la final avem şi ceva dulce: desertul cu brânză dulce şi stafide”, a declarat Daniel Boaje, Director General Premier Restaurants România.
Campania Săptămâni Româneşti aduce în restaurante pentru prima dată ciocănelele de pui fragede, proaspăt preparate în restaurante după o reţetă autentică, la cele mai înalte standarde de calitate. O reţetă 100% locală şi un gust românesc autentic.
Cârnăciorii Olteneşti oferiţi de producătorul local Angst fac echipă perfectă cu chiflele proaspete, coapte în fabricile GoodMills, şi cu muştarul din Tecuci produs de Olympia. Reţeta creată 100% cu ingrediente oferite de producători locali se întoarce în restaurantele McDonald’s din toată ţara. Celor două produse li se alătură salata asortată, preparată din legume proaspete oferite de partenerul local al McDonald’s, Eisberg.
Nu în ultimul rând, nici o masă românească nu e completă fără ceva dulce. Anul acesta propunem desertul cu brânză dulce şi stafide, alături de faimoasa îngheţată McDonaldʼs. Produsele din noua campanie Săptămâni Româneşti pot fi găsite în toate restaurantele McDonald’s din România începând cu 29 septembrie, în ediţie limitată şi în limita stocului disponibil.
-
De ce chelnerii supraponderali te fac să bei mai mult alcool. 6 lucruri care îţi influenţează în mod inconştient comanda la restaurant
În timp ce aceste elemente par complet obişnuite, cercetătorii au arătat că aceşti factori, dar şi alţii, pot influenţa ceea ce veţi consuma.
Specialiştii de le Universitatea Cornell au prezentat o serie de factori care influenţează comanda la restaurant:
Indicele de masă corporală (IMC) al ospătarului
S-ar putea să vă gândiţi că principalul scop al chelnerului vostru este doar să vă servească, însă cercetătorii au descoperit că greutatea lui are o influenţă directă asupra a ceea ce vei mânca şi bea. Un nou studiu a descoperit că există de patru ori mai multe şanse ca oamenii să comande desert atunci când chelnerul are un IMC ridicat – şi efectul este mai mare la clienţii mai slabi. Potrivit aceluiaşi studiu, a afectat chiar şi cât au băut: clienţii cu un chelner supraponderal au consumat 17% mai mult alcool decât cei cu unul mai slab. Pentru a combate această situaţie, cercetătorii spun că este mai bine să decideţi înainte de a vă aşeza la masă dacă doriţi sau nu să serviţi şi desert.