BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • Germanii de la Stada, care construiesc o fabrică de medicamente în Turda, au avut vânzări globale de peste 2 mld. euro în S1/2023. „Subsidiara din România a contribuit alături de celelalte pieţe la performanţele financiare consolidate ale grupului”

    Grupul farmaceutic Stada, cu prezenţă în România de peste trei decenii, care construieşte o fabrică de medicamente în Turda, judeţul Cluj, a raportat vânzări totale de 2,1 miliarde de euro în primul semestru din 2023, la nivel de grup. Faţă de S1/2022, vânzările au crescut cu 16% anul acesta. La rezultate a contribuit şi subsidiara locală.

    „Performanţele obţinute de Stada la nivel global (…) reprezintă şi o garanţie a continuării planurilor investiţionale anunţate deja, România fiind una dintre ţările beneficiare. Compania subsidiară din România a contribuit alături de celelalte pieţe la performanţele financiare consolidate ale Grupului. În acelaşi timp, aduce pe piaţa locală resurse financiare pentru construcţia facilităţii de producţie din Turda, adăugând know-how de producţie şi supply chain internaţional, transformând astfel România într-un adevarat hub farmaceutic regional”, a spus Mihai Fugarevici, country manager Stada România, potrivit unui comunicat de presă.

    Stada vinde produse în 120 de ţări, are 20 de fabrici, iar numărul de angajaţi la nivel global a depăşit 13.000 de persoane. În total, în România, Stada are peste 200 de produse distincte în portofoliu. În România, prezenţa Stada include sediul din Bucureşti, un laborator de testare a produselor în Timişoara, dar şi un depozit de medicamente, tot în Timişoara. În plus, compania investeşte 50 mil. euro într-o fabrică de medicamente de la zero

    La nivel de segmente de business, zona de consumer healthcare – medicamente fără reţetă şi suplimente alimentare, au adus peste 870 mil. euro la vânzările grupului din primul semestru din 2023, cu 19% mai mult faţă de perioada similară din anul trecut. Doar acest segment a adus astfel în primele şase luni din an 42% din totalul cifrei de afaceri de pe toate pieţele pe care grupul activează.

    Recent, Stada a achiziţionat mai multe branduri de picături de ochi din portofoliul francezilor de la Sanofi, din portofoliul de consumer healthcare.

    Al doilea segment ca pondere în businessul global al Stada este cel de medicamente generice, care a adus 756 mil. euro în primele şase luni din an, adică 37% din totalul businessului.

    Iar medicamentele biosimilare, al treilea segment al Stada, au ocupat restul de vânzări ale grupului, circa 432 mil. euro în S1/2023, ceea ce înseamnă 21% din vânzările totale.

    „Scopul, valorile şi strategia Stada reprezintă baza pentru creşterea noastră de două cifre în vânzări şi profit. Prin acest input, suntem pe drumul cel bun pentru a depăşi vânzări de 4 miliarde euro şi EBITDA de 1 miliard euro în acest an”, a precizat Peter Goldschmidt – CEO-ul Grupului Stada.

    Grupul Stada este unul dintre cele mai mari companii farma­ceu­tice din Germania şi a intrat pe piaţa ro­mâ­nească printr-o sub­si­diară în anul 1992. Com­pania a mizat pu­ter­nic pe dezvol­tarea por­to­foliului de su­pli­mente alimentare, achi­ziţio­nând pro­ducă­to­rul ceh Walmark în 2019 într-o tran­zacţie interna­ţio­nală. În ianuarie 2022 a fost anunţată o investiţie de 50 milioane de euro într-o fabrică de medicamente în România, în oraşul Turda, judeţul Cluj.

    Este prima investiţie străină în piaţa farmaceutică din ultimii zeci de ani, iar în total sunt estimate să se creeze 375 de noi locuri de muncă. Fabrica va fi construită în parcul industrial Arieş din Turda până în toamna lui 2024.

     


     

  • Germanii de la Stada, care construiesc o fabrică de medicamente în Turda, au avut vânzări globale de peste 2 mld. euro în S1/2023. „Subsidiara din România a contribuit alături de celelalte pieţe la performanţele financiare consolidate ale grupului”

    Grupul farmaceutic Stada, cu prezenţă în România de peste trei decenii, care construieşte o fabrică de medicamente în Turda, judeţul Cluj, a raportat vânzări totale de 2,1 miliarde de euro în primul semestru din 2023, la nivel de grup. Faţă de S1/2022, vânzările au crescut cu 16% anul acesta. La rezultate a contribuit şi subsidiara locală.

    „Performanţele obţinute de Stada la nivel global (…) reprezintă şi o garanţie a continuării planurilor investiţionale anunţate deja, România fiind una dintre ţările beneficiare. Compania subsidiară din România a contribuit alături de celelalte pieţe la performanţele financiare consolidate ale Grupului. În acelaşi timp, aduce pe piaţa locală resurse financiare pentru construcţia facilităţii de producţie din Turda, adăugând know-how de producţie şi supply chain internaţional, transformând astfel România într-un adevarat hub farmaceutic regional”, a spus Mihai Fugarevici, country manager Stada România, potrivit unui comunicat de presă.

    Stada vinde produse în 120 de ţări, are 20 de fabrici, iar numărul de angajaţi la nivel global a depăşit 13.000 de persoane. În total, în România, Stada are peste 200 de produse distincte în portofoliu. În România, prezenţa Stada include sediul din Bucureşti, un laborator de testare a produselor în Timişoara, dar şi un depozit de medicamente, tot în Timişoara. În plus, compania investeşte 50 mil. euro într-o fabrică de medicamente de la zero

    La nivel de segmente de business, zona de consumer healthcare – medicamente fără reţetă şi suplimente alimentare, au adus peste 870 mil. euro la vânzările grupului din primul semestru din 2023, cu 19% mai mult faţă de perioada similară din anul trecut. Doar acest segment a adus astfel în primele şase luni din an 42% din totalul cifrei de afaceri de pe toate pieţele pe care grupul activează.

    Recent, Stada a achiziţionat mai multe branduri de picături de ochi din portofoliul francezilor de la Sanofi, din portofoliul de consumer healthcare.

    Al doilea segment ca pondere în businessul global al Stada este cel de medicamente generice, care a adus 756 mil. euro în primele şase luni din an, adică 37% din totalul businessului.

    Iar medicamentele biosimilare, al treilea segment al Stada, au ocupat restul de vânzări ale grupului, circa 432 mil. euro în S1/2023, ceea ce înseamnă 21% din vânzările totale.

    „Scopul, valorile şi strategia Stada reprezintă baza pentru creşterea noastră de două cifre în vânzări şi profit. Prin acest input, suntem pe drumul cel bun pentru a depăşi vânzări de 4 miliarde euro şi EBITDA de 1 miliard euro în acest an”, a precizat Peter Goldschmidt – CEO-ul Grupului Stada.

    Grupul Stada este unul dintre cele mai mari companii farma­ceu­tice din Germania şi a intrat pe piaţa ro­mâ­nească printr-o sub­si­diară în anul 1992. Com­pania a mizat pu­ter­nic pe dezvol­tarea por­to­foliului de su­pli­mente alimentare, achi­ziţio­nând pro­ducă­to­rul ceh Walmark în 2019 într-o tran­zacţie interna­ţio­nală. În ianuarie 2022 a fost anunţată o investiţie de 50 milioane de euro într-o fabrică de medicamente în România, în oraşul Turda, judeţul Cluj.

    Este prima investiţie străină în piaţa farmaceutică din ultimii zeci de ani, iar în total sunt estimate să se creeze 375 de noi locuri de muncă. Fabrica va fi construită în parcul industrial Arieş din Turda până în toamna lui 2024.

     


     

  • Farmacia Băjan din Vâlcea, o reţea de 28 de unităţi, s-a extins în Bucureşti şi urmăreşte în continuare dezvoltarea. Mihai Băjan, unul dintre acţionarii Farmaciei Băjan: Marii jucători vin cu oferte, dar nu vrem să vindem, suntem un business de familie

    Extindere acolo unde sunt oportuni­tăţi şi servicii de sănătate noi în farmacii sunt pilonii de dezvoltare pentru Farmacia Băjan în perioada următoare, potrivit lui Mihai Băjan, care conduce alături de fratele său reţeaua de 28 de unităţi farmaceutice, cu prezenţă mai ales în judeţul Vâlcea.

    „Am trecut de 100 mil. lei cifră de afa­ceri, nu ne plângem, suntem relativ mulţu­miţi de creştere, suntem în limitele pieţei. Creşterea este una organică, încă ne uităm la extinderea numărului de unităţi, vrem să aducem servicii noi către pacienţi. Suntem la 28 de unităţi în momentul acesta, ne-am mai extins faţă de anii trecuţi. Am mai luat două-trei unităţi anul acesta şi mai vizăm şi alte locaţii. Am deschis o farmacie şi în Bucureşti, la Piaţa Veteranilor“, a spus Mihai Băjan pentru ZF.

    Antreprenorul spune că serviciile noi din farmaciile pe care le conduce ar fi, spre exemplu, deter­mi­narea glicemiei la paci­enţii care îşi doresc această măsurătoare realizată de către specialiştii din farmacie. Deşi nu este un serviciu care să se vadă în profitul farma­ciilor, antreprenorul vede importantă această legătură cu pacienţii, mai ales că farmaciştii sunt specialişti în domeniul sănătăţii şi reprezintă deseori prima in­teracţiune a oamenilor cu sistemul medical. În plus, prin aceste servicii de sănătate se creează şi o fidelizare a oamenilor care trec pragul farmaciilor.

     

    Business de familie

    Bazele Farmaciilor Băjan, unul dintre cele mai puternice businessuri regionale din retailul farmaceutic, au fost puse în urmă cu 28 de ani în Râmnicu Vâlcea de antreprenorul Ilie Băjan, care a pornit un business de la profesia soţiei sale, farmacistă. Ulterior, şi băieţii săi au urmat meseria de farmacist, iar acum se ocupă de dezvoltarea companiei, cu activităţi în judeţele Vâlcea şi Argeş. Businessul rămâne unul de familie, susţine Mihai Băjan.

    „Marii jucători vin să facă oferte, doar că noi nu suntem canalizaţi în această direcţie, dacă am vrea să vindem, ne-am opri cu extinderea. Este un business de familie şi ne uităm să-l dezvoltăm. În acest moment, ne uităm în piaţă, în Bucureşti, să vedem ce mai este disponibil. Noi avem disponibilitatea de a cumpăra“, a completat antreprenorul

    Acţionarul Farmaciilor Băjan spune că previziunile pentru anul 2023 sunt incerte, mai ales în contextul scăderii puterii de cumpărare a oamenilor.

    „În prima parte, anul 2023 a fost similar cu 2022, dar în a doua parte vedem o uşoară scădere pe care o punem pe seama puterii de cumpărare mai scăzută. Este şi partea de concedii care se reflectă în cifra de afaceri. Să vedem ce ne rezervă anul acesta, care văd că vine cu premise destul de sumbre privind inflaţia şi puterea de cumpărare“, a mai adăugat Mihai Băjan.

    În 15 ani s-au adăugat 2.000 de farmacii pe piaţă, astfel că în 2022 datele de la Statistică indică un număr total de 8.135 de unităţi farmaceutice la nivel naţional. Cele mai mari 10 reţele de farmacii după cifra de afaceri realizată în 2022 numără împreună 2.900 de unităţi, ceea ce înseamnă o cotă de 35% din totalul farmaciilor din ţară.

    Farmaciile Băjan sunt una dintre cele mai puternice reţele regionale de farmacii din sudul ţării, cu 28 de unităţi în judeţele Vâlcea şi Argeş, dar şi în Bucureşti. În medalion: Mihai Băjan, acţionar Farmaciile Băjan: Este un business de familie şi ne uităm să-l dezvoltăm.

  • Este oficial: Avem un nou MILIARDAR în România

    Prag depăşit: grupul Farmexim – distribuţie şi farmaciile Help Net – a trecut de 1 miliard de euro în 2022

    Grupul Farmexim, unul dintre cele mai mari gupuri farmaceutice din România, care include distribuitorul de medicamente cu acelaşi nume şi o reţea de 420 de farmacii Help Net, a trecut în 2022 de afaceri cumulate de 1 miliard de euro după o creştere de 28% faţă de anul anterior. Din grup mai face parte şi o companie nou-înfiinţată, El Pharma, care oferă servicii farma altor companii din domeniu.

    Grupul Farmexim a intrat din 2018 sub acţionariatul germanilor de la Phoenix, unul dintre cele mai mari grupuri farmaceutice din Europa. În cinci ani, până în 2022, afacerile cumulate pe piaţa locală din distribuţie şi retail de medicamente au crescut cu 80%.

    După cifrele de afaceri din 2022, distribuitorul de medicamente ocupă poziţia a patra din piaţă, iar reţeaua de farmacii este pe locul al treilea, atât după numărul de unităţi, cât şi după cifra de afaceri. În total, peste 3.000 de angajaţi lucrează în cadrul grupului farmaceutic.

     

     


     

     

  • Parteneriat între Sezamo şi farmaciile Help Net: clienţii supermarketului online pot comanda acum şi medicamente fără reţetă şi suplimente alimentare

    Grupul ceh Rohlik, din care face parte supermaketul online Sezamo România, a extins parteneriatul pe care îl are cu gigantul german Pheonix Group la nivel de grup şi a lansat şi pe plan local categoria “farmacie” împreună cu lanţul de farmacii Help Net. Astfel, acum, pe lângă fructe şi legume, carne, lactate, produse de băcănie, brutărie şi patiserie, produse de îngrijire corporală şi produse de curăţenie pentru casă, clienţii Sezamo pot comanda şi medicamente fără reţetă, vitamine, suplimente alimentare şi dermatocosmetice atât de pe platforma web, cât şi din aplicaţia mobilă. În cadrul grupului Rohlik, categoria “farmacie” mai este disponibilă pe piaţa-mamă în Cehia (rohlik.cz) şi Ungaria (kifli.hu).

    „Suntem primul supermarket online din România care oferă asta şi suntem convinşi că toţi clienţii noştri vor aprecia că atunci când nu sunt în cea mai bună formă, pot sta acasă şi comanda tot de la Sezamo. La asta se adaugă Sezamo Premium, care vine cu o mulţime de beneficii pentru clienţii noştri, dar şi clubul dedicat părinţilor – Sezamini, care oferă livrare gratuită în anumite intervale, dar şi reduceri semnificative produselor din categoriile dedicate. Am spus mereu că suntem customer obsessed şi dovedim asta în fiecare zi”, a declarat Tomáš Chadzivasilis, Chief Executive Officer în cadrul Sezamo România.

    Prin parteneriatul cu Help Net, clienţii Sezamo au acces la toată gama de produse a lanţului de farmacii, mai exact, la peste 2.000 de produse precum medicamente care se eliberează fără reţetă, dermatocosmetice, produse pentru mamă şi copil, vitamine şi suplimente alimentare. Pentru a le putea comanda, utilizatorii Sezamo trebuie să acceseze secţiunea „Farmaciile Help Net” care îi va duce într-un landing page dedicat, de unde îşi pot adăuga în coş produsele tip farmacie dorite. Apoi, trebuie să apese “finalizare comandă”, acţiune care îi va redirecţiona în pagina Sezamo, unde pot alege să plaseze efectiv comanda sau să adauge şi produse de tip supermarket în coş.

    “Colaborarea Help Net – Sezamo este răspunsul nostru la dinamica vieţii cotidiene a pacienţilor, prin care ne propunem să venim şi mai aproape de ei, în demersul Help Net de a lărgi accesul pacienţilor la produse şi servicii de sănătate. Ne bucură şi ne onorează acest proiect, al treilea în cadrul PHOENIX group din care şi Help Net face parte. După prezenţa farmaciilor Benu în portofoliul rohlik.cz şi kifli.hu, acum Help Net se alătură Sezamo.ro pentru a livra sănătate şi stare de bine pacienţilor din România”, a declarat Nikolay Kolev, managing director în caadrul Help Net / Farmexim.

    Cu ocazia lansării noi categorii de produse pe sezamo.ro, clienţii vor avea parte până la finalul lunii iulie de reduceri de până la 25% la o serie de produse disponibile în secţiunea “Farmaciile Help Net”.

    Recent, supermarketul online Sezamo a lansat şi abonamentul Premium de 19 lei/lună sau 190 lei/an prin care clienţii au acces la promoţii şi livrări gratuite. Mai exact, abonamentul Sezamo Premium include livrare gratuită pentru coşuri de cumpărături a căror valoare depăşeşte 150 de lei, clienţii putând alege un interval precis de livrare de 15 minute. În plus, abonaţii Sezamo vor putea face gratuit pe lună şi două comenzi fără limită în ceea ce priveşte valoarea, aceştia putând comanda chiar şi doar un singur măr sau o legătură de morcovi. De asemenea, abonamentul le oferă acces clienţilor Sezamo şi la o gamă de peste 400 de produse cu preţuri reduse cu până la 20%. Totodată, prin serviciul Premium, utilizatorii au prioritate la sloturile de livrare şi livrarea în aceeaşi zi pentru comenzile plasate până la ora 17:00, precum şi posibilitatea de a rezerva timpul de livrare înainte de a plasa comanda.

    Pe lângă abonamentul Premium, Sezamo are şi un club numit Sezamini, dedicat părinţilor şi copiilor cu vârsta de până în 12 ani, dar şi celor care aşteaptă venirea pe lume a unui copil. În această categorie pentru mame şi copii, Sezamo a introdus recent 25 de noi branduri cu peste 150 de produse din categoriile alimente, accesorii pentru bebeluşi, produse dedicate femeilor însărcinate, scutece şi şerveţele umede. Pentru a fi parte din clubul Sezamini, clienţii se pot înscrie gratuit pe pagina dedicată, prin completarea informaţiilor solicitate, iar apoi în calitate de membri beneficiază de livrări gratuite, reduceri şi credite câştigate pentru cumpărăturile făcute.

    Reprezentanţii supermarketului online pe plan local susţin că “Sezamo este un one-stop-shop, o comandă pe sezamo.ro înlocuind până la 7 drumuri în oraş, la farmacie, măcelărie, băcănie, patiserie, piaţă, pet shop şi magazin cu produse pentru diete speciale.”

    Supermarketul online oferă o selecţie de peste 12.000 de produse, precum produse proaspete direct de la fermieri autohtoni, alimente de la artizani locali, dar şi branduri internaţionale de tip supermarket, toate într-un singur loc. Sezamo livrează cu maşini electrice în 3 ore de la plasarea comenzii sau la ora programată, cu intervale de livrare de 15 minute sau o oră. Toate produsele comandate sunt livrate către clienţi din depozitul de 12.000 m2 situat în nordul Bucureştiului, în incinta CTPark, care include spaţii de depozitare ambientală şi unităţi cu temperatură controlată, care permit păstrarea produselor în condiţii cât mai bune şi reducerea costurile de energie.


     

     

  • Un nou miliardar în euro în România. Care este compania ce tocmai a depăşit pragul de 1 miliard de euro, deşi nu este cel mai mare jucător din domeniu

    Prag depăşit: grupul Farmexim – distribuţie şi farmaciile Help Net – a trecut de 1 miliard de euro în 2022

    Grupul Farmexim, unul dintre cele mai mari gupuri farmaceutice din România, care include distribuitorul de medicamente cu acelaşi nume şi o reţea de 420 de farmacii Help Net, a trecut în 2022 de afaceri cumulate de 1 miliard de euro după o creştere de 28% faţă de anul anterior. Din grup mai face parte şi o companie nou-înfiinţată, El Pharma, care oferă servicii farma altor companii din domeniu.

    Grupul Farmexim a intrat din 2018 sub acţionariatul germanilor de la Phoenix, unul dintre cele mai mari grupuri farmaceutice din Europa. În cinci ani, până în 2022, afacerile cumulate pe piaţa locală din distribuţie şi retail de medicamente au crescut cu 80%.

    După cifrele de afaceri din 2022, distribuitorul de medicamente ocupă poziţia a patra din piaţă, iar reţeaua de farmacii este pe locul al treilea, atât după numărul de unităţi, cât şi după cifra de afaceri. În total, peste 3.000 de angajaţi lucrează în cadrul grupului farmaceutic.

     

     


     

     

  • Criză de personal în farmacii şi depozite. Grupul Dr. Max România a angajat peste 100 de nepalezi

    Personalul insuficient dă bătăi de cap şi marilor grupuri din retailul şi distribuţia de medicamente, iar ca soluţie companiile se îndreaptă spre angajaţi din afara României. Astfel, Dr. Max România, al doilea cel mai puternic grup farmaceutic, a angajat oameni din Nepal.

    „Similar cu anul anterior, insuficienţa resurselor umane necesare operării lanţului de farmacii, în special în oraşele medii şi mici, unde nu se mai găsesc farmacişti şi asistenţi de farmacie, rămâne una dintre provocările pe care le avem. Aceeaşi provocare o întâlnim şi la nivelul operării depozitelor, ceea ce ne-a determinat să ne extindem aria de căutare a personalului dincolo de graniţele ţării. Astfel, peste 100 de colegi din Nepal s-au alăturat echipei noastre“, au transmis reprezentanţii Dr. Max România.

    În total, în grup lucrează circa 4.400 de oameni, dintre care cei mai mulţi în farmacii.

    Grupul Dr. Max România a ajuns la 8,9 miliarde de lei (circa 1,8 miliarde de euro) în 2022, după un avans de 26% faţă de anul anterior.

     

  • AstraZeneca elaborează un plan de separare a activităţii din China pe fondul tensiunilor în creştere la nivel global

    Producătorul de medicamente AstraZeneca elaborează un plan de separare a activităţii din China, în timp ce listarea unei unităţi separate în Hong Kong devine o opţiune ofertantă pentru conducerea companiei, a relatat duminică Financial Times.

    Cu toate acestea, este posibil ca o separare să nu aibă loc în cele din urmă, potrivit raportului, listarea entităţii în Shanghai reprezentând, de asemenea, o posibilitate solidă.

    Potrivit preşedintelui AstraZeneca din Beijing, compania ar căuta să opereze în China într-o „manieră patriotică, pro Partidul Comunist”. Anul trecut, ţara a reprezentat 13% din vânzările totale ale AstraZeneca, compania fiind cel mai mare producător de medicamente de pe întreg teritoriul Chinei.

    Divizarea ar putea proteja AstraZeneca de tensiunile dintre China şi alte puteri globale, se arată în raportul FT.

    Potrivit raportului, ideea a fost vehiculată de ani de zile în sânul companiei, dar a fost recent stimulată de o scădere globală a biotehnologiei.

    AstraZeneca a declarat că „refuză să comenteze orice zvon sau speculaţie legată de strategia de viitor a companiei”.

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia: Domnule Premier Marcel Ciolacu, o primă provocare după ce veţi prelua executivul: Guvernul României să cumpere producătorul de medicamente pentru cancer din Sibiu

    Sibiul – da, Batranul Sibiu, oras turistic, cultural, verde, patriarhal – a facut unul dintre cele mai uimitoare salturi de la dezindustrializare la reindustrializare.

    Fabricile de dinainte de 1990, unele extrem de puternice si cunoscute, in care si generatia mea si-a facut practica scolara, au disparut, in locul lor s-au ridicat binecunoscutele si arhinecesarele mall-uri, cladiri de birouri si ansambluri de blocuri de locuit.

    Insa fabricile de dinainte de 1990 din Sibiu, care nu mai produc – acum aducem din import creioane, covoare, instrumente de masurat si haine  – au fost inlocuite de unitatile de manufactura de pe Platforma Industriala de Vest, un cluster care a crescut pe nesimtite in ultimii 10-15 si in care isi au sediul halele de productie ale unor jucatori importanti din domeniul cauciucului, automotive, electrocasnice, bunuri de larg consum, imbracaminte, mancare.

    Judetul Sibiu insemna in 2021 peste 54 de mii de firme inregistrate, o cifra de afaceri agregata de aproape 43 miliarde lei, un profit cumulat de 5,3 miliarde lei si mai mult de 100 de mii de angajati  (date din topfirme.ro, pentru anul 2021).

    Daca avem rezerve ca lui Klaus Iohannis i-a iesit proiectul Romania Educata putem fi foarte siguri ca proiectul Sibiul Reindustrializat este un succes.

    Desigur ca exista si alte orase in care dezindustrializarea, trista si periculoasa, a fost urmata de reindustrializare – ramane insa ingrijorator raportul dintre cele 7000 de fabrici inchise si cele putin peste 1000 construite dupa anul 2000. Si atunci nu ne mira faptul ca Romania este un importator net, cu un deficit de balanta comerciala de 35 miliarde de Euro in 2022.

    Marcel Ciolacu si PSD lanseaza un program de guvernare ambitios, menit sa atraga investitii industriale strategice in industria auto, industria materialelor de constructii, industria alimentara, industria IT, industria farmaceutica, activitati de asistenta spitaliceasca, si fabricarea produselor din cauciuc. Directia strategica este buna, dar pentru ca noi sa fim mai atractivi decat restul tarilor europene care mizeaza pe aceleasi domenii industriale, trebuie sa facem diferenta. Iata cateva idei pentru viitoarea politica de industrializare a Romaniei.

     

    1. Oprirea imediata a scutirilor fiscale care sunt acordate in sectoare economice de tip “prodigy”. Cum sa atragi muncitori si ingineri in industria de prelucrare daca dai facilitati in sectoarele IT, constructii, agricultura?

    2. Criteriile de acordare a ajutorului de stat trebuie regandite din temelii si introduse conditionalitati serioase. Beneficiarii trebuie sa faca dovada ca investesc in sistemul de educatie si ca noile joburi pe care se lauda ca le creaza sunt chiar noi, nu angajati furati de alte companii. Oare a evaluat cineva juridic situatia in care o companie care primeste ajutor de stat il foloseste indirect ca sa fure angajati de alte companii?

    In plus, ajutorul de stat sa fie acordat numai industriei de prelucrare care se obliga ca o parte din viitoarea productie sa fie destinata pentru consumul din Romania, in situatia in care exista un deficit de productie interna.

    3. Companiile care inregistreaza o cifra de afaceri de un anumit nivel din importuri sa fie incurajate sa isi deschida unitati de productie in Romania. Este cea mai eleganta si reciproc avantajoasa solutie de fructificare a competentei celor care au cifre de afaceri de sute de milioane de lei cu o mana de angajati: sa produca in Romania. Ii mai spun unii off-set.

    4. O atentie speciala trebuie data companiilor de productie infiintate de antreprenori romani, care nu au accesul la finantare, lanturi de aprovizionare si piete de desfacere pe care il au marile corporatii internationale. De fapt, exista o tendinta destul de evidenta de exit a antreprenorilor din companiile pe care le-au infiintat, fie din motive de competitivitate fie pentru ca nu exista a doua sau a treia generatie in familie care sa preia stafeta.

    5. Si, de ce nu? Sa fie cumparate de catre statul roman unitatile de productie dezoltate de antreprenori romani sau de multinationale care doresc sa iasa din sectorul de productie industriala. S-a infiintat

    Agentia Romana pentru Investitii si Comert Exterior, sa fie utilizata si pentru astfel de tranzactii.

    Romania trebuia sa fie mai atractiva decat restul Uniunii Europene pentru a atrage investitii de productie si in acelasi timp trebuie sa continue sa sprijine mai bine fabricile deja existente in tara.

    Asadar, revin la provocarea din titlu, Domnule Premier Marcel Ciolacu. In linie cu planul de dezvoltare a unor industrii competitive in Romania, cumparati producatorul de medicamente din Sibiu, o bijuterie tehnologica destinata productiei de medicamente de cancer, la cheie, care poate face diferenta in acest sector economic de referinta.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • MApN cumpără medicamente în valoare de peste 53 de milioane de lei. Vezi ce medicamente cumpara

    Ministerul Apărării Naţionale cumpără medicamente, în valoare de maximum  53.281.871 lei, pentru mai multe unităţi militare. Potrivit anunţului, MApN intenţionează să cumpere, printre altele, Vitamax Efervescent, Zdrovit Anticârcel, Diazepam, Extraveral, Smecta şi Ginseng Tonic.

    MApN a lansat o licitaţie pentru încheierea unui acord cadru centralizat pentru 24 luni de furnizare medicamente.

    Valoarea totală estimată este de maximum 53.281.871,12 lei.

    Potrivit anunţului, MApN intenţionează să cumpere, printre altele, Antinevralgic, Vitamax Efervescent, Zdrovit Anticârcel, Diazepam, Extraveral, Prazolex, Smecta şi Ginseng Tonic sau echivalente.

    Termenul limită pentru primirea ofertelor este 10 iulie.