BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Christian Năsulea despre scandalul impozitării sectorului IT. “Toată lumea trebuie impozitată la fel şi toată lumea trebuie impozitată mai puţin”

    Scandalul impozitării sectorului IT a stârnit mai multe reacţii şi discuţii în contradictoriu. Pe de-o parte s-au aflat cei care susţin că toată lumea ar trebui impozitată la fel, pe de altă parte cei care sunt de părere că facilităţile fiscale acordate sectorului IT au contribuit masiv la dezvoltarea acestuia din ultimii ani şi că ar trebui ca această practică să continue. Profesorul universitar Christian Năsulea este de părere că dezvoltarea sectorului IT pe baza facilităţilor fiscale duce la o concluzie: toată lumea ar trebui impozitată mai puţin.

    „Avem o chestiune în economie care se numeşte curba Laffer şi care practic arată că există un punct optim în care statul colectează cei mai mulţi bani la buget şi că acest punct optim nu este acolo unde taxele sunt foarte mari, ci undeva unde taxele sunt relativ mici, suportabile, la un nivel pe care populaţia îl simte ca fiind just. Este o greşeală să crezi că vei colecta mai mulţi bani la buget crescând taxele”, a spus lect. univ. dr. Christian Năsulea, profesor de economie în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Astfel, profesorul a adus un argument pentru care dimensiunea şi numărul de taxe să fie mai mici în România. De asemenea, în cadrul interviului acordat revistei Business Magazin, Christian Năsulea mai spune că facilităţile fiscale acordate sectorului IT şi dezvoltarea ulterioară a acestuia arată că toate sectoarele ar trebui impozitate mai puţin.

    „E corect ca munca să fie impozitată la fel. Toată munca, până la urmă, e tot muncă. Munca pe care o depune un programator nu e cu nimic mai specială decât munca pe care o depune un şofer de TIR. Sunt tot nişte oameni, care cu eforturile şi capacităţile lor generează valoare adăugată. Ar trebui ca terenul de joc să fie egal pentru toată lumea, toată lumea să fie egală în faţa legii fiscale. Concluzia pe care putem să o tragem, văzând ce bine a mers sectorul IT scutit de impozite, este că ar trebui să impozităm mai puţin pe toată lumea.”

    Christian Năsulea mai crede că aparatul bugetar român actual este supradimensionat şi neproductiv, iar o parte dintre angajaţii din sectorul public ar putea contribui la dezvoltarea economică din România şi ar putea avea venituri mai mari în sectorul privat.

    „De fapt, trebuie să încetăm să mai luăm atât de mulţi bani de la oamenii productivi şi să facem sectorul public să fie mai mic, pentru că oricum un sector public atât de mare nu ne ajută, nu îi ajută nici pe oamenii aceia care sunt angajaţi acolo, de fapt, pentru că îi ţine blocaţi într-un fel de capcană a sărăciei. Ar avea venituri mai mari dacă s-ar duce să lucreze într-un sector privat care să nu fie tras înapoi atât de mult de greutatea sectorului public. Ar trebui să muncească mai mult, dar nu ar fi blocaţi într-un dead-end job (fără perspective – n.red.).”

    De asemenea, în ideea în care s-ar putea lua o măsură pentru creşterea colectării de taxe la bugetul de stat, profesorul mai crede că, dacă este greu să se reducă dimensiunea taxelor, numărul taxelor ar putea scădea şi astfel statul ar fi mai performant în colectarea acestora.

    „În primul rând cred că ne dezavantajează foarte tare în România faptul că avem taxe foarte mari şi foarte multe. Este mai greu să scazi foarte rapid dimensiunea taxelor, dar cred că se poate face ceva ca să scadă rapid numărul lor. Dacă s-ar putea ajunge de la zecile de taxe, impozite, accize şi contribuţii care trebui plătite în momentul de faţă, la o structură mai fiabilă cu un număr foarte mic de taxe şi contribuţii, ca să poată fi făcute declaraţiile mult mai uşor, cred că ne-ar ajuta enorm. Asta ar fi măsura numărul unu care ar trebui luată astăzi de Ministerul de Finanţe.”

    Continuând ideea optimizării fiscal-bugetare şi creşterea calităţii vieţii populaţiei, Năsulea mai spune că este nevoie de o reformă şi în zona serviciilor educaţionale. El dă ca exemplu ideea voucherelor, în care statul colectează banii pentru educaţie şi acordă automat un voucher pentru fiecare copil, cu care părinţii să se poată duce să achiziţioneze de unde doresc servicii educaţionale pentru copiii lor.

    „Este ineficient să fii obligat, ca părinte, să duci copilul la o şcoală pe care tu nu o consideri OK şi să fie nevoie să plăteşti suplimentar nişte sume ca să îi iei meditaţii dacă vrei să aibă parte de o educaţie de calitate. Învăţământul ar fi în continuare obligatoriu şi gratuit pentru copii, însă, lăsând decizia de achiziţionare a serviciilor educaţionale în mâinile părinţilor, am crea o piaţă concurenţială care ar duce la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii în învăţământul românesc.”

    Sectorul public arhaic şi sectorul privat în era tehnologiei

    România se află pe locurile de la coada clasamentului european în ceea ce priveşte gradul de digitalizare în sectorul public, dar şi în ceea ce priveşte competenţele digitale ale populaţiei. Cu toate acestea, sectorul IT este unul foarte dezvoltat, iar competenţele românilor din domeniu sunt recunoscute la nivel mondial.

    „Facem confuzia de a considera că statul român este egal cu România. România este o ţară care, din punct de vedere tehnologic, este foarte avansată. În mediul privat se întâmplă lucruri absolut incredibile”, explică profesorul. „România este, de fapt, superdezvoltată din acest punct de vedere; suntem în urmă doar în ceea ce priveşte sectorul public. Statul român este cel care este arhaic, care nu progresează, pentru că avem un stat supradimensionat, pentru că motivaţia celor care au condus în ultimii ani nu a fost să ducă societatea mai departe, ci să obţină foloase în nume propriu, şi astfel am ajuns să fim neperformanţi în domeniul ăsta.” Mai mult decât atât, completează Năsulea, sectorul public este cel care trage în jos sectorul privat.

    În următorii 15-20 de ani se vor accentua efectele a ceea ce se vede deja manifestându-se acolo unde apar tehnologii noi care schimbă modelele tradiţionale. Se observă că în foarte multe domenii apar tehnologii care schimbă regulile jocului din acel sector, mai spune profesorul, oferind exemplul conflictului dintre companiile de ridesharing şi cele de taxi.

    „Avem ca exemplu conflictul dintre Uber şi firmele de taxi, care, în opinia mea, este rezultatul unei schimbări ireversibile. Intrarea pe piaţă a serviciilor de ridesharing a schimbat modelul tradiţional de alocare a resurselor pe piaţa transportului de persoane, într-un mod care face să fie practic imposibil să stăm pe loc sau să ne mai întoarcem la modul în care se făceau lucrurile înainte. Oamenii care se luptă astăzi cu schimbarea asta sunt ca birjarii de acum 100 de ani care protestau împotriva automobilului. Nu au putut să oprească automobilul şi de fapt este nerezonabil să încerci să te lupţi cu o schimbare de genul acesta. Cred că acesta este trendul, acesta este tipul de modificări care se vor manifesta în toate sectoarele economice.”

    O altă tendinţă de viitor este mobilitatea ridicată a forţei de muncă şi a oamenilor în general. Persoanele nu se mai identifică neapărat cu locul în care s-au născut şi tind să aibă o mobilitate mult mai mare decât în trecut, crede Năsulea. „Ce observ eu, din interacţiunea cu studenţi din diverse ţări, este o creştere a mobilităţii oamenilor. Văd tot mai mulţi studenţi care, de exemplu, sunt născuţi în Guatemala, au făcut facultatea undeva în SUA, după care au venit în Europa să deschidă un start-up în Berlin, după care s-au înscris la un master în Marea Britanie şi s-au mutat în ultimul an la Sofia ca să lucreze în consultanţă. Este şi mai interesant că acest fenomen nu se manifestă doar într-o anumită pătură a societăţii, ci la nivel general. Aceasta este o modificare substanţială care a început recent şi va schimba regulile jocului.”

    Una dintre tehnologiile viitorului este blockchain, specialiştii apreciindu-i utilitatea în diferite zone – cu precădere în sistemul public, dar implementată de obicei în sectorul privat. Astfel, tehnologia blockchain ar putea fi folosită, spre exemplu, pentru a rezolva probleme legate de proprietate, eliminând în timp mare parte a litigiilor legate de cine deţine un teren, explică Năsulea. „Dacă ar fi folosit un blockchain pentru a securiza aceste date, ar fi preîntâmpinate problemele foarte frecvente în unele ţări, unde drepturile de proprietate asupra terenurilor sunt slabe pentru că nu există suficiente informaţii.” Tehnologia aceasta ar putea să scutească sistemul public de cheltuieli suplimentare cu personalul şi expertizele; de asemenea, ar putea elimina sau reduce riscul de fraudă.

    Întrebat ce crede despre datele de creştere economică ale României şi la nivel global, profesorul crede că cifrele nu sunt foarte concluzive şi că ar trebui o mai mare transparenţă când vine vorba de modul de calcul al acestora.

    „În România am declarat câţiva ani la rând rate de creştere economică mari. E important să înţelegem modul în care se calculează aceste creşteri şi e greu de spus câtă semnificaţie au cifrele acestea fără să avem acces la metoda de calcul. Oare modul în care s-au calculat datele este corect? Oare au fost luate în considerare toate variabilele? Oare cât de mari sunt acele porţiuni ale economiei care nu pot fi măsurate?”

    Printre porţiunile economice care nu pot fi măsurate cu precizie şi pot fi doar estimate se numără şi economia informală. Activităţile economice care implică mărfuri interzise sau produse legale, dar comercializate ilegal sunt dificil de măsurat din simplul motiv că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. De asemenea, economia informală se poate referi şi la activităţi cum ar fi remiterile din străinătate sau darul de nuntă.

    „De exemplu, în cazul estimării dimensiunii economiei informale în 2005-2006, aveam remiteri din străinătate pentru care unele estimări vorbeau chiar de 5% din PIB, altele de 10% din PIB, am văzut şi estimări care vorbeau despre 12% din PIB-ul României. Era vorba despre bani care veneau prin Western Union sau cash pe autocar de la români care lucrau afară. Plauzibil, pentru că aveam la momentul respectiv oficial aproape un milion de români în străinătate, neoficial mai degrabă în jur de 2 milioane.”

    Economia României creşte în continuare mai ales pentru că economia României nu ţine atât de mult de ceea ce se întâmplă în sectorul public, ci mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, mai opinează Christian Năsulea.

    „Ca să fac o glumă, în SUA, în timpul campaniei electorale a preşedintelui Trump, mulţi oameni nu spuneau: «Uite, astea sunt datele», ci spuneau: «Eu simt că situaţia e aşa». Ei bine, eu «simt» că economia la nivel mondial este în creştere, la fel «simt» că în România economia este în creştere, în ciuda multelor măsuri foarte proaste luate de către guvernul României în ultimii ani, în ciuda faptului că deciziile proaste par să depăşească numeric cu mult deciziile bune. Dacă sectorul public ar fi mult mai mic, economia ar fi influenţată pozitiv şi mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, probabil atunci am «simţi» cu toţii că lucrurile merg şi mai bine decât «simţim» că se întâmplă în acest moment.”

  • Deputat USR, către Dăncilă: Aţi zis că luaţi măsuri. Arătaţi că nu sunt doar declaraţii populiste

    „Statul român poate şi are datoria să le asigure tuturor cetăţenilor, inclusiv cele peste 51% femei egalitatea de drepturi şi de şanse garantate constituţional, legal. Printre acestea se numără şi siguranţa persoanei şi dreptul la viaţă, iar autorităţile locale şi centrale nu se mai pot ascunde după demisii şi ţapi ispăşitori.

    Fac un apel la responsabilitate din partea dumneavoastră în implementarea în instituţiile din subordine a unor programe reale de educare a personalului angajat pentru a trata cu profesionalism, conştiinciozitate şi empatie a tuturor solicitărilor fetelor şi femeilor aflate în situaţii de vulnerabilitate sau pericol. Fac un apel la celeritate din partea dumneavoastră în demararea unei colaborări reale cu societatea civilă, cu acele organizaţii care de ani de zile fac treaba statului român în ceea ce priveşte victimele violenţei de orice fel şi educaţia în spiritul egalităţii de şanse şi de gen.

    Aţi menţionat de nenumărate ori că veţi lua măsurile ce se impun pentru că sunteţi femeie şi mamă. Demonstraţi că acestea nu sunt doar declaraţii populiste în pregătirea campaniei electorale ce va debuta curând şi acţionaţi aşa cum vă dictează conştiinţa de mamă şi femeie, precum şi demnitatea publică ocupată în statul român, în slujba cetăţenilor României!”, se arată în scrisoarea deschisă a preşedintelui Comisiei de egalitate de şanse, transmisă Vioricăi Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ministrul Transporturilor NU demisionează în cazul în care Km de autostradă promişi nu vor fi gata. Întrebările lui Răzvan Cuc

    Răzvan Cuc a declarat la Ministerul Transporturilor că nu există niciu fel de motive de ordin administrativ care ar genera amânarea termenului de construncţie a celor 100 de kilometri de autostradă pe care şi i-a asumat. Însă în cazul în care acest lucru se va întâmpla, ministrul asigură că va lua măsuri împotriva constructorilor, în niciun caz nu va demisiona.

    „Este doar o problemă de mobilizare. Iar dacă lucrurile nu vor evolua aşa cum trebuie, cu siguranţă, nu aştept să îmi menţin promisiuni deşarte şi voi lua măsuri aşa cum trebuie cu constructorii. În momentul de faţă aceşti 100 de kilometri sunt tangibili ca şi target pentru a fi daţi în trafic, nu recepţia finală în acest an”, a afirmat Cuc.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Vodafone anunţă măsuri pentru remedierea problemelor semnalate în multe ţări din Europa

    “Suntem la curent cu faptul că unii clienţi se confruntă cu probleme la serviciile de date mobile. Inginerii noştri depun eforturi pentru remedierea problemei, serviciile sunt pe cale să fie reluate. Acest lucru ar putea dura ceva timp, ne pare rău pentru disconfortul generat”, a transmis compania Vodafone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt planurile prezentate de Mirela Călugăreanu, noua şefă ANAF, după demiterea Mihaelei Triculescu

    Mirela Călugăreanu, fostă şefă ANAF în timpul Guvernului Tudose, revine la conducerea instituţiei după demiterea Mihaelei Trinculescu, şi pregăteşte un plan de măsuri pentru eficientizarea colectării, prin care îşi propune să aplice un tratament diferenţiat contribuabililor în funcţie de comportamentul fiscal, a explicat ea astăzi într-o conferinţă de presă alături de Eugen Teodorovici.

    “Am elaborat un plan de măsuri care vizează eficientizarea colectării dar şi transformarea ANAF într-o instituţie mai transparentă. (…) Acordăm un rol important combaterii evaziunii fiscale şi încercăm prin înfiinţarea unor structuri noi să aplicăm un tratament diferenţiat contribuabililor din România în funcţie de comportamentul fiscal”, a spus Mirela Călugareanu.

    Mirela Călugăreanu o înlocuieşte pe Mihaela Trinculescu, care a preluat conducerea la începutul anului. Întrebat care sunt motivele, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, spune că decizia este luată în baza a mai multe elemente precum ritmul în restituirea taxei auto.

    “Decizia este luată în urma unei analize vizavi de mai multe elemente de execuţie, precum restituirea taxei auto. Este necesar să iei astfel de decizii din timp astfel încât neajunsurile să fie corectate. (…) trebuie eliminată incompetenţa şi corupţia din sistemul fiscal. Pot să o asigur pe doamna preşedinte că are sprijinul meu. Nu va fi uşor. În continuare ne asumăm că informatizarea ANAF va fi finalizată în 2020”, spune Eugen Teodorovici.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • Studiu PwC: Costurile companiilor corecte au fost majorate de măsurile legislative fiscale suplimentare

    Măsurile legislative fiscale suplimentare impuse de autorităţi, controalele fiscale încrucişate şi concurenţa neloială sunt percepute de către majoritatea companiilor respondente în cadrul unui sondaj PwC România drept principalele consecinţe ale fenomenului fraudei de TVA asupra activităţii lor.

    „Autorităţile fiscale au impus în ultimii ani mai multe măsuri pentru a reduce frauda şi evaziunea fiscală, cel mai recent exemplu fiind split TVA, adoptat în ciuda dezavantajelor evidente şi a lipsei de garanţii că va reduce frauda. Pentru majoritatea contribuabililor oneşti, aceste decizii au mărit costurile şi au necesitat alocarea suplimentară de resurse pentru a îndeplini cerinţele legale. În acelaşi timp, ei nu au observat o scădere dramatică a fraudei astfel încât efortul lor să fie compensat printr-o ameliorare a mediului economic.

    Prin urmare, nu ne surprinde, deşi la prima vedere pare paradoxal, că societăţile au ajuns să considere că cel mai mare impact al fraudei de TVA resimţit în activitatea lor este indus de măsurile legislative şi administrative ale autorităţilor luate tocmai cu scopul de a combate fenomenul şi, implicit, de a sprijini contribuabilii corecţi”, declară Daniel Anghel, Partener şi Lider al departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Wizz Air a pierdut o veche luptă cu angajaţii români. Ce măsuri este obligată compania să ia

    Astfel, pe 7 martie 2019, ÎCCJ a respins recursul formulat de reclamanta Wizz Air Hungary Kft, Budapest Sucursala Otopeni împotriva Încheierii din 18 noiembrie 2015 şi împotriva Sentinţei nr. 881 din 16 martie 2016 ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca fiind nefondat.

    Decizia ÎCCJ este definitivă.

    În 2015, Consiliul Naţional pentru Combatea Discriminării (CNCD) dădea câştig de cauză angajaţilor Wizz Air după ce, în noiembrie 2014,  la puţin timp după notificarea companiei Wizz Air cu privire la existenţa Sindicatului Aerolimit Professional (sindicatul ce reprezintă personalul navigant al companiei Wizz Air Ungaria), liderul acestuia, Mircea Constantin, a fost concediat disciplinar, la putin timp urmându-i 19 membri ai sindicatului, ale căror posturi au fost restructurate de pe o zi pe alta.

    CNCD a hotărât că manifestarea dezacordului faţă de înfiinţarea sindicatului reprezintă discriminare, desfacerea contractelor de muncă ale persoanelor asociate cu sindicatul format reprezintă de asemenea discriminare şi, după cum scrie în comunicatul transmis de companie –„Discriminarea a avut ca scop stoparea mişcării sindicale, ceea ce este o faptă extrem de gravă”, scrie în hotărâre. În consecinţă, CNCD aplică o amendă contravenţională totală în valoare de 25.000 de lei pentru Wizz Air Hungary KFT.

    „După un proces care a durat 5 ani, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că Wizzair a comis o discriminare pe bază de apartenenţă şi activitate sindicală. Conflictul istoric între patronat şi sindicat trebuie condus spre zona <Cădem de acord să nu fim de acord! >(We agree to disagree!), iar aceste derapaje ale companiilor trebuiesc înfrânate printr-o atitudine demnă, curajoasă şi morală. Poate cheia unei civilizaţii de succes este chiar exercitarea acestor drepturi caştigate, poate că exodul românilor către alte ţări poate fi stopat prin reinventarea unităţii chiar la locul de muncă unde petrecem cea mai mare parte din viaţă.  Poate că este timpul să progresăm, să ne vindecăm de moştenirea regimului comunist şi de traumele adanci lăsate de mineriade. Respectul şi negocierile colective sunt caracteristicile oricărei comunităţi moderne şi organizate” spune Constantin Mircea, liderul sindicatului Aerolimit Professional, în comunicatul de presă transmis recent.

    Cazul a fost susţinut de avocatul Costel Gâlcă, acesta fiind şi cel care s-a ocupat de procesul liderului de sindicat, Mircea Constantin, concediat pe false motive disciplinare.

     

  • Măsuri extreme în speranţa de a limita extinderea focarului de pestă porcină: Autorităţile au omorât şi câinii vagabonzi

    Autorităţile şi localnicii din comuna Pomârla, judeţul Botoşani, au trecut la măsuri extreme pentru a limita extinderea focarului de pestă porcină care a apărut la finalul săptămânii trecute.
     
    După ce au aflat că patru porci aflaţi în gospodăriile unor localnici au fost găsiţi cu pestă porcină şi sacrificaţi de autorităţi, sătenii din Pomârla au tăiat, peste noapte, sute de porci pe care îi aveau în gospodării.
     
    Autorităţile locale spun că până acum două treimi din totalul porcilor existenţi în gospodăriile populaţiei au fost sacrificaţi în comuna Pomârla, acţiuni similare având loc şi în localităţile din apropiere, chiar dacă deocamdată nu se pune în discuţie sacrificarea porcilor făcută de către autorităţi.
     
    „În prima seară când s-a depistat virusul au şi început sacrificările. După primele estimări deja 2/3 din efective au fost sacrificate. 220 de porci au fost inventariaţi în decembrie 2018. Noi derulăm o inventariere împreună cu trei echipe de la Direcţia Sanitar Veterinară, din casă în casă, facem şi inventarierea şi mediatizarea măsurilor, le spunem oamenilor că, dacă porcul nu este înregistrat, în caz de sacrificare, porcii vor fi microcipaţi şi oamenii vor fi despăgubiţi. Avem peste 1.200 de gospodării şi mergem în casă cu inventarierea. Sacrificările s-au extins şi în comunele învecinate”, a declarat pentru MEDIAFAX primarul comunei Pomârla, Dumitru Chelariu.
     

  • Partea economică a diplomaţiei

    „Cred că potenţialul economiei poloneze este un semn bun pentru ieşirea peste graniţe a companiilor, aşadar sprijinul diplomatic este folosit pentru companiile poloneze care vor să intre sau există pe pieţele externe. Actualmente, comerţul nostru este orientat către UE, dar şi cel către pieţele non-UE ia amploare. Intrarea pe pieţele noneuropene înseamnă că riscurile economice şi politice cresc, dar şi activităţile noastre cresc. La momentul actual, aproximativ 80% din exporturile poloneze se îndreaptă către ţările din UE, iar noi încercăm să schimbăm puţin acest aspect, să mai creştem exporturile în ţări noneuropene”, descre Jacek Czaputowicz, ministrul de externe al Poloniei, strategia de exporturi a ţării, în interviul acordat cu prilejul celei mai recente vizite ale sale în România.
    Ministrul Czaputowicz consideră că, în era digitalizării, este în mod special importantă promovarea companiilor cu potenţial de inovare pe pieţe externe.

    Polonia dezvoltă un hub tehnologic, o iniţiativă pentru a consolida oferta poloneză de internet şi servicii de comunicaţii, ţintind ţări asiatice şi din Orientul Mijlociu.

    „În era digitalizării, eficacitatea comunicării, soluţiile şi tehnologiile inovatoare sunt cruciale în a determina avantaje economice competitive. Vedem foarte mult potenţial de a avea succes pe pieţele externe pentru sectoare precum cel spaţial, de start-up-uri, fintech. Promovăm companii de tehnologie verde şi le prezentăm. Susţinem activităţile care implică folosirea resurselor energetice locale şi diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol şi gaz. Aşadar, cu alte cuvinte, înţelegem partea economică a diplomaţiei, importanţa acesteia; preocuparea este reflectată în activitatea ministerului de externe.”

    Uniunea Europeană se confruntă în perioada aceasta cu provocări noi, printre care Brexitul, apariţia de măsuri protecţioniste, cele existente deja iau amploare, astfel că se ridică problema unei apărări comune pentru Uniunea Europeană şi problema apărării graniţelor.

    „Brexitul dă mari bătăi de cap Comunităţii. Bugetul trebuie construit fără contribuţia britanică, iar în cazul unei ieşiri a Marii Britanii fără acord din UE, trebuie stabilite regulile comerciale şi drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, precum şi drepturile britanicilor în spaţiul european”, constată polonezul.
    Ministrul îşi exprimă şi speranţa că Marea Britanie va semna acordul deja negociat, în ciuda votului negativ acordat luna trecută de către parlamentul britanic. El este de părere că că ieşirea Marii Britanii din UE este inevitabilă, iar în cazul unui hard Brexit, Polonia va lua măsurile necesare, iar relaţiile cu Marea Britanie nu se vor deteriora.

    „În acelaşi timp, ne pregătim, deoarece, în opinia noastră, Brexitul este inevitabil, iar cea mai bună soluţie ar fi să semnăm acordul negociat cu câteva precizări în privinţa îngrijorărilor Marii Britanii. Ne dorim relaţii apropiate şi parteneriate strategice cu Marea Britanie în ceea ce priveşte politicile externe. Suntem în favoarea elaborării unui mecanism specific care să faciliteze dialogul şi consultările cu Marea Britanie. Desigur, Marea Britanie este un actor foarte important global, cu un sector militar puternic, vom colabora cu aceasta şi suntem interesaţi în special de prezenţa ţării în Europa Centrală şi de Est. Marea Britanie este un actor-cheie în NATO.”

    Uniunea Europeană se confruntă şi cu avansul populismului propulsat de criza financiară din 2008, precum şi de măsurile protecţioniste. Europarlamentarii de la Bruxelles au declarat în cadrul unui eveniment de la sfârşitul lunii ianuarie că poate este momentul ca statele membre să ridice din nou întrebarea „Ce vrem de la Uniunea Europeană?”.

    Viziunea ministrului de externe al Poloniei este una a Europei unite, competitive şi dezvoltate din punct de vedere financiar.

    „Suntem în plin proces de discuţii despre viitorul UE. În Polonia discuţiile sunt conduse de consultări cu societatea civilă, am luat parte personal la întâlniri despre cum vede aceasta viitorul UE. Avem o viziune, atât în Polonia, cât şi în Europa Centrală. O singură Europă înseamnă să nu divizăm Europa, aceasta ar trebui să fie unită. De asemenea, UE trebuie să fie competitivă şi robustă din punct de vedere economic, însemnând că trebuie să conservăm patru libertăţi fundamentale: libera circulaţie a bunurilor, a capitalului, a muncii şi serviciilor. Spun asta pentru că vedem pericole, măsuri protecţioniste.”

    De asemenea, ieşirea Marii Britanii din UE, migraţia şi proiectul de apărare comună aduc provocări financiare bugetului Uniunii Europene: „Trebuie să găsim şi noi resurse financiare pentru următorul exerciţiu financiar multianual. Sunt noi provocări în Uniunea Europeană care trebuie abordate, cum ar fi migraţia şi apărarea, însă nu cu costul politicilor tradiţionale.”

    Posibilitatea existenţei activităţilor ruseşti în unele state membre este una dintre provocările alegerilor pentru Parlamentul European ce vor avea loc anul acesta.

    „Noi vedem Rusia ca o ţară care abordează o politică agresivă în ceea ce priveşte Vestul, în special faţă de vecinii ei. Rusia a fost acuzată de folosirea armelor chimice în Siria, atacul asupra lui Sergei Skripal din Marea Britanie, atacuri cibernetice, dezinformare. Aceasta mai este suspectată că ar dori influenţarea politicilor interne ale ţărilor europene, în special în Balcanii de Vest, dar şi în vest, există şi anumite dovezi. În acest sens, UE încearcă să combată aceste acţiuni, să pornească campanii împotriva dezinformării, să combată atacurile informatice. Trebuie să fim uniţi pentru a demonstra că nu acceptăm aceste politici ostile ale Rusiei.”

    Alegerile de anul acesta sunt importante mai ales pentru că urmează să se aloce bugetul exerciţiului financiar multianual 2021-2027. În acelaşi timp, aleşii statelor membre pentru Parlamentul European vor alege noul preşedinte al Comisiei Europene, având în vedere faptul că mandatul lui Jean-Claude Juncker va expira anul acesta.

    „Cum am spus, trebuie să îmbunătăţim rezistenţa la aceste ameninţări hibride (din partea Rusiei – n. red.). Anul acesta avem alegeri în Parlamentul European şi trebuie să luăm în considerare posibilitatea existenţei unor activităţi ruseşti în anumite state membre. În acelaşi timp, trebuie să demonstrăm solidaritate cu victimele acestor politici ale Rusiei, cum ar fi Ucraina. Am vizitat Ucraina recent de două ori, pentru a demonstra solidaritate. Trebuie să menţinem presiune pe Rusia pentru a opri aceste activităţi. 24 de marinari ucraineni încă sunt arestaţi şi ţinuţi captivi în Moscova. Acest lucru nu poate fi acceptat.”

    Şeful diplomaţiei poloneze este de părere că există anumite standarde duble în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte atitudinea faţă de statele membre, iar acest lucru afectează coeziunea şi dezvoltarea economică.

    „În mod general, pot spune că în Uniunea Europeană sunt câteodată standarde duble în ceea ce priveşte membrii Uniunii Europene. Câteodată ţările sunt tratate diferit. Noi am criticat pe alocuri aceste diferenţe. De exemplu, deficitul bugetar de 3% este un standard unic în UE. Când este o încălcare evidentă a acestei reguli, câteodată UE nu o bagă în seamă. De exemplu, Franţei i-a fost acceptată trecerea peste acest prag, lucru care ameninţă politica de coeziune, economia Uniunii Europene. Desigur, am ridicat această problemă. Trebuie să fim uniţi”, concluzionează el.

    ​- Jacek Krzysztof Czaputowicz este nu doar politician, ci şi profesor universitar;
    – între 1980 şi 1983 a studiat geografia la Universitatea din Varşovia, iar în 1986 a absolvit Facultatea de Economie la Şcoala de Economie din Varşovia;
    – s-a alăturat Ministerului Afacerilor Externe în 1990;
    – între 2017 şi 2018 a fost subsecretar de stat;
    – este ministru al afacerilor externe din ianuarie 2018.

  • ANALIZĂ: Companiile trebuie să aplice măsuri fiscale şi vamale în cazul unui Brexit dur

    O importanţă majoră trebuie acordată livrărilor de bunuri în lanţ la export, atunci când intervin societăţi care acţionează drept cumpărători-revânzători, pentru care scutirea de TVA poate fi pusă sub semnul întrebării. Mai mult, prevederile vamale pe baza cărora se stabileşte persoana care acţionează drept exportator pot influenţa scutirea de TVA, aşa cum este aplicată la acest moment de autorităţile fiscale din România.
     
    În ceea ce priveşte achiziţia bunurilor din Regatul Unit, pe lângă formalităţile de vămuire, trebuie avute în vedere costurile suplimentare generate de taxele vamale datorate la import. În lipsa unui acord, se va aplica nivelul standard al taxelor vamale stabilit de UE pentru importul bunurilor. Totuşi, pentru TVA datorată în vamă pentru importul de bunuri provenite din UK pentru care formalităţile vamale de punere în liberă circulaţie sunt efectuate în România, importatorii vor putea aplica în continuare un tratament favorabil similar cu cel al achiziţiilor intracomunitare de bunuri, dacă sunt operatori economici autorizaţi (“AEO”).
     
    După negocieri pentru încheirea unui Acord privind ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, încă fără rezultate clare, autorităţile fiscale din Regatul Unit au început o campanie de informare a societăţilor înregistrate în scopuri de TVA în UK, care sunt implicate în livrări sau achiziţii de bunuri cu UE.