“Aberantule, îmi câştig salariul prin muncă, nu prin vot. Votul e un drept constituţional exprimat în conformitate cu convingerile fiecărui cetăţean, numai o aberaţie a mediului politic, cum eşti tu şi cei ca tine, îi pot asocia o valoare patrimonială. Ştiu că ţi-e imposibil să concepi, dar nici locul de muncă nu mi l-am câştigat prin vot, ci prin examene şi studii.
La şcoala unde mi-am dobândit eu formaţia profesională am fost mai mult de 10 pe loc, locurile nu se obţineau prin lipit de afişe, condus maşina şefului, sau linguşirea acestuia, iar probele au fost mult mai dificile decât este rostirea emfatică de minciuni la televizor. La mine a fost cu note, nu cu păcălit electorat. La probele pe care le-am trecut eu tu, cu nivelul tău de gramatică şi de şcoală, n-ai fi luat 5″, scrie ofiţerul de poliţie din Braşov, pe Facebook.
Ionuţ Rasica menţionează că el este poliţist, ceea ce înseamnă, potrivit agentului, că diferenţa majoră dintre locul său de muncă şi locul de muncă al deputatului PSD Cătălin Rădulescu este că primii prind infractori, iar cei din urmă îi eliberează.
“La noi, ieşirea din închisoare a unui infractor care nu a terminat de ispăşit pedeapsa se numeşte evadare şi e cel mai usturător eşec profesional, la voi se intitulează “recurs compensatoriu” şi e un triumf. Pentru noi, infractorii aflaţi în libertate sunt prilej de alertă, n-avem linişte până nu-i prindem, pentru voi e un deziderat, n-aveţi linişte până nu le daţi definitiv drumul.
În mâinile pe care noi le încătuşăm, voi încredinţaţi demnităţi înalte ale statului. Ziua noastră de muncă tinde neîncetat spre aplicarea legislaţiei penale, a voastră, spre masacrarea ei. Noi ne zbatem să recuperăm prejudiciile, voi vă căzniţi să le disimulaţi în cimitire, bungalow-uri şi pereţi. Noi întemniţăm hoţii, voi îi amnistiaţi. Noi instrumentăm dosare penale bazându-ne cercetarea penală pe probe care să incrimineze, cum ne cere legea — adică dincolo de orice îndoială, voi legiferaţi prolific excepţii procesuale.
Noi le trimitem magistraţilor, spre judecare, mii de volume, ticsite cu dovezi pe care, din cauza legilor pe care le faceţi voi, am ajuns să le strângem din ce în ce mai greu, voi le trimiteţi magistraţilor, pe cap, inspectori judiciari care să îi intimideze şi îi revocaţi abuziv din funcţii”, scrie poliţistul.
Ofiţerul de poliţie arată că dacă “aberez în exerciţiul funcţiunii cum aberezi tu cu Soros, protocoale, state paralele şi alte bazaconii, sunt trimis în secunda doi la testare psihologică, la tine bag seamă că delirul fără nicio stavilă e atribuţie de serviciu şi sursă de apreciere printre colegi”.
Medicul Valentin Boldea din Galaţi a declarat, pentru MEDIAFAX, că declaraţia lui Rădulescu „este reacţia furibundă a unui muribund”.
„Este un om supărat. El este medic şi este furios. Este reacţia furibundă a unui muribund din punct de vedere intelectual şi politic. În rest este can can, nu poţi să iei ce ai dat. Nu este normal să
alunge pe cineva din ţară, este opţiunea fiecăruia. Până acum, medicii nu au fost daţi afară din ţară, dar fiecare are dreptul să-şi aleagă propriul drum profesional şi personal. Să nu mai zicem că toate creşterile de care vorbeşte nu sunt aşa spectaculoase. Au primit doar medicii din spitale, medicii de familie sunt mult în urmă”, a spus medicul Valentin Boldea.
La rândul său, medicul Vasi Rădulescu este de părere că majorarea salariilor medicilor a fost un act de normalitate.
„Era nevoie de aşa ceva, iar cel mai mult au simţit asta medicii rezidenţi. Eu îmi aduc aminte că am început rezidenţiatul cu 770 de lei salariu lunar. O ruşine. Acum, să ieşi, în calitate de politician, dar şi ca absolvent de medicină, spunând că medicii ar trebui să dea salariile înapoi sau să plece din ţară doar pentru că partidul tău a picat în jos la alegeri şi ţara dă un semnal puternic că nu-ţi mai doreşte formaţiunea e o neruşinare fără margini. E, pe undeva, o recunoaştere că ai mărit salariile în scop pur electoral, să-ţi asiguri bazin de votanţi. E o constrângere. Dar nu mă mai miră nimic din ce vine de la astfel de specimene”, a declarat pentru MEDIAFAX medicul Vasi Rădulescu.
Medicul primar dr. Livia Davidescu, din Craiova, a spus, pentru MEDIAFAX, că dacă ar fi invitată să aibă un dialog imaginar cu Cătălin Rădulescu, l-ar întreba dacă ieşirea sa publică reprezintă punctul de vedere al partidului pe care îl reprezintă.
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea a precizat, joi, în cadrul unei conferinţe, că situaţia privind numărul medicilor întorşi în ţară în ultimii doi ani indică o statistică pozitivă. Până în acest moment, de când au fost majorate salariile, au revenit să profeseze în ţară 150 de cadre medicale.
Sorina Pintea a declarat că, în comparaţie cu statistica anului 2010, cifra certificatelor de conformitate eliberate medicilor pentru a putea profesa afară a cunoscut modificări pozitive semnificative. Ministrul a spus că, până în acest moment, au fost eliberate 411 de astfel de certificate, comparativ cu anul 2010 când erau eliberate aproape 8.000.
„Aş dori să dau şi nişte cifre. Ca să poţi profesa în străinătate este nevoie de certificate de conformitate. În 2010, au fost eliberate 7.829 de certificate de conformitate. În 2011, 5.674 , în 2017, 2794, în 2018, 2312. Anul acesta, până acum, au fost eliberate 411 certificate de conformitate”, a spus ministrul în cadrul unei conferinţe.
Surse medicale au declarat, pentru MEDIAFAX, că starea de sănătate a interpretului de muzică uşoară Mihai Constantinescu este staţionară, dar foarte gravă.
“Nici mai rău, nici mai bine ca ieri. Nu a făcut alte stopuri cardiace sau alte evenimente. Starea sa de sănătate e stabilă, nu s-a modificat nimic de aseară. E în stare stabilă, dar foarte gravă”, au precizat sursele citate, pentru MEDIAFAX.
Cântăreţul Mihai Constantinescu, în vârstă de 73 de ani, a fost dus la Spitalul Floreasca din Capitală luni, în urma unui stop cardio-respirator.
Mihai “nu e la prima problemă de genul ăsta”, a declarat Adrian Daminescu pentru MEDIAFAX. “Dormea lângă soţie şi soţia şi-a dat seama că nu mai respiră. Mi s-a spus că a durat 10 minute până l-au resuscitat. Dacă sunt mai mult de trei-patru minute, cred că îţi pierzi memoria şi e greu să îţi mai recapeţi cunoştinţa”, a mai spus muzicianul.
“Tot ce putem să facem acum e să stăm cuminţi şi să ne rugăm pentru el”, a completat Adrian Daminescu.
Mihai Constantinescu şi-a anulat în luna martie câteva concerte din cauza stării de sănătate, fiind cunoscut de multă vreme cu probleme cardiace.
Sistemul de sănătate de tip outcome-based este definit ca un sistem în care unităţíle medicale sunt evaluate în funcţie de rezultatele obţinute atât pentru tratarea pacienţilor, cât şi în prevenţia unor afecţiuni cronice. Prin urmare, vorbim de un sistem diferit de cel tradiţional, în care decontarea serviciilor medicale se face în funcţie de numărul de pacienţi trataţi.
Beneficiile unui astfel de sistem se observă în creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de calitate, precum şi în îmbunătăţirea experienţei pacientului, dar şi a personalului medical.
Toate aceste aspecte au stat la baza raportului Future Health Index 2018, realizat de Philips la nivel global, care a analizat rolul tehnologiei în susţinerea tranziţiei sistemelor de sănătate către acest nou model. „Trebuie să ne uităm la ceea ce Philips face astăzi, deoarece compania s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Suntem o companie matură, avem deja 127 de ani de la înfiinţare. Astăzi însă, Philips se concentrează pe dezvoltarea de produse şi soluţii în domeniul sănătăţii care adresează conceptul de îngrijire continuă – continuum of care – care implică asistarea pacienţilor de-a lungul unei perioade îndelungate de timp şi pe mai multe paliere, de la un stil de viaţă sănătos şi prevenţie, la diagnostic, tratament şi îngrijire la domiciliu”, explică Reinier Schlatmann, CEO-ul Philips Central & Eastern Europe.
Asta înseamnă că îngrijirea începe cu o viaţă sănătoasă. „Un stil de viaţă sănătos implică, printre altele, o dietă potrivită şi un somn de calitate – iar acesta e un punct esenţial, pentru că dacă ar fi să comparăm o persoană care doarme doar cinci ore pe noapte cu una care doarme opt ore pe noapte, prima are şanse mult mai ridicate de a dezvolta diverse afecţiuni.”
Prevenţia are, aşadar, un rol deosebit de important. Dacă putem preveni îmbolnăvirea, atunci creşte calitatea vieţii pacienţilor, iar asta aduce beneficii inclusiv pentru sistemul de sănătate, deoarece costurile care ar fi fost necesare diagnosticării şi tratamentului sunt reduse sau eliminate. Mai mult, în contextul îmbătrânirii populaţiei, vedem faptul că „din ce în ce mai mulţi oameni dezvoltă boli cronice. Dacă ai peste 65 de ani, sunt 80% şanse să te lupţi cu cel puţin o boală cronică. Având în vedere că vei trăi cu ea tot restul vieţii, cum gestionezi situaţia?”
Tehnologiile digitale ‒ element fundamental pentru un sistem de sănătate axat pe calitate şi rezultate
„Cred că cele mai importante schimbări în acest domeniu au venit din modul în care sistemele IT au devenit parte integrantă a actului medical”, spune Reinier Schlatmann, referindu-se la modul în care tehnologia schimbă sistemele de sănătate. „Datele sunt cele care conectează pacienţii cu spitalul sau cu doctorii şi care permit acestora din urma să urmărească evoluţia pacientului.”
Informaţiile stau şi la baza unui sistem de tip outcome-based, explică Schlatmann. „Pentru a înţelege dacă tratamentele au succes, trebuie să creezi un standard şi să compari toate celelalte date cu acel standard. În cadrul unui sistem outcome-based, e mai puţin important câte programări ai avut sau de câte ori ai ajuns la doctor, ceea ce contează e dacă ai primit diagnosticul corect. Cu alte cuvinte, totul se învârte în jurul rezultatului obţinut de pacient.” Reducerea costurilor reprezintă, de asemenea, o provocare, spune Schlatmann, pentru că odată cu îmbătrânirea populaţiei, presiunea pe sistemul de sănătate este din ce în ce mai mare. Iar sistemele de sănătate au specific local, atât datorită pacienţilor, cât şi a modului în care actorii sunt organizaţi — autorităţi, asociaţii ale pacienţilor şi personalul specializat.
„Din ce în ce mai mult”, răspunde CEO-ul Philips CEE la o întrebare legată de gradul de integrare a inteligenţei artificiale şi a proceselor de machine learning în tehnologia Philips. „Dacă ne gândim la un mediu dedicat intervenţiilor critice, aşa cum ar fi sălile de terapie intensivă, astăzi avem sisteme care rulează permanent şi care pot avertiza doctorii din timp că starea pacientului se înrăutăţeşte.
Mai mult, cu ajutorul telemedicinei, avem posibilitatea de a monitoriza secţiile de terapie intensivă de la distanţă, astfel încât un specialist să poată urmări mai mulţi pacienţi. Această soluţie vine în întâmpinarea provocărilor date de deficitul de specialişti, o problemă cu care sistemele de sănătate se confruntă peste tot în lume, nu doar România.”
În ceea ce priveşte viitorul, referindu-se la îngrijirea continuă, Reinier Schlatmann crede că se va pune mai mult accent pe prevenţie şi pe îngrijirea la domiciliu. „Cum te asiguri, atunci când părăseşti spitalul, că nu te vei întoarce şi cum vor fi sprijiniţi cei care au boli cronice sunt doar câteva dintre temele care vor fi de interes în anii ce vin.”
CEO-ul Philips CEE crede că, pe măsură ce tehnologia avansează, fiecare pacient va avea conturat şi va putea accesa istoricul său medical, aşa-numitul „digital twin”. „Acum, de multe ori se întâmplă să mergi la secţii diferite şi să răspunzi la aceleaşi întrebări; mai mult, centralizarea datelor va permite doctorilor să ofere diagnostice mult mai exacte. Pe de altă parte, există numeroase provocări legate de securitatea datelor.”
Sistemul de sănătate al viitorului va fi unul mai eficient, axat pe precizie şi personalizarea serviciilor medicale, ca urmare a folosirii analizelor de date, adaugă Schlatmann. „Actul medical se va muta din ce în ce mai mult în afara spitalului, atât pentru prevenţie, cât şi pentru îngrijire la domiciliu, iar spitalele vor fi centre de excelentă specializate; nu va mai fi vorba de clădirea în sine, ci de instituţia spitalului − o reţea de profesionişti cu acces la un set complex de informaţii ce le va permite gestionarea coordonată a îngrijirii pacientului. Rolul medicului va fi întotdeauna deosebit de important ca şi interacţiunea acestuia cu pacientul, dar procesul va fi semnificativ îmbunătăţit prin accesul acestora la date.”
Judeţul Timiş se află în topul naţional al consumului de droguri, însă reprezentanţii Centrului Antidrog Timişoara au precizat că acest lucru este cauzat de mai mulţi factori.
“Periodic se fac studii pentru a obţine date relevante cu privire la consumul de droguri. Potrivit ultimului studiu care s-a realizat de către Agenţia Naţională Antidrog, la nivelul judeţului Timiş, 11,1% dintre elevii de liceu au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilicite. Dintre aceştia, 6,8% au consumat cel puţin o dată în ultimele 12 luni, iar 3% au consumat cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. Trendul este uşor ascendent, dar la nivelul judeţului Timiş trebuie să avem în vedere mai mulţi factori. Creşterea aceasta se înregistrează în contextul în care nivelul consumului a crescut în România şi în Europa.
În ceea ce priveşte locul ocupat de România în domeniul consumului de droguri, suntem printre ultimele ţări din Europa, nu ocupăm locuri fruntaşe. În judeţul Timiş trebuie avut în vedere faptul că ne aflăm în zona de vest a ţării şi este un judeţ care este foarte tranzitat şi în contextul acesta consumul este mai ridicat. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi faptul că este centru universitar şi sunt tineri din mai multe judeţe ale ţării. Bucureşti este pe primul loc la consumul de droguri, Timişul este aproximativ la acelaşi nivel cu Clujul, Constanţa, Braşov. Deci, judeţele care au cumva aceleaşi caracteristici, care sunt centre universitare, în care nivelul de viaţă este destul de ridicat”, a explicat Adela Şleam.
Motivaţie
KMG International s-a implicat activ în susţinerea sistemului de sănătate din România, atât prin intermediul parteneriatului său cu SMURD şi ISU, cât şi prin numeroase alte proiecte pe îmbunătăţirea sistemului de sănătate. Anual, KMG International a susţinut SMURD prin diferite donaţii – uniforme pentru voluntari, echipamente medicale, precum şi investiţii în reabilitarea şi dotarea diferitelor facilităţi medicale din ţară şi centre de instruire în situaţiile de urgenţă din România.
Descrierea proiectului
În 2018, KMG International a donat două centre mobile de instruire pentru derularea programelor de formare şi pregătire în descarcerare şi asistenţă medicală de urgenţă destinate paramedicilor SMURD. Cele două centre mobile de instruire au fost prezentate pentru prima dată, înainte de intrarea lor oficială în activitate, elevilor de clasele a VII-a şi a VIII-a din Blejoi, Prahova. 120 de elevi de la şcolile din comună au beneficiat de un curs de prim-ajutor oferit de formatorii de la SMURD.
Proiectul a fost demarat la începutul anului 2018, pentru ca achiziţionarea şi echiparea corespunzătoare a centrelor să se facă în timp util. Centrele au fost inaugurate pe 25 octombrie, la Blejoi, jud. Prahova; costul total al sponsorizării a fost de 100.000 de dolari.
Maşinile vor merge în toată ţara, fiind folosite pentru instruirea personalului specializat al SMURD din marile oraşe din România. Centrele vor putea fi folosite atât pentru formarea paramedicilor SMURD, cât şi pentru cursurile de prim ajutor oferite diferitelor persoane – impactarea populaţiei direct şi indirect, prin îmbunătăţirea şi extinderea instruirii în cadrul SMURD.
Rezultate
În anul 2017, SMURD a asistat 345.520 de cazuri de urgenţă, 321.971 adulţi şi 32.348 copii, în medie 947 de urgenţe pe zi.
Profit operaţional în anul 2018
249,7 mil. dolari
Valoarea investiţiei
100.000 dolari
Potrivit unui anunţ al procurilor, Holmes şi fostul partener Sunny Balwani au “folosit publicitate falsă pentru a încuraja doctorii şi pacienţii să folosească laboratoarele Theranos, în condiţiile în care ştiau că tehnologie nu produce rezultate corecte”.
Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.
În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.
În 2015, Forbes estima averea sa la 4,5 miliarde de dolari; un an mai târziu, aceeaşi publicaţie o cota cu zero dolari în conturi.