BusinessMagazin

Tag: maxim

  • Veşti proaste pentru economia Marii Britanii: Inflaţia a atins nivelul maxim din ultimii 30 de ani

    Inflaţia din Regatul Unit a urcat în decembrie până la 5,4%, maximul ultimilor 30 de ani, au arătat datele publicate miercuri, ceea ce a condus la creşterea costului vieţii şi a mărit posibilitatea ca Banca Angliei să crească din nou ratele dobânzilor, scrie Business Insider.

    Mulţi economişti sunt de părere că preţurile vor continua să crească în lunile următoare, Banca Angliei aşteptând ca inflaţia să urce la 6% în primăvară.

    Cifra de 5,4% a indicelui preţurilor de consum pentru decembrie marchează maximul ultimilor 30 de ani, potrivit Oficiului Naţional de Statistică. Acesta a indicat că preţurile bunurilor şi serviciilor din Regatul Unit au fost în medie cu 5,4% mai scumpe în decembrie decât au fost cu un an mai devreme.

    Inflaţia a surprins analiştii, care se aşteptau la o creştere la 5,2%. Creşterea reală reprezintă un salt semnificativ faţă de cifra de 5,1% din noiembrie.

    Lira sterlină a rămas constantă în raport cu dolarul, la 1,34 USD, la scurt timp după publicarea datelor. Indicele bursier FTSE 100 din Londra a scăzut cu 0,18%.

    „Este probabil ca inflaţia să rămână aproape de ratele actuale în T1 2022, înainte de a creşte din nou în aprilie”, a declarat Martin Beck, consilier economic şef al EY Item Club.

    Beck şi alţi economişti au spus că o creştere bruscă a plafonului preţului energiei din Marea Britanie în aprilie va duce probabil la creşterea bruscă a inflaţiei.

    „Este probabil ca inflaţia să ajungă undeva la 6%, cu posibilitatea de a creşte în continuare”, a spus Beck, conform sursei citate.

    Cu toate acestea, analistul este de părere că inflaţia ar trebui să se modereze în a doua jumătate a anului 2022 şi în 2023, odată cu estomparea crizei coronavirusului şi cu posibilele ieftiniri ale petrolului şi gazelor.

    Banca Angliei a majorat ratele dobânzilor de la un minim record de 0,1% la 0,25% în decembrie, iar comercianţii se aşteaptă la noi creşteri în 2022.

    Ambrose Crofton, strateg de piaţă globală la JP Morgan Asset Management, a declarat:

    „Credem că Banca Angliei va creşte ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază în februarie. Anticipăm că, pe viitor, aceste rate vor continua să crească”.

     

  • Bitcoinul se îndreaptă către cea mai slabă săptămână din ultimele luni, pe măsură ce presiunile cu privire la vânzări rămân ridicate

    Bitcoinul a scăzut vineri la minimul ultimei luni şi se îndreaptă către cea mai slabă săptămână din ultimele şase luni, pe măsură ce traderii au marcat profituri după un lung raliu, o parte din decizii fiind luate pe fondul prăbuşirii exchange-ului cu expunere pe crypto Mt Gox, transmite Reuters.

    Cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă atinge acum 57.000 de dolari, minus cu 4% în ultimele 24 de ore, şi ajunsese anterior la 55.980 de dolari, cel mai slab nivel de la mijlocul lunii octombrie, cu 20% sub maximul de săptămâna trecută.

    „Presiunile privind vânzările au fost constante”, spune Matthew Dibb, director operaţional al managerului de crypto-active Stack Funds, care se aşteaptă că moneda să îşi găsească un nou nivel de susţinere la 53.000 de dolari.

    Bitcoinul a scăzut cu 13% săptămâna aceasta, însă este pe plus cu peste 90% de la începutul anului.

    Dibb susţine că unii investitori se tem cu privire la posibilitatea unui nou val de vânzări, în contextul în care o instanţă de judecată din Tokyo îşi va da acordul cu privire la plata unor creditori ai Mt Gox, un exchange de criptomonede care s-a prăbuşit în 2014 după ce a pierdut jumătate de miliard de dolari în Bitcoin. La acea vreme, Mt Gox — care era cel mai mare exchange cu expunere pe crypto din lume — a pierdut monedele a mii de clienţi, o parte din deţineri fiind ulterior găsite. Bloomberg estimează că plăţile vor reprezenta o fracţiune din cantităţile deţinute iniţial de creditori.

    „Cei afectaţi vor primi o cantitate mare de Bitcoin, cel mai probabil în T1 sau T2 din 2022, ceea ce a stârnit frici în piaţă”, susţine Dibb, adăugând că majoritatea creditorilor vor vinde, cel mai probabil, deţinerile.

    Ether, a doua cea mai mare monedă virtuală, se află la cel mai scăzut nivel al ultimelor trei săptămâni, circa 4.100 de dolari, cu un minus de 13% săptămâna aceasta.

    Bitcoinul şi Ether au suferit pierderi într-o perioadă în care sentimentul general a pieţelor globale s-a îndreptat în ultimele zile către temerile privind creşterea economică, ratele dobânzilor şi ritmul inflaţiei.

    „Perspectivele pe termen lung ale Bitcoinului sunt în continuare pozitive. Însă apele din următoarele luni vor rămâne tulburi deoarece investitorii instituţionali vor fi atenţi dacă Rezerva Federală va ridica ratele dobânzilor, declanşând astfel un selloff al activelor de risc, incluzând aici şi Bitcoinul”, spune Edward Moya, analist al grupul de tranzacţionare Oanda.

     

  • FAO: Preţurile alimentelor, la maximul ultimilor 10 ani. Faţă de septembrie 2020, preţurile s-au majorat cu 33% la nivel global

    Preţurile globale ale alimentelor au crescut în septembrie pentru a doua lună consecutivă şi au ajuns la maximul ultimului deceniu, alimentate de creşterile înregistrate de cereale şi uleiuri vegetale, spune Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură din cadrul ONU (FAO), potrivit Reuters.

    De asemenea, agenţia cu sediul în Roma a prezis o producţie record de cereale în 2021, însă a declarat că va fi depăşită de prognozele privind nivelul de consum.

    Indicele FAO al mâncării, care monitorizează preţurile internaţionale ale celor mai comercializate produse alimentare, a înregistrat luna trecută o medie de 130 de puncte, cel mai ridicat rezultat din septembrie 2011. În august, indicele a ajuns la 128,5.

    Guvernele din toată lumea, faţă în faţă cu o provocare majoră: cea mai scumpă mâncare din ultima jumătate de secol

    Raportat la luna septembrie a anului trecut, preţurile au crescut cu 32,8%. La nivel global, preţurile mărfurilor agricole au crescut abrupt de-a lungul ultimului an, influenţate de problemele proceselor de recoltare şi cererii Republicii Populare Chineze.

    Indicele FAO pentru cereale a crescut în septembrie cu 2% prin comparaţie cu luna precedentă, în contextul în care preţurile produselor din grâu s-au majorat cu aproape 4%, agenţia ONU notând în acest sens abilităţile slabe de export şi cererea tot mai mare.

    În septembrie, preţurile uleiurilor vegetale au înregistrat o creştere de 1,7% faţă de luna precedentă şi de 60% prin raport cu aceeaşi perioadă din 2020.

    În cazul producţiei generale de cereale, FAO a estimat o recoltă record la nivel mondial, de 2,8 miliarde de tone, acţiunile marilor producători urmând să scadă uşor în 2021/2022, însă la un nivel confortabil pentru investitori.

     

  • Dobânzile pe piaţa interbancară continuă să crească: ROBOR la 3 luni a ajuns joi la 2,10%, maximul ultimului an

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, şi-a accelerat tendinţa de creştere fiind cotat joi la 2,10%, faţă de 2,07% miercuri şi peste nivelul de la începutul anului, când era 2,01%.

    De altfel, valoarea de astăzi a ROBOR la trei luni este cea mai mare din ultimul an, un nivel similar fiind înregistrat în 7 octombrie 2020, potrivit datelor agregate de la BNR.

    Dobânda interbancară ROBOR la trei luni a oscilat în lunile de vară preponderent în jurul nivelului de 1,5%, iar în ultimele zile din august şi în septembrie, în special în ultima săptămână, a intrat pe o pantă ascendentă.

    Astfel, începând cu data de 24 septembrie 2021, când ROBOR la trei luni a fost cotat la 1,65%, indicele a continuat să crească zilnic astfel că majorarea înregistrată în perioada 24 septembrie – 7 octombrie a fost de peste 27%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni. Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat la 2,18%, de la 2,16% miercuri, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 2,25% de la 2,22%.

  • Nou maxim istoric pentru euro. Este aproape de pragul de 5 lei

    Cu 4,9495 lei, euro atinge miercuri un nou maxim istoric în raport cu leul şi este aproape de pragul psihologic de 5 lei.

    Creşterea este de 0,02% faţă de cursul de marţi.

    Euro a început anul la un curs de 4,8691 lei.

    Dolarul american este cotat la 4,2188 lei, în creştere cu 0,02%, iar lira sterlină la 5,7509 lei, în scădere.

    Gramul de aur este cotat la 240,9126 lei, în creştere faţă de cursul anterior.

     

     

     

  • Bitcoin, ajuns din nou la 50.000 de dolari. Criptomoneda marchează maximul ultimelor trei luni, după ce scăzuse recent sub pragul de 30.000 de dolari

    Bitcoinul, cea mai valoroasă monedă digitală din lume, a crescut cu 1,78% în ultimele 24 de ore şi a ajuns la 50.321 de dolari, depăşind pragul de 50.000 de dolari pentru prima dată de la începutul lunii mai încoace, potrivit CNBC.

    Criptomoneda a stabilit un record absolut la jumătatea lui aprilie (circa 64.000 de dolari), însă pierderile s-au accentuat constant în lunile ulterioare, Bitcoinul scăzând la un moment dat în luna iulie sub pragul psihologic de 30.000 de dolari. Rezultatele au fost influenţate în mare parte de represaliile autorităţilor din China, care au forţat închiderea operaţiunilor de minare de-a lungul verii.

    Însă de la jumătatea lunii iulie, Bitcoinul a obţinut creşteri considerabile.

    De altfel, spaţiul crypto a beneficiat în urma deciziei Coinbase prin care vor fi adăugaţi în bilanţul contabil al companiei 500 de milioane de dolari în criptomonede, societatea urmând să aloce 10% din profituri într-un portofoliu compus din crypto-active.

    Luni, PayPal a declarat că va lansa un serviciu care va permite cumpărarea, deţinerea şi vânzarea de monede virtuale în Regatul Unit.

    Vijay Ayyar, şeful diviziei de business development din cadrul exchange-ului cu expunere pe criptomonede Luno, spune că a existat o rundă masivă de achiziţii la preţul de 29.000-30.000 de dolari, când Bitcoinul putea fi cumpărat la un discount de peste 50%, imediat după maximul stabilit în aprilie.

    Gigantul bancar JPMorgan, condus de Jamie Dimon, care şi-a exprimat în repetate rânduri scepticismul cu privire la industria crypto, deschide discret accesul la şase fonduri cu expunere pe criptomonede

    „Mulţi jucători au profitat de aceste preţuri”, susţine Ayyar, adăugând că Bitcoinul ar putea testa din nou posibilitatea unui nou record de valoare.

    Capitalizarea pieţei criptomonedelor a urcat duminică la 2,16 trilioane de dolari, conform datelor agregate de CoinMarketCap, depăşind pragul de 2.000 de miliarde de dolari pentru prima dată în ultimele trei luni.

     

  • Fostul preşedinte Trump scoate capul la suprafaţă şi numeşte Bitcoin o „escrocherie” îndreptată împotriva dolarului: Criptomoneda, cu 50% sub maximul atins la jumătatea primăverii

    Fostul preşedinte american Donald Trump a lansat o rundă de atacuri împotriva Bitcoin, numindu-l o „escrocherie îndreptată împotriva dolarului” pe care autorităţile americane ar trebui să o monitorizeze mai intens, potrivit unui interviu difuzat pe Fox Business Network, citat de Forbes.

    Comentariile lui Trump au părut să fi cauzat o scădere în valoarea celei mai puternice criptomonede din lume, preţul unui Bitcoin înregistrând la scurt timp după interviu un minus de 1,3%. Ulterior, moneda a ajuns la 32.823 de dolari, în scădere cu circa 8%, însă nu este clar în ce măsură au fost influenţate rezultatele de către declaraţiile lui Trump .

    „Bitcoin-ul pare o înşelătorie. Nu îmi place pentru că este o altă monedă care concurează cu dolarul. Vreau ca dolarul să fie moneda planetei. Asta am spus mereu”, a declarat fostul lider de la Casa Albă.

    Nu este prima dată când Trump şi-a exprimat opiniile cu privire la Bitcoin. Preţul monedei digitale a scăzut cu aproximativ 10.000 de dolari în 2019 după ce preşedintele de atunci al SUA a anunţat că nu este „fanul Bitcoin-ului şi altor criptomonede”.

    John Bolton, consilier privind securitatea naţională în cadrul administraţiei Trump, susţine că fostul preşedinte al Statelor Unite a vorbit „de mai multe ori” în ceea ce priveşte interzicerea criptomonedei.

    Totodată, Trump nu este singurul miliardar care şi-a exprimat scepticismul cu privire la piaţa crypto. Warren Buffett a criticat în mod constant Bitcoin-ul, sentiment împărtăşit şi de vicepreşedintele Berkshire Hathaway Charlie Munger.

    Cu o valoare de aproape 33.000 de dolari, cea mai valoroasă monedă virtuală se află la 50% sub recordul stabilit la jumătatea lunii aprilie.

    Unul dintre motivele din spatele declinul ar consta în ştirea conform căreia autorităţile americane au reuşit să captureze 2,3 milioane de dolari plătiţi în Bitcoin către hackerii care au atacat luna trecută Colonial Pipeline. Compania care operează reţeaua de combustibili a plătit 5 milioane de dolari grupului de hackeri, însă Departamentul de Justiţie din SUA a declarat ulterior că a recapturat o parte dintre aceste fonduri.

    Momentan nu este clar cum au reuşit autorităţile americane să obţină acces la cheia privată care a deblocat portofelul Bitcoin al grupului. În plus, utilizarea criptomonedei şi recuperarea ulterioară a fondurilor arată că Bitcoin-ul nu este atât de anonim şi nedetectabil cum s-a crezut până acum, putând deveni un catalizator pentru ultima serie de scăderi, notează Investing.com.

     

  • 4iG, compania din Ungaria care urmează să cumpere operaţiunile Digi, şi din acţionariatul căruia face parte şi un apropiat al premierului maghiar Viktor Orban

    4iG, operator de pe piaţa de IT şi telecomunicaţii din Ungaria, înregistrează marţi dimineaţă o apreciere de până la 8% a preţului unei acţiuni, la circa 688 de forinţi pe unitate (circa 1,9 euro) la bursa de la Budapesta în contextul în care compania a încheiat un acord preliminar şi neobligatoriu cu Digi pentru achiziţionarea operaţiunilor din Ungaria.

    Astfel, 4iG, din acţionariatul căruia face parte şi Lorinc Meszaros, cel mai bogat om din Ungaria şi despre care agenţia de presă Bloomberg scrie că este un apropiat al premierului Viktor Orban, ajunge la maximul din vara anului 2019 încoace, respectiv o capitalizare de aproape 63 miliarde de forinţi (circa 174 mil. euro).

    Digi Communications a anunţat ieri că grupul a încheiat un acord preliminar neobligatoriu pentru vânzarea subsidiarelor din Ungaria către 4iG. Achiziţia ar urma să fie finalizată până în luna septembrie a anului 2021, după ce se va încheia procesul de due-diligence pentru Digi Ungaria si filialele sale, se va semna contractul de vânzare-cumpărare, pe baza acordului autorităţii de concurenţă. Acţiunile Digi urcă cu aproape 8% la bursa de la Bucureşti.

    Ungaria este a treia cea mai mare piaţa a grupului, reprezentând circa 200 mil euro din veniturile sale consolidate de 1,28 mld. euro, cu un EBITDA ajustat de 54 mil. euro (din 479,8 mil. euro la nivel de grup).

    Digi Ungaria este un operator de servicii de telecomunicaţii cu o poziţie de top pe piaţa locală, prezent de 23 de ani în Ungaria unde oferă un portofoliu complet de servicii de televiziune prin cablu şi satelit (DTH), date fixe şi mobile şi telefonie fixă şi mobilă. Digi Ungaria furniza servicii către mai mult de 1,1 milioane de abonaţi la nivel naţional şi înregistra peste 2,5 milioane de unităţi generatoare de venituri (RGU), la 31 decembrie 2020.

     

     

  • Impactul pe termen lung al pandemiei: Nivelul şomajului din Marea Britanie ajunge la maximul ultimilor cinci ani. Milioane de oameni rămân în concediu fără plată

    Rata şomajului din Regatul Unit a crescut la 5,1% luna trecută, maximul ultimilor cinci ani, pe măsură ce coronavirusul continuă să afecteze economia britanică, arată datele Biroului Naţional de Statistică din UK (ONS), potrivit The Independent.

    Aproximativ 1,74 de milioane de oameni nu aveau loc de muncă în ultimul trimestru din 2020, cu 454.000 peste aceeaşi perioadă din 2019, nivelul şomajului înregistrând astfel cel mai mare ritm de creştere de la ultima criză financiară încoace.

    Totuşi, ONS a anunţat că luna ianuarie a venit cu plus de 83.000 de locuri de muncă noi şi, deşi numărul de şomeri este cu 726.000 peste datele de la începutul pandemiei, rata şomajului începe să revină la normal.

    Însă experţii se tem că impactul generat de COVID-19 nu se reflectă în datele ONS deoarece câteva milioane de oameni rămân în prezent în concediu fără plată, iar rata şomajului poate creşte din nou odată cu încheierea schemelor guvernamentale de susţinere.

    Un studiu citat de BBC arată că peste jumătate din companiile  britanice plănuiesc să efectueze angajări în T1/2021. Sectoarele cu cele mai puternice intenţii de angajare includ asistenţa medicală, finanţele şi asigurările, educaţia şi TIC.

     

  • Preţul petrolului urcă la maximul a 13 luni pe fondul reducerii livrărilor

    Preţurile petrolului au crescut joi, pentru a patra sesiune consecutivă, la cel mai înalt nivel din ultimele 13 luni, susţinute de politicile de relaxare monetară şi de producţia mai mică din Statele Unite, anunţă Reuters.

    Petrolul Brent cu livrarea în aprilie a câştigat 19 cenţi, 0,3%, până la 67,23 dolari pe baril, în timp ce referinţa americană West Texas a ajuns la 63,30 dolari pe baril, în creştere cu 8 cenţi, sau 0,1%.

    Ambele contracte au atins cel mai mare nivel din ianuarie 2020, la începutul sesiunii, cu Brent la 67,44 dolari şi WTI la 63,67 dolari.

    Asigurările oferite d eFED că ratele dobânzilor vor rămâne scăzute pentru o vreme au stimulat apetitul pentru risc al investitorilor.

    Vremea rece din Texas a provocat redus producţia de petrol de ţiţei cu peste 10%, sau 1 milion de barili pe zi (bpd) săptămâna trecută, a anunţat Energy Information Administration.

    Aprovizionarea cu combustibil a celui mai mare consumator de petrol din lume s-ar putea, de asemenea, să se înrăutăţească, întrucât intrările sale de petrol pentru rafinărie au scăzut la cel mai redus nivel din septembrie 2008.

    Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol şi aliaţii acestora, inclusiv Rusia, un grup cunoscut sub numele de OPEC +, urmează să se întâlnească pe 4 martie.

    Grupul va discuta o reducere modestă a livrărilor de petrol din aprilie, având în vedere redresarea preţurilor, au spus surse OPEC +, deşi unii sugerează menţinerea constantă pentru moment, având în vedere riscurile legate de evoluţia pandemiei.