BusinessMagazin

Tag: Mega Image

  • Mega Image pregăteste o nouă lovitură pentru concurenţă. Testele au inceput deja într-una dintre cele mai mari unităţi din Bucureşti

    Testele din magazinul Mega Image din Barbu Văcărescu – situat lângă unul dintre cele mai mari poluri de clădiri de birouri din Bucureşti – includ nouă soluţii pentru retail din portofoliul Vodafone, printre care se numără senzori care oferă date despre numărul de clienţi care intră şi ies, despre zonele cele mai aglomerate din magazin precum şi o soluţie de afişaj digital care prezintă mesaje personalizate în funcţie de clientul care trece prin faţa ecranului, şi care este detectat cu ajutorul unei camere video, a explicat Natalia Chiriţescu, global enterprise director în cadrul Vodafone. “Este un proces de digitalizare a proceselor retailerului, cu scopul de a îmbunătăţi experienţa clienţilor şi de a reduce costurile”.
     
    După instalarea senzorilor care numără oamenii care intră şi ies din magazin, Mega Image a observat că există 5499 de intrări în magazin şi 6000 de ieşiri. Explicaţia este dată de faptul că 500 de oameni au intrat doar în holul magazinului de unde au extras bani de la bancomatul montat în acea zonă sau au achiziţionat cafea de la automatul din aceeaşi arie. „Acei oameni nu au intrat în magazin, am avut nevoie de această soluţie pentru a ne da seama“, a explicat Adrian Nicolaescu – vicepreşedinte pentru marketing în cadrul Mega Image. El a adăugat că automatele vor fi mutate în cadrul magazinului.
     

  • Cât câştigă un angajat la Mega Image. Salariul a fost în sfârşit publicat

    „Angajăm lucrător comer­cial/casier. Ofe­rim: con­tract de muncă, salariu 1.400 de lei net + bonuri de masă şi alte bonsuuri în funcţie de vânzări“ – aşa arată un anunţ de angajare publicat pe un stâlp din zona piaţa Obor din Capitală pentru retailerul Shop & Go Mega Image de pe bdul Ferdinand, nr. 162. Anunţurile de angajare care oferă informaţii detaliate despre pachetele salariale au împânzit Bucureştiul, iar prac­tica publicării salariilor în anunţuri a devenit tot mai populară mai ales în ultimii doi ani, de când firmele se confruntă cu un deficit acut de candidaţi. De ce au transparentizat angajatorii, brusc, salariile?

    „Nu cred că este vorba de o transpa­rentizare, în continuare majoritatea sala­riilor, mai ales de la nivelul de specialist în sus, sunt confidenţiale. În general, salariile pentru angajaţii fără studii superioare nu sunt adaptate la costul vieţii din România. De aceea, firmele care oferă pentru aceşti candidaţi salarii puţin mai mari decât com­petitorii din aceeaşi zonă folosesc publicarea salariilor în anunţurile de angajare într-un efort de marketing pentru a atrage candidaţi şi a reduce timpul de recrutare“, a explicat Alina Popescu, talent in­for­mation solution leader pentru Româ­nia şi regiunea Balcani în cadrul companiei de HR Mercer, parte a grupului Marsh & McLennan Companies.
     

  • Cine este omul care conduce lanţul de magazine care a distrus toţi chioşcarii din România

    Vassilis Stavrou a preluat funcţia de conducere a filialei locale a Mega Image în vara anului trecut, de la Xavier Piesvaux, artizanul celei mai spectaculoase evoluţii a unei reţele de pe piaţa locală.

    „Afacerea din România are cel mai mare ritm de creştere din cadrul grupului la nivel internaţional. Aici este un moment foarte bun pentru dezvoltările din comerţ, afacerea pe plan local este în creştere. Este locul potrivit în care să ne aflăm”, declară Vassilis Stavrou. Lucrează în cadrul afacerii de 22 de ani şi povesteşte că a fost în România de multe ori, având diverse roluri de-a lungul timpului.

    „Nu locuiam aici, dar veneam o dată pe lună în România”, motiv pentru care a urmărit îndeaproape evoluţia afacerii, a pieţei de retail şi a ţării în general. Acum nu mai călătoreşte la fel de mult, dar spune că a petrecut mult timp în Indonezia şi în diverse ţări europene, ca Belgia, Grecia, Serbia, Muntenegru, România, Bosnia, Bulgaria, şi Indonezia. Stavrou, care are studii de ştiinţă şi tehnologie alimentară, şi-a început cariera în cadrul Delhaize în 1994, deţinând responsabilităţi în cadrul reţelei greceşti Alfa Beta, în departamente ca logistică, siguranţă alimentară şi, ulterior, resurse umane.

    Înainte de a prelua conducerea operaţiunilor de pe piaţa românească, a fost vicepreşedinte senior pentru dezvoltare a afacerii în Sud-Estul Europei şi Indonezia. Mega Image este cel mai extins retailer din România, cu aproape 500 de magazine şi cu venituri de 3,5 mld. lei în 2015.

    Citiţi mai multe despre Vassilis Stavrou aici

  • Ce salarii mai dau Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image şi Auchan angajaţilor din România

    Prin comparaţie, salariul mediu net la nivel de economie a fost de 2.383 de lei în 2017 potrivit datelor publicate de la Institutul Naţional de Statistică. Salariiile în economie au crescut în 2017, pe medie, cu 16,4%, cel mai înalt ritm de creştere din 2008 încoace, iar tensiunile de pe piaţa muncii arată că ele vor continua să crească. Una dintre cele mai clare dovezi este chiar pe piaţa de comerţ alimentar modern unde există zece jucători, fiecare cu mii de salariaţi, sau chiar peste 10.000 de angajaţi în unele cazuri.
     
    Salariile plătite de lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau cash & carry se află pe un trend puternic ascendent, iar creşterea este cu atât mai accelerată în ultimii ani pe fondul unei concurenţe tot mai acerbe pentru salariaţi. Retailerii se luptă atât între ei cât şi cu alte companii din producţie sau chiar cu angajatori de afară. Pentru a face faţă competiţiei, retailerii au majorat salariul mediu net până aproape de media pe economie după ce mulţi ani casierii şi lucrătorii comerciali erau plătiţi cu minimul pe economie. Astfel, în 2008 salariul mediu net plătit de Mega Image era de 850 de lei, faţă de circa 2.100 de lei în prezent. Situaţia este similară şi în cazul Kaufland. Pentru francezii de la Auchan şi Carrefour diferenţele sunt mai mici, iar Lidl nu era prezent la momentul acela pe piaţă, nemţii venind oficial în 2011 prin preluarea Plus Discount.
     
    În funcţie de oraş şi de angajator, salariile pot varia pentru aceeaşi poziţie cu 30-35%, potrivit informaţiilor din piaţă. Salariul diferă de asemenea în funcţie de experienţa angajatului şi în funcţie de raportul cerere-ofertă de muncă din oraş.
     
    Reţele de magazine Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image şi Auchan aveau la finalul anului trecut circa 50.000 de salariaţi în total şi un buget de salarii şi indemnizaţii de aproape 1,8 mld. lei. Lanţurile de astfel de magazine au devenit unii dintre cei mai mari angajatori din economie după ce an de an au angajat sute sau chiar 1.000 de noi oameni ca urmare a expansiunii. An de an în comerţul modern se deschid 250-300 de magazine noi, în special pe format mic, dar nu numai, scrie www.bizbrasov.ro
     

  • Cum îşi pregăteşte Mega Image următorii CEO. Un IT-ist care lucrează de 21 de ani în Mega Image preia conducerea businessului de 1 mld. euro

    Venirea lui Mircea Moga la conducerea retailerului marchează numirea primului executiv român la vârful acestei reţele, a doua cea mai extinsă din România şi una dintre cele mai extinse ca nivel al businessului. Executivul român şi-a construit întreaga carieră în cadrul Mega Image. Mai exact, el a început ca IT director, poziţie ocupată între 1997 şi 2004.

    După aceea a fost IT & logistics director timp de alţi cinci ani, pentru ca apoi să treacă în zona operaţională – retail operations director – şase ani şi jumătate. El a trecut prin toate departamentele cheie ale companiei, devenind apoi director comercial, iar ultima poziţie deţinută înainte de a prelua conducerea businessului este aceea de vicepreşedinte pe zona comercială şi de logistică.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce cumpără bucureştenii case noi, în condiţiile în care totul în jur e vechi

    Aproape 4.000 de locuinţe noi au fost finalizate anul trecut în Bucureşti, iar interesul dezvoltatorilor imobiliari este în continuare la cote maxime, în condiţiile în care peste 10.000 de locuinţe se află în construcţie doar în câteva proiecte de mari dimensiuni din Capitală.
    Cu toate acestea, locuitorii care aleg să-şi cumpere locuinţe în aceste complexuri sunt nevoiţi să se folosească de o infrastructură de servicii existente, de multe ori, încă din anii comunismului. Investiţiile în grădiniţe, şcoli, clinici medicale şi alte servicii necesare locuitorilor se fac într-un ritm considerabil mai lent decât cele în locuinţe şi astfel se ajunge în situaţia în care şcolile sunt de multe ori supraaglomerate, iar drumurile de acces în ansambluri sunt dezastruoase.
    „Nu e suficient să ridici un bloc, e nevoie şi de şcoală şi de infrastructură. Cred că rezidenţialul îşi va continua creşterea cel puţin încă trei ani de acum înainte, iar în 2018, din toate sectoarele, cel rezidenţial va înregistra cea mai mare creştere”, spune Gustavo Navarro, directorul general al producătorului de ciment CRH România.
    Compania este furnizor de materiale de construcţii pentru numeroase proiecte rezidenţiale, atât finalizate, cât şi aflate acum în dezvoltare în Bucureşti. Observaţia şefului CRH vine în contextul în care în mai mult de jumătate din unităţile şcolare din Bucureşti efectivele depăşesc numărul de elevi prevăzut de legea învăţământului, din cauza supraaglomerării, iar în şapte şcoli şi licee din Bucureşti elevii învaţă în trei schimburi.
    Instituţiile locale au o implicare redusă în oferirea de facilităţi pentru locuitorii ansamblurilor rezidenţiale noi, astfel că, de cele mai multe ori, dezvoltatorii sunt cei care trebuie să se preocupe de aceste aspecte.
    Într-un interviu acordat ZF la începutul acestui an, Gabriel Mutu, primarul sectorului 6 al Capitalei, spunea că primăria nu poate ţine pasul cu ritmul în care construiesc dezvoltatorii imobiliari. „Dezvoltatorii mai serioşi îşi pun problema infrastructurii şi vin ei cu soluţii, dar ceilalţi nu“, spunea atunci Gabriel Mutu.
    Sectorul 6 este al doilea cel mai aglomerat din Capitală, iar la începutul acestui an, peste 3.000 de locuinţe se aflau doar pe machetele a trei dezvoltatori, responsabili pentru patru ansambluri rezidenţiale identificate de ZF ca fiind cele mai mari din sectorul 6 din Bucureşti
    – 21 Residence, Exigent Plaza Residence, Gran Via Park şi Rotar Park Residence.
    În faţa avalanşei de locuinţe noi care acaparează orice palmă de teren rămasă liberă, primarul sectorului 6 spunea că e încă departe de a pune capăt haosului creat în regiunea de care răspunde, unde infrastructura şi locurile de parcare sunt insuficiente pentru cei 360.000 de locuitori care trăiesc acolo.
    În jocul responsabilităţii dintre instituţiile locale şi investitori, locuitorii pierd ore întregi zilnic în trafic sau căutând locuri de parcare. Facilităţile oferite de dezvoltatori se limitează de multe ori doar la amenajarea unui spaţiu la parterul blocurilor pentru retailerii alimentari.

    Pe mâna investitorilor privaţi. Unul dintre dezvoltatorii care au decis să investească într-o grădiniţă pentru copiii cumpărătorilor de apartamente este compania spaniolă Gran Via, care are în sectorul 6 un proiect aflat încă în dezvoltare, ce va ajunge la 1.200 de locuinţe după ce va fi complet finalizat. Compania aşteaptă certificatul de urbanism necesar pentru a demara construcţia unei grădiniţe pentru copii în ansamblul rezidenţial Gran Via Park.
    Gran Via se află în discuţii cu un operator privat, care mai are şi alte grădiniţe în Bucureşti. Planul este ca grădiniţa să aibă o suprafaţă de 900 de metri pătraţi şi o capacitate de peste 100 de copii. Investiţia va fi de 650.000 de euro, fără preţul terenului.
    „Apariţia unui număr de 1.200 de locuinţe noi creează un dezechilibru în zonă, dacă nu sunt aduse şi noi facilităţi. Grădiniţele existente nu vor face faţă numărului de copii. Clientul final trebuie să ştie însă şi că, într-un proiect în care dezvoltatorul a făcut pe cont propriu şcoală, drum de acces, şi preţurile apartamentelor vor fi mai mari”, spune Antoanela Comşa, general manager al Gran Via.
    Planul Gran Via vine în contextul în care dezvoltatorii imobiliari au început să construiască din ce în ce mai multe locuinţe, însă infrastructura de servicii este în continuare aceeaşi.
    „Nu există nicio grădiniţă în ansamblul în care locuiesc, există doar una situată mai departe de blocurile de locuinţe. Din ce am înţeles de la dezvoltatori, nu există niciun plan să se construiască o grădiniţă nouă mai aproape”, spune Mihaela V., locatară în ansamblul rezidenţial Valetta Residence din zona Străuleşti din Capitală. Pentru a facilita o astfel de investiţie într-o grădiniţă, dezvoltatorii dintr-o zonă se pot asocia pentru a construi împreună grădiniţe şi şcoli, în condiţiile în care primăriile sunt reticente la astfel de investiţii, după cum spune Antoanela Comşa.
    „Vom avea de asemenea şi un parc în interiorul complexului rezidenţial, unde va fi o clădire, pe care o vom da asociaţiei de locatari, pentru ca ei să poată aduce acolo o cafenea, un restaurant, orice consideră ei necesar”, mai spune Antoanela Comşa.
    Proiectul Gran Via Park, din zona centrului comercial Plaza România din cartierul Militari, cuprinde două blocuri finalizate, cu 289 de apartamente, iar alte cinci clădiri se află în diverse stadii de dezvoltare. La sfârşitul lui 2017, compania a primit autorizaţia de construcţie a alte două turnuri de apartamente, cu 250 de locuinţe în total. Proiectul se află pe fosta platformă industrială Electrotehnica, de la intersecţia bulevardului Timişoara cu pasajul Lujerului din Bucureşti.
    După ce va finaliza şi ultimele două blocuri pentru care a depus acte în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie, Gran Via nu va mai avea niciun loc pentru noi blocuri în complexul din spatele Plaza România. În total, investiţiile în Gran Via Park ajung la 52 de milioane de euro. După finalizarea completă, proiectul va avea nouă blocuri de locuinţe, cu înălţimi cuprinse între două şi 16 etaje, 1.200 de locuinţe şi o suprafaţă construită de aproximativ 40.000 de metri pătraţi.

    ” O pâine de mâncat” pentru retaileri. Între timp, ansamblurile rezidenţiale rămân în vizorul marilor lanţuri de magazine, care profită de fiecare proiect nou pentru a se extinde.
    „Există o strategie de expansiune pentru magazinele de proximitate, pentru că ansamblurile rezidenţiale generează un trafic foarte bun. De regulă, dezvoltatorii sunt cei care abordează retailerii, dar uneori se întâmplă şi invers”, spune Cătălina Aldea, retail expert şi managing partener la Aldea Consulting Vision, Retail Management.
    La nivelul Bucureştiului, cel mai extins lanţ este retailerul olandezo-belgian Mega Image, care pariază intens pe ansamblurile rezidenţiale, astfel că de multe ori dezvoltatorii îşi construiesc proiectul lăsând suficient spaţiu pentru a putea integra ulterior unul din formatele de magazine ale Mega Image. Lanţul de magazine are mai multe formate pe piaţa locală, respectiv supermarketurile Mega Image, magazinele de proximitate Shop & Go şi unităţile Gusturi româneşti, care se axează pe produse de provenienţă locală. În România, există circa 600 de magazine Mega Image, dintre care 500 în Bucureşti.
    Pe segmentul magazinelor mici, care devine tot mai popular în ultimii ani, Mega Image concurează îndeaproape cu retaileri moderni precum Profi, Carrefour (cu formatele Market şi Express) şi Auchan (cu MyAuchan), dar şi cu micii comercianţi, care au devenit din ce în ce mai puţini.
    Cătălina Aldea mai spune că, din interacţiunea cu dezvoltatorii imobiliari, a constatat că există interes şi pentru deschiderea de săli de sport şi restaurante. În unele situaţii, investitorii aleg să aducă şi bancomate pe care le instalează în magazinele retailerilor, în lipsa unui spaţiu în care să fie amenajată o unitate bancară.
    „În proiectele lor iniţiale, dezvoltatorii iau în considerare tot ceea ce ţine de starea de bine a locuitorilor, însă rămâne de văzut câte din aceste facilităţi pot asigura în cele din urmă”, mai spune Cătălina Aldea.

  • Planurile Mega Image pentru România: Se pregăteşte o nouă ofensivă de proporţii

    Reţeaua Mega Image lucrează la planurile de intrare pe piaţa din Sibiu, intenţie vehiculată încă din 2017. Dar dincolo de Sibiu, cunoscuta reţea care a cucerit piaţa de consum din Bucureşti în anii de criză, vrea să intre pe piaţa din Iaşi, oraş care a crescut extrem de mult odată cu industria IT, de birouri şi cea de componente auto. 
     
    Conform unor surse din piaţa de retail, reţeaua discută pentru câteva locaţii, atât pentru formatul de supermarket, dar şi magazinele de proximitate Shop&Go. 
     
    Trendurile sunt în schimbare, atât la nivel global cât şi în România, vedem că oamenii caută mai multă valoare în ceea ce cumpără, caută lux accesibil şi sunt mai interesaţi de etichete şi de conţinutul produselor, de transparenţa etichetelor, a explicat Vassilis Stavrou, CEO Mega Image, în cadrul conferinţei ZF Retail 2018.
     
    „Este evident că trăim într-o lume care se schimbă. Vedem mega-trenduri, atât la nivel de macrotrenduri, schimbări în comportamentul consumatorilor cât şi la nivel de retail. În primul rând, la nivel macro vedem schimbări în economie. Vedem schimbări demografice, vedem schimbări tehnologice”.
     

  • O nouă alertă alimentară: Mega Image a retras de pe rafturi un produs pentru că ar fi infestat cu E.coli

    Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) anunţă că „retragerea produsului a fost iniţiată în urma unei informări primite de la furnizorul Societe Fromagerie Chabert despre existenţa unei suspiciuni de contaminare cu Escherichia Coli O26 a produsului Reblochon de Savoie au lait cru 450g, iar loturile suspecte sunt cele a căror serie de identificare începe cu 8CR”.

    „ANSVSA colaborează cu Mega Image România în acţiunea de retragere a loturilor de produse suspicionate de pe piaţă, urmărind modul de retragere de la comercializare precum şi alte acţiuni pe care compania le întreprinde, cum ar fi informarea consumatorilor”, precizează Autoritatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este omul care conduce lanţul de magazine care a distrus toţi chioşcarii din România

    Vassilis Stavrou a preluat funcţia de conducere a filialei locale a Mega Image în vara anului trecut, de la Xavier Piesvaux, artizanul celei mai spectaculoase evoluţii a unei reţele de pe piaţa locală.

    „Afacerea din România are cel mai mare ritm de creştere din cadrul grupului la nivel internaţional. Aici este un moment foarte bun pentru dezvoltările din comerţ, afacerea pe plan local este în creştere. Este locul potrivit în care să ne aflăm”, declară Vassilis Stavrou. Lucrează în cadrul afacerii de 22 de ani şi povesteşte că a fost în România de multe ori, având diverse roluri de-a lungul timpului.

    „Nu locuiam aici, dar veneam o dată pe lună în România”, motiv pentru care a urmărit îndeaproape evoluţia afacerii, a pieţei de retail şi a ţării în general. Acum nu mai călătoreşte la fel de mult, dar spune că a petrecut mult timp în Indonezia şi în diverse ţări europene, ca Belgia, Grecia, Serbia, Muntenegru, România, Bosnia, Bulgaria, şi Indonezia. Stavrou, care are studii de ştiinţă şi tehnologie alimentară, şi-a început cariera în cadrul Delhaize în 1994, deţinând responsabilităţi în cadrul reţelei greceşti Alfa Beta, în departamente ca logistică, siguranţă alimentară şi, ulterior, resurse umane.

    Înainte de a prelua conducerea operaţiunilor de pe piaţa românească, a fost vicepreşedinte senior pentru dezvoltare a afacerii în Sud-Estul Europei şi Indonezia. Mega Image este cel mai extins retailer din România, cu aproape 500 de magazine şi cu venituri de 3,5 mld. lei în 2015.

    Citiţi mai multe despre Vassilis Stavrou aici

  • Un business care ”şi-a luat zborul”: Doi fraţi din Teleorman vând ouă de prepeliţă de 2,3 mil. lei în Kaufland şi Mega Image

    „Producem marcă privată magazin pentru Kaufland şi Mega Image. Am avut şi brand propriu, dar fiind un pro­dus de nişă, am renunţat la el pentru a putea realiza volu­me. Pe termen lung nu ştiu dacă este o strategie avan­tajoasă“, a spus fermierul Mihai Anghel, administra­torul com­paniei Ecofarm Prodserv.
     
    Fraţii Anghel cresc la Vităneşti, într-o hală de 1.500 de metri pătraţi, în jur de 60.000 de prepreliţe pe sezon, pre­ponderent pentru producţia de ouă, carnea de prepeliţă fiind considerată un produs „exotic“ în România.
     
    „Nu există o tradiţie în a consuma carne de prepeliţă. Românilor le place carnea mai grasă, cum ar fi carnea de porc. Carnea de prepeliţă este o carne slabă, dietetică“, a spus fermierul.