Potrivit surselor citate, preşedintele PNL cere cercetarea tuturor detaliilor legate de adoptarea memorandumului privind mutarea ambasadei din Israel. Potrivit sesizării la Parchetul General, măsura a adus grave prejudicii ţării..
Întrebat despre demersul preşedintelui PNL, Liviu Dragnea a declarat că este o prostie.
“Ce pot să comentez la prostia asta? Totuşi e Ziua Eroilor. Nu mă puneţi să vorbesc despre oameni care nu au nicio legătură cu eroii”, a răspuns Liviu Dragnea, la Buzău.
Compania românească nu este nominalizată în comunicatul companiei americane. Conform memorandumului, cele două companii vor forma, până la finele lunii ianuarie, un joint venture. Centrala va avea o putere de 50 MW şi va fi alimentată cu gaze naturale, iar serele vor fi destinate agriculturii organice ăi plantelor medicinale. Proiectele vor fi finanţate de un fond de investiţii al companiei ce va fi înfiinţat în Luxemburg în primul trimestru al anului, precum şi de o serie de bănci europene, precizează un comunicat al companiei.
Anul trecut PHI Group a achiziţionat o companie de construcţii din Sibiu şi o companie agricolă din Timiş.
”Măsura are scopul să contribuie la îmbunătăţirea relaţiei cetăţenilor cu administraţia fiscală, prin creşterea creşterea gradului de informatizare şi, implicit, simplificarea procedurilor administrative. Acest Centru va fi înfiinţat în aparatul central al Ministerului Finanţelor Publice, până la 1 septembrie 2017, prin comasarea tuturor structurilor din minister şi instituţiilor subordonate cu atribuţii în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (structuri din MFP, ANAF – aparat central şi direcţii generale regionale, Agenţia Naţională de Achiziţii Publice şi Comisia Naţională de Prognoză)”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
“Am văzut pe diverse surse că blocăm toatã administraţia. Nu. Există un proiect în acel Cod Administrativ care, da, va dori să blocheze angajări în sistemul de stat, dar cu excepţii. Excepţiile prevăzute în acel proiect fiind şi la înalţii funcţionari publici , fiind şi în anumite zone sensibile şi având şi posibilitatea ca în orice moment ministrul de profil pe baza unui Memorandum justificat să poată să facă angajări pentru că nu putem bloca orice angajare în condiţiile în care, ştiu eu, la o staţie de pompieri, ca să dau un exemplu, sau la un dispensar sau la o şcoală se pensioneazã doi-trei oameni şi nu mai angajează”, a declarat Mihai Tudose.
Premierul a mai spus că scopul măsurii este eficientizarea actului de administraţie publică, precizând că blocarea posturilor va permite efectuarea unei analize, deoarece “au crescut structuri şi structuleţe pe peste tot”.
“Dorim, aşa cum am spus, să creem un stat puternic în slujba cetăţeanului şi prietenos cu cetăţeanul, bineînţeles cu cetăţeanul onest”, a mai spus Mihai Tudose.
”Prim-ministrul Sorin Grindeanu a dispus iniţierea demersurilor procedurale pentru desecretizarea stenogramei şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017, având în vedere că, potrivit legii, această decizie se poate lua printr-un Memorandum adoptat în şedinţa Guvernului”, se arată într-un răspuns primit la solicitarea MEDIAFAX.
Potrivit sursei citate, după finalizarea etapelor procedurale, Executivul va face publică stenograma şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017.
Guvernul pregăteşte un memorandum pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net pe 2016 al societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat sub forma de dividende la bugetul statului. O măsură similară a mai fost adoptată de Cabinetul Boc în vara anului 2010.
Printre proiectele de acte normative care ar putea fi incluse pe agenda şedinţei Guvernului din 27 ianuarie se regăseşte un memorandum care vizează „mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea generală a acţionarilor/Consiliul de administraţie, după caz, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat al anului 2016 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat”.
„Există o obligaţie ca 50% din dividende să fie, prin lege, virate către bugetul de stat”, declara în aprilie 2016, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului României.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Până în prezent, în Harghita au fost adoptate de către consiliile locale 27 de hotărâri prin care a fost aprobat memorandumul iniţiat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) privind înfiinţarea regiunii administrative Ţinutul Secuiesc cu statut autonom, toate fiind atacate de Prefectură în instanţa de contencios administrativ, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, a declarat, joi, că din totalul hotărârilor consiliilor locale atacate în instanţă, în cazul a 24 magistraţii Tribunalului Harghita au admis acţiunea prefectului şi au anulat actul administrativ, ulterior două dintre aceste decizii fiind atacate de unităţile administrativ-teritoriale Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni cu recurs la Curtea de Apel Târgu Mureş, iar alte trei se află pe rol.
Potrivit motivării înaintată instanţei de Prefectură, “prin solicitarea creării unei regiuni administrative numite Ţinutul Secuiesc este încălcată Constituţia României”, orice reorganizare administrativ-teritorială nefiind posibilă decât prin revizuirea legii fundamentale a ţării.
Cât priveşte solicitarea recunoaşterii limbii maghiare ca limbă oficială, juriştii Prefecturii au apreciat că este neconstituţională, din moment ce în articolul 13 din Constituţie se precizează că în România, limba oficială este limba română.
Prefectul judeţului Harghita a spus că în ultima perioadă consiliile locale nu au mai adoptat hotărâri privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc autonom şi a atenţionat că va ataca în instanţă orice demers care contravine legii fundamentale a statului.
“Este de menţionat faptul că autorităţile deliberative, respectiv consiliile locale din judeţ, au înţeles că adoptarea unor astfel de acte administrative contravine legii şi Constituţiei, motiv pentru care acestea nu au mai fost adoptate, în ultimul timp. Prefectul, ca garant al respectării legilor în judeţ, va lua poziţie ori de câte ori vor exista demersuri care vin în contradicţie cu legea şi cu Constituţia României”, a conchis prefectul Andrei.
În februarie 2014, CNS a cerut celor 153 de consilii locale din secuime să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ţinutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaţionale.
Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea urmau să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României adoptate în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.
De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumite Ţinutul Secuiesc, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.
De asemenea, în proiectul pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale se solicita ca în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte zece la sută, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.
“În această dimineaţă, am avut o întâlnire la Ministerul Sănătăţii, cu secretarul de stat Alin Ţucmeanu, care ne cunoaşte foarte bine problemele. A fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care a fost discutat în Comisia interministerială în octombrie 2014. După cum am spus ieri, în memorandum s-a hotărât ştergerea datoriilor noastre către ANAF şi denumirea activităţii de sănătate publică drept seviciu de interes economic general”, a spus liderul de sindicat al institutului, Monica Bălteanu.
Ea a mai spus că joi se va întrunit şi Comisia interministerială desemnată pentru rezolvarea problemelor Institutului Cantacuzino.
“Sperăm ca, odată cu întrunirea acestei comisii, să se găsească soluţii pentru reluarea activităţii Institutului Cantacuzino. Este adevărat că activitatea institutului s-a desfăşurat pe baza veniturilor proprii realizate de acesta, dar odată cu oprirea producţiei de vaccinuri şi acumularea de datorii către ANAF, activitatea a fost grav afectată, institutul pierzând contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti, în baza căruia aveam contracte pentru efectuarea analizelor”, a precizat liderul sindical.
Aproape 200 de angajaţi ai Institutului Cantacuzino au protestat, miercuri, în curtea unităţii, întrucât au primit doar o parte din lichidarea pentru luna decembrie, dar şi pentru că instituţia nu a fost prinsă în bugetul pe 2015 pentru activitatea de sănătate publică.
Liderul sindical Monica Bălteanu a spus că de trei luni se aşteaptă discutarea Memorandumului, dar până în prezent nu s-a făcut nimic, motiv pentru care şi în 2015 situaţia vizând tot ceea ce înseamnă activitatea de sănătate publică este blocată.
Angajaţii Institutului Cantacuzino cer Guvernului şi Ministerului Sănătăţii să respecte Hotărârea de Guvern 320/2013, care prevede ca Institutul Cantacuzino să primescă un buget anual pentru producţia de vaccinuri, dar şi pentru ceea ce ţine de strategia naţională de sănătate.
“Această sumă trebuie acordată în baza unui plan pe care noi l-am transmis deja, din 2014, la Ministerul Sănătăţii”, a mai spus Bălteanu.
Institutul Cantacuzino a fost trecut, în octombrie 2014, în coordonarea Ministerului Educaţiei, până atunci fiind la Ministerul Sănătăţii.
Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.
Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.
În 2013 producţia a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze. Dar, Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a anunţat Institutul Cantacuzino, la sfârşitul anului 2013, că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme.
Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform.
În acest context, producţia de vaccin a fost oprită, iar imunizarea populaţiei se face numai cu vaccin din import.