BusinessMagazin

Tag: mediul urban

  • Ce buget alocă românii pentru vacanţa de vară şi care sunt destinaţiile preferate

    Odată cu creşterea salariilor, românilor le-a crescut apetitul pentru maşini, locuinţe, coşuri pline de cumpărături, concedii şi călătorii. ”Criza financiară a rămas doar o amintire pentru mulţi români şi este evident de ce aceştia şi-au redescoperit pasiunea de a călători“, spune Iulia Petre, senior research & client service executive în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights. La fel de adevărat este însă şi faptul că 25% dintre românii care locuiesc în mediul urban afirmă că în această vară nu au mers şi nici nu vor merge în concediu, însă cifra este mult în scădere faţă de situaţia din 2010, când procentajul lor se situa la 42%. Aceste persoane provin mai ales din rândul vârstnicilor (55-64 ani) şi din rândul celor cu un statut social mai scăzut (venit şi educaţie reduse), adaugă Iulia Petre, referindu-se la studiul derulat în perioada iunie-iulie.

    Mai mult de jumătate (54%) dintre respondenţii studiului declară că urmează să plece în vacanţa de vară, procentul fiind cel mai mare în rândul tinerilor de până 18 ani; ei sunt cei care nu concep vara fără o evadare din oraş. ”Relaxarea postcriză şi redeschiderea apetitului pentru distracţie şi relaxare este evidenţiată şi de cei 16% dintre români care urmează să aibă în această vară chiar şi a doua vacanţă din acest an“, arată reprezentanta 360insights.

    Din punctul de vedere al destinaţiei de vacanţă, plaiurile mioritice rămân principala alegere a celor din mediul urban, procentul fiind chiar în uşoară creştere faţă de cel înregistrat în 2010, mai exact 80% versus 73%. Cu preponderenţă tinerii de 19-24 ani şi cei cu venituri medii optează pentru o destinaţie din România. ”Deloc de neglijat este însă şi procentul celor care aleg o vacanţă în afară graniţelor ţării: 27% din românii din mediul urban, procent similar cu cel înregistrat în urmă cu şapte ani. Optează pentru o astfel de destinaţie cu precădere cei cu venit personal ridicat“, declară Iulia Petre.

    În ceea ce priveşte destinaţiile alese pentru o vacanţă peste hotare, Grecia continuă să conducă detaşat în clasament, urmată în acest an de Italia, Turcia şi Spania. Bulgaria, care în urmă cu şapte ani, în plină criză, îşi disputa supremaţia pentru locul 1 cu Grecia, este acum doar pe locul al cincilea în opţiunile românilor care îşi petrec vacanţa în afară ţării noastre. Mai exact, un procent de 9% aleg această destinaţie, arată studiul 360insights.

    Răsfăţul unui concediu ”mixt“, atât în România cât şi în afara graniţelor ei, rămâne în continuare un lucru pe care puţini români din mediul urban şi-l permit: doar 7% dintre aceştia, procentajul fiind asemănător cu cel din 2010. în contextul mişcărilor sociale şi politice ce au afectat mapamondul în ultimii ani, este interesant de observat care sunt zonele pentru care românii manifestă o anumită reticenţă atunci când vine vorba de alegerea destinaţiei de vacanţă. Astfel, românii din mediul urban declară că sunt zone pe care nu le iau în considerare pentru a merge în vacanţă, uşor mai precauţi în acest sens dovedindu-se a fi bucureştenii şi persoanele din grupa de vârstă 25-34 ani. Topul zonelor evitate este condus detaşat de ţările arabe şi cele din Orientul Mijlociu, care cumulează 25% din voturi, în timp ce Turcia, cândva una din destinaţiile preferate ale românilor, ajunge acum pe locul al doilea, fiind menţionată de 20% dintre cei care nu iau în considerare anumite zone pentru vacanţa lor. Urmează în mod evident zonele de conflict, menţionate de 11% din respondenţi, însă fără o menţiune clară vizavi de locaţia specifică avută în minte.

    O dovadă în plus a optimismului românilor în ce priveşte situaţia financiară personală o constituie şi procentul semnificativ mai mic, comparativ cu situaţia de acum şapte ani, al celor care au declarat că vor aloca pentru concediul şi distracţia de vară de anul acesta un buget mai mic faţă de cel cheltuit în anul precedent. ”Astfel, doar 9% din cei care au mers sau vor merge în vacanţă în această vară intenţionează să îşi reducă bugetul alocat acesteia, în timp ce, în 2010, 39% din români aveau acest comportament“, explică Iulia Petre. în schimb, adaugă tot ea, a crescut numărul celor care declară că îşi menţin bugetul alocat distracţiei de vară la acelaşi nivel ca şi cel din anul anterior – 41% vs. 31% cât se înregistra în 2010.

    Tot mai mare este şi numărul celor care sunt dispuşi să aloce mai mult decât în anul precedent vacanţei de vară, procentul dublându-se comparativ cu perioada 2010: 33% faţă de 16%. Acest comportament este mai mult întâlnit în rândul tinerilor de până în 24 ani şi al celor cu venit personal mare. ”O statistică interesantă este şi faptul că majoritatea persoanelor din mediul urban care aleg să îşi petreacă concediul de vară în România sunt decise să aloce un buget similar cu cel din anul anterior, în timp ce aceia care aleg să plece peste hotare alocă aceeaşi sumă de bani sau chiar o cresc“, spune reprezentanta 360insights. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel urban, de 401 de persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 64 ani.

    Pe de altă parte, la nivelul întregii ţări, datele Eurostat arată că peste două treimi (67%) din români nu îşi permit într-un an o vacanţă de o săptămână departe de casă, fiind urmaţi de bulgari (56,4%) şi greci (53,6%); la polul opus se situează suedezii (8,3%).

    Chiar şi aşa, cele mai multe companii de turism şi-au văzut afacerile înflorind anul acesta. 15% este avansul înregistrat de Eximtur, una dintre cele mai mari companii din turism, în prima jumătate a acestui an faţă de perioada similară a anului trecut. Pe de o parte a crescut numărul clienţilor, dar, pe de de altă parte, a crescut şi bugetul alocat vacanţelor, declară Lucia Moraru pentru ZF. Şi agenţia de turism Eturia a înregistrat plusuri anul acesta. Conform datelor financiare ale companiei, în primul trimestru din 2017 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, agenţia a înregistrat o creştere de 37% a cifrei de afaceri. Eturia a avut anul trecut o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, iar pentru 2017 previziunile se referă la depăşirea pragului de 10 milioane de euro.

    În România, businessul total al agenţiilor de turism se ridică, conform ZF, la aproape 4 miliarde de lei, potrivit ultimelor date disponibile.

  • Cum arată o familie modernă în România

    „Studiul ne confirmă că, în România, apartenenţa la o familie modernă este un atribut aspiraţional. Am analizat, pe de o parte, cum văd românii familia modernă, şi, pe de altă parte, cum arată aceasta în realitate pentru a genera insight-uri care pot ajuta cu adevărat brandurile să-şi adapteze comunicarea cu această categorie de public. De asemenea, am urmărit reacţiile consumatorilor la vizionarea unor reclame cu subiecte sensibile legate de reprezentarea familiei moderne în comunicare, pentru a identifica zonele cu cel mai mare potenţial pentru promovare”, spune Adrian Chiuhan, head of strategy, MullenLowe.

    În percepţia românilor, o familie modernă este mai deschisă să apeleze la consiliere decât o familie tradiţională (66% vs. 6), cuplurile simt mai puţin nevoia sau constrângerea de a se căsători (61% vs. 6%) şi există o mai mare libertate de exprimare (54% vs. 9%). De asemenea, românii cred că într-o familie modernă copiii au acces nelimitat la tehnologie (64% vs. 5% în familiile tradiţionale), iar părerile lor sunt importante în deciziile familiei (49% vs. 10%). Totuşi, copiii sunt mai atent supravegheaţi (56% vs. 12%), adolescenţii sunt încurajaţi să-şi aleagă singuri cariera (52% vs. 7%), iar părinţii sunt preocupaţi să înveţe despre parenting (49% vs. 9%). În acelaşi timp, familiile moderne sunt mai deschise către adopţia de copii (55% vs. 44%).

    În schimb, cei mai mulţi români consideră că, într-o familie tradiţională, părinţii îşi cresc copiii cu ajutorul sfaturilor de la bunici (55% vs. 6% în familiile moderne), existând o relaţie mai apropiată cu familia extinsă (50%), iar soţii câştigă mai mult decât soţiile lor (44% vs. 10%).

    Animalele de companie sunt considerate parte din familie atât în cele moderne (41%), cât şi în cele tradiţionale (38%), însă familiile moderne au ca prioritate financiară cheltuielile pentru animalele de companie mai mult decât familiile tradiţionale (31% vs. 25%).

    „În ciuda percepţiei generale, familiile moderne comunică zilnic cu rudele, mai mult decât cele tradiţionale, şi sunt mai preocupate de petrecerea timpului împreună. De aceea, preferă să externalizeze sarcinile din gospodărie pentru a avea mai mult timp liber şi pun mai puţin accent pe bunurile pe care le deţin. Astfel, recomandăm brandurilor care vizează acest public să-şi concentreze comunicarea pe experienţele pe care le oferă consumatorilor alături de cei dragi lor”, explică Andrei Cânda, Managing Partner, iSense Solutions.

    Familiile moderne deţin, într-o proporţie mai mică decât cele tradiţionale, o casă sau un apartament (66% vs. 78%), respectiv un automobil (62% vs. 69%), însă sunt mai interesate de planurile de economii/asigurări (53% vs. 47%) şi mai preocupate de obţinerea unei securităţi financiare înainte de căsătorie (71% vs. 64%), acesta fiind şi unul dintre principalele motive pentru care tinerii se căsătoresc mai târziu. De asemenea, mai mulţi tineri din familii moderne plănuiesc să se căsătorească doar civil (22% vs. 14%).

    În ceea ce priveşte sarcinile din gospodărie, familiile moderne, mai mult decât cele tradiţionale, comandă mâncare acasă (33% vs. 22%), fac cumpărături din supermarketuri online (22% vs. 18%), angajează bone (15% vs. 10%) sau apelează la servicii de curăţenie (17% vs. 11%).

    Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions în exclusivitate pentru grupul de comunicare Lowe, pe un eşantion de 820 de respondenţi din mediul urban, cu vârsta 18+. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro şi sunt reprezentative pentru mediul urban. Rezultatele studiului au un grad de eroare de +/-3,42%.

  • Cum îţi poţi înfiinţa în 2017 o pensiune turistică, folosindu-te de bani nerambursabili de la stat

    Programele de finanţare aflate în derulare în prezent, dar şi cele anunţate pentru perioada următoare, permit înfiinţarea unor pensiuni turistice sau agroturistice, indiferent de viitorul amplasament al afacerii (rural sau urban).
     
    Aceste programe de finanţare nu sunt, însă, destinate exclusiv investiţiilor în domeniul turistic, fiind acceptate solicitări de finanţare pentru domenii de activitate dintre cele mai diverse. Cu alte cuvinte, întreprinzătorii care vor dori să obţină finanţare pentru o pensiune (agro)turistică vor intra în concurenţă cu cei care doresc să înfiinţeze sau să modernizeze fabrici, cabinete medicale, activităţi de IT, activităţi de prestări servicii, etc.
     
    Pensiunea turistică este “o structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 15 camere, totalizând maximum 40 locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădire independentă, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi de servire a mesei”, conform Ordinului Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) nr. 65/2013, ce stabileşte regulile de clasificare a structurilor de primire turistică.
     
    Conform aceluiaşi ordin, pensiunea agroturistică este “o structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădire independentă, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei, precum şi posibilitatea participării la activităţi gospodăreşti sau meşteşugăreşti”.
     
    Ordinul ANT nr. 65/2013 reglementează, printre altele, următoarele aspecte:
     
    atât pensiunile turistice, cât şi cele agro-turistice pot avea între una şi cinci margarete, în funcţie de suprafeţele şi dotarea camerelor, dar şi alte criterii menţionate în ordin;
    amplasarea pensiunii turistice şi agro-turistice din mediul rural trebuie realizată pe un teren de cel puţin 1.000 mp (suprafaţa construită + suprafaţa terenului din jurul construcţiei).
    Cum se poate înfiinţa o pensiune agroturistică la ţară
     
    Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR) pune la dispoziţia celor interesaţi două tipuri de finanţări nerambursabile pentru înfiinţarea unor pensiuni agro-turistice. Este vorba de submăsurile 6.2 şi 6.4. Nu au fost anunţate termene pentru lansarea acestor măsuri de finanţare,  termenul aşteptat fiind în prima jumătate a anului.
     
    Prin intermediul PNDR 6.2, solicitanţii pot solicita o finanţare de 70.000 de euro pentru înfiinţarea unei pensiuni agro-turistice, cu respectarea următoarelor condiţii:
     
    solicitantul de sprijin financiar trebuie să fie organizat cel puţin ca persoană fizică autorizată, fiind acceptate inclusiv întreprinderile înfiinţate în anul depunerii cererilor de finanţare;
    fiind o măsură de finanţare destinată spaţiului rural, agricultorii sunt încurajaţi să îţi diversifice activitatea desfăşurată, astfel că ei vor primi un punctaj superior;
    sunt sprijinite investiţiile în acele comune în care există un potenţial turistic ridicat, conform unui tabel disponibil pe site-ul finanţatorului;
    în cadrul acestei măsuri, nu se acordă sprijin nerambursabil acelor solicitanţi care deja desfăşoară această activitate. Sunt acceptate la finanţare doar activităţile noi, pe care solicitantul nu le-a mai desfăşurat în trecut;
    orice cheltuială pe care solicitantul o consideră necesară proiectului său este eligibilă. Astfel, ajutorul nerambursabil poate fi folosit pentru: realizarea clădirii, dotarea cu mobilier şi echipamente, plata salariilor şi a contribuţiilor sociale, participarea la târguri de profil, realizarea unui site de prezentare, achiziţia de mărfuri şi materii prime, etc;
    cheltuielile făcute în scop personal nu sunt considerate cheltuieli eligibile;
    doar 10% din buget poate fi folosit pentru achiziţia de teren, în cazul în care este necesară o extindere viitoare a activităţii;
     
     

  • Trei sferturi dintre români vor cheltui peste 1.000 de lei de sărbători

    Bugetul total alocat pentru sărbătorile din acest an, de Crăciun şi Revelion, este estimat la 1.660,87 lei, potrivit datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat în mediul urban.

    O parte semnificativă a bugetului pentru sărbătorile de iarnă va fi destinată cumpărării produselor alimentare şi nealimentare. Astfel, locuitorii din urban vor cheltui, în medie, pentru produsele alimentare (carne, cozonac etc.) 649,25 lei, iar pentru cele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.) 430,43 lei. Mai mult, 564,69 lei este bugetul mediu alocat de aceştia pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia sărbătorilor.

    De altfel, respondenţii care au ales să petreacă această perioadă călătorind vor plăti pentru aceste excursii 784,22 lei, iar pentru ieşirile la restaurant sau în oraş, suma medie alocată va fi de 287,89 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât cheltuie românii cu ocazia sărbătorilor de iarnă?

    Conform datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori), bugetul total (Crăciun şi Revelion) alocat pentru Sărbători în acest an este estimat la 1.660,87 lei.

    Astfel, aproape trei sferturi dintre locuitorii din urban vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce 17,9% dintre aceştia vor avea la dispoziţie o sumă mai mică de 1.000 de lei.

    O parte semnificativă a bugetului pentru Sărbătorilor de Iarnă va fi destinată cumpărării produselor alimentare şi nealimentare. Astfel, locuitorii din urban vor cheltui, în medie, pentru produsele alimentare (carne, cozonac etc.) 649,25 lei, iar pentru cele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.) 430,43 lei.

    Mai mult decât atât, 564,69 lei este bugetul mediu alocat de aceştia pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia Sărbătorilor.

    De altfel, respondenţii care au ales să petreacă această perioadă călătorind vor plăti pentru aceste excursii 784,22 lei, iar pentru ieşile la restaurant / în oraş suma medie alocată va fi de 287,89 lei. 

    În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru Sărbătorile de Iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anii precedenţi, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.698,81 lei.

    Dacă în anul 2015 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 638,24 lei pe alimente, în 2016 bugetul mediu a înregistrat o uşoară creştere până la valoarea de 656,09 lei.

    Pe de altă parte, în aceste oraşe, faţă de alţi ani când bugetul alocat produselor alimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) era în scădere, anul acesta se înregistrează o creştere până la valoarea de 440,22 lei.

    Există şi persoane care nu-şi pot permite să cumpere de Crăciun sau Revelion tot ce şi-ar dori, din cauza limitărilor financiare. Cele mai menţionate produse au fost cele nealimentare, cele mai multe din categoria IT & Gadget-uri (computer, telefon, tabletă etc.), Electronice / Electrocasnice, Îmbrăcăminte / Încălţăminte etc.

    În oraşele mari, cei care se vor bucura de Sărbătorile de Iarnă mergând în excursii / călătorii, sunt dispuşi să aloce un buget mai mic, comparativ cu anul 2015 (839,21 lei în 2016 şi 1.008,46 lei în 2015).

  • Cum influenţează Facebook vacanţele românilor

    Reţelele de socializare influenţează din ce în ce mai mult decizia navigatorilor români pe internet de a-şi petrece vacanţele în destinaţii internaţionale. Astfel, circa 45% dintre tinerii de până în 34 de ani, din mediul urban, cu venituri medii şi peste medie, îşi planifică sejururile şi în funcţie de pozele sau impresiile pe care prietenii le postează pe Facebook, potrivit unui studiu al agenţiei de turism online Paravion.  

    Conform datelor Paravion, femeile din mediul urban active pe Facebook reprezintă categoria cea mai influenţată de reţelele de socializare în alegerea vacanţelor. Circa 60% dintre femeile active pe reţeaua de socializare iau în calcul, pe lista scurtă a destinaţiilor de vacanţă, experienţele împărtăşite pe reţelele sociale, prin poze şi review-uri.

    Din totalul femeilor care utilizează frecvent Facebook, cele cu vârste între 25 şi 34 de ani, căsătorite sau într-o relaţie, sunt cele mai active în zona de turism & leisure – în proporţie de 25%.

    Acestea preferă destinaţiile romantice, precum Paris şi Praga, dar şi pe cele însorite, cu o climă mai călduroasă decât cea din România, cum ar fi Barcelona, Roma sau insulele greceşti.

    Cele mai convingătoare poze de pe reţelele de socializare pentru categoria feminină prezintă peisajele pariziene cu turnul Eiffel, străduţele înguste din Roma dar şi plajele cochete din bazinul mediteraneean.

    Bărbaţii din mediul urban, activi, cu venituri peste medie reprezintă aproximativ 30% din totalul celor interesaţi de topicuri de călătorie pe reţelele de socializare. Dintre aceştia, tot cei cu vârste între 25 şi 34 ani sunt cei mai predispuşi la a-şi planifica vacanţele în funcţie de newsfeedul de pe Facebook.

    Preferinţele lor în materie de călătorii nu sunt cu mult diferite de cele ale femeilor, însă, în topul destinaţiilor se află staţiunile de schi din munţii Alpi. Aceştia apreciază pozele cu peisaje montane, destinaţiile cu atracţii pentru sporturi de iarnă, dar şi pe cele care înfăţişează peisajele urbane din Paris, Roma sau Barcelona.

    „Trendurile în materie de alegerea unei noi destinaţii de vacanţă s-au schimbat în ultimii ani în rândul românilor. Turiştii clasici, care intrau în agenţii şi cereau referinţe sau cataloage, încep să dispară şi sunt înlocuiţi de o nouă generaţie de turişti, care se informează de pe reţelele de socializare. Nu de puţine ori oamenii ne trimit mesaje însoţite de pozele din vacanţă pe care aceştia le văd pe Facebook, prin care suntem rugaţi să le oferim mai multe detalii privind destinaţiile respective”, a declarat Remus Vişan, Director general al Paravion. 

    Reprezentanţii companiei sunt de părere că trendul se va dezvolta în următorii ani, având în vedere gradul tot mai ridicat de utilizatori ai reţelelor de socializare şi uşurinţa cu care au acces la feedback personalizat pe aceste canale, direct de la comunităţile cu care se identifică.

     

     

  • Cum influenţează Facebook vacanţele românilor

    Reţelele de socializare influenţează din ce în ce mai mult decizia navigatorilor români pe internet de a-şi petrece vacanţele în destinaţii internaţionale. Astfel, circa 45% dintre tinerii de până în 34 de ani, din mediul urban, cu venituri medii şi peste medie, îşi planifică sejururile şi în funcţie de pozele sau impresiile pe care prietenii le postează pe Facebook, potrivit unui studiu al agenţiei de turism online Paravion.  

    Conform datelor Paravion, femeile din mediul urban active pe Facebook reprezintă categoria cea mai influenţată de reţelele de socializare în alegerea vacanţelor. Circa 60% dintre femeile active pe reţeaua de socializare iau în calcul, pe lista scurtă a destinaţiilor de vacanţă, experienţele împărtăşite pe reţelele sociale, prin poze şi review-uri.

    Din totalul femeilor care utilizează frecvent Facebook, cele cu vârste între 25 şi 34 de ani, căsătorite sau într-o relaţie, sunt cele mai active în zona de turism & leisure – în proporţie de 25%.

    Acestea preferă destinaţiile romantice, precum Paris şi Praga, dar şi pe cele însorite, cu o climă mai călduroasă decât cea din România, cum ar fi Barcelona, Roma sau insulele greceşti.

    Cele mai convingătoare poze de pe reţelele de socializare pentru categoria feminină prezintă peisajele pariziene cu turnul Eiffel, străduţele înguste din Roma dar şi plajele cochete din bazinul mediteraneean.

    Bărbaţii din mediul urban, activi, cu venituri peste medie reprezintă aproximativ 30% din totalul celor interesaţi de topicuri de călătorie pe reţelele de socializare. Dintre aceştia, tot cei cu vârste între 25 şi 34 ani sunt cei mai predispuşi la a-şi planifica vacanţele în funcţie de newsfeedul de pe Facebook.

    Preferinţele lor în materie de călătorii nu sunt cu mult diferite de cele ale femeilor, însă, în topul destinaţiilor se află staţiunile de schi din munţii Alpi. Aceştia apreciază pozele cu peisaje montane, destinaţiile cu atracţii pentru sporturi de iarnă, dar şi pe cele care înfăţişează peisajele urbane din Paris, Roma sau Barcelona.

    „Trendurile în materie de alegerea unei noi destinaţii de vacanţă s-au schimbat în ultimii ani în rândul românilor. Turiştii clasici, care intrau în agenţii şi cereau referinţe sau cataloage, încep să dispară şi sunt înlocuiţi de o nouă generaţie de turişti, care se informează de pe reţelele de socializare. Nu de puţine ori oamenii ne trimit mesaje însoţite de pozele din vacanţă pe care aceştia le văd pe Facebook, prin care suntem rugaţi să le oferim mai multe detalii privind destinaţiile respective”, a declarat Remus Vişan, Director general al Paravion. 

    Reprezentanţii companiei sunt de părere că trendul se va dezvolta în următorii ani, având în vedere gradul tot mai ridicat de utilizatori ai reţelelor de socializare şi uşurinţa cu care au acces la feedback personalizat pe aceste canale, direct de la comunităţile cu care se identifică.

     

     

  • Românii trăiesc înghesuiţi, în locuinţe deteriorate şi lipsite de confort

    Dintr-un total de 7.470.000 de gospodării, câte există în România, 16% se confruntă cu probleme grave: deteriorări, igrasie, scurgeri şi lumină insuficientă. 40% dintre casele şi blocurile din mediul urban au nevoie de reparaţii, iar 52% dintre acestea sunt considerate urgente. Românii nu trăiesc doar în locuinţe deteriorate, dar şi înghesuiţi. Un procent de 46,5% îşi desfăşoară viaţa în una sau două camere, iar lucrurile stau mai rău în mediul urban, unde procentul ajunge la 57%, relevă în urma unei dezbateri a Forumului Bancar Român

    O altă problemă căreia trebuie să-i facă faţă românii este absenţa confortului locativ: 33,4% (8,5% dintre cei care trăiesc în mediul urban şi 34% dintre cei care trăiesc în mediul rural) nu au grup sanitar, 32% nu au baie sau duş în interiorul locuinţei şi între 3 şi 19% din totalul gospodăriilor sunt afectate de zgomot, poluare şi promiscuitate.

    „De la debutul crizei, în 2008, s-a observat o stagnare în a investi bani pentru îmbunătăţirea locativă. Dar în 2015 s-a întâmplat ceva: a crescut procentul celor care au planuri locative. 68% dintre români vor ca în următorii 5 ani, să facă îmbunătăţiri locative, dintre care 37% vor să le facă în următoarele 12 luni. Românii încep să se gândească la modalităţi de a-şi rezolva problemele ce ţin de locuinţe în viitor, ceea ce înseamnă o restartare a situaţiei locative”, a subliniat şi Petre Dătculescu, directorul IRSOP Market Research & Consulting.

  • Doi din trei români au acasă acces la internet. Cifrele care ne plasează în fruntea Europei

    Aproape 65% din gospodăriile din România au avut, în 2016, acces la reţeaua de internet de acasă, 65,4% dintre acestea fiind localizate în mediul urban, iar 34,6% în mediul rural, potrivit unui comunicat de luni al Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de anul 2015, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 4%.

    Aproape 70% din persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016. Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16 – 74 ani a crescut cu 1,2%, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane, potrivit rezultatelor anchetei INS privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării.

    Majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (91,9%) folosesc internetul, iar procentul scade cu înaintarea în vârstă. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 de ani a ajuns la doar 38,4%.

    Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de aproape 70%, din care 85,3% în ultimele trei luni. Dintre utilizatorii curenţi, peste 71% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.

    Proporţia bărbaţilor (72,2%) care folosesc sau au folosit vreodată internetul este mai mare decât cea a femeilor (67,2%), indică datele INS.

    La nivel teritorial, în 2016, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste patru din cinci gospodării aveau acces la internet de acasă), urmată la mare distanţă de regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru şi Sud-Est. Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet, sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).

    Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Nord-Vest şi Centru, cu aproape 72%, celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 70%.

    Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectarea la internet. În 2016, peste 32% din gospodăriile cu o persoană au acces la internet de acasă. Aproape 56% din gospodăriile cu două persoane au acces la internet de acasă, cu 4,5% mai multe decât în 2015, în timp ce ponderea gospodăriilor cu cel puţin trei persoane, care au acces la internet, este de peste 87%, faţă de aproape 83%, în 2015, relevă graficele Institutului.

    Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile narrowband (10,3%), potrivit datelor sursei citate.

    Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).

  • O colecţie de fotografii impresionante ce au câştigat premii peste tot în lume – GALERIE FOTO

    Există o vorbă care spune că o fotografie face cât o mie de cuvinte şi nu putem fi decât de acord. Există oameni dedicaţi de pe tot globul care surprind momente impresionante atât în natură, cât şi în mediul urban, surprind tradiţii şi momente impresionante, iar unele dintre aceste fotografii sunt premiate la concursuri internaţionale. În galeria foto de mai jos puteţi vedea câteva dintre fotografiile impresionante ce au adunat premii şi recunoaştere la diferite concursuri de fotografie din lume.