BusinessMagazin

Tag: Marriott

  • Locuri de muncă pentru persoanele calificate în domeniul hotelier – gastronomic care doresc să lucreze în Germania

    Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov dispune, prin intermediul Reţelei EURES, de 34 de posturi pentru lucrătorii calificaţi în domeniul hotelier – gastronomic (ospătar – 22 de posturi, barman – 2 posturi, bucătar/commis de cuisine/bucătar grill – 8 posturi şi recepţioner – 2 posturi), care doresc să desfăşoare o activitate sezonieră în Germania, oferite de Hotel Marriott Frankfurt şi Block House, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Braşov în data de 08 septembrie 2016.

    Pentru ocuparea posturilor de ospătar, barman şi bucătar/commis de cuisine/ bucătar grill sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată şi/sau experienţă în domeniu, precum şi cunoştinţe bune de limba germană şi engleză (nivel A2 – B1).

    Pentru posturile de recepţioner, candidaţii trebuie să aibă calificare profesională încheiată şi/sau experienţă în domeniu, să cunoască sistemul de rezervare OPERA şi să aibă cunoştinţe de limba germană şi engleză, nivel C1- C2.
    Angajarea se face pe o perioadă de 1 an, cu posibilitate de prelungire a contractului de muncă pe perioadă nedeterminată. Salariul oferit este de 1500 – 2206 euro brut/lună, ȋn funcţie de calificare şi experienţa profesională, pentru posturile de ospătar şi barman şi de 1500 – 2054 euro brut/lună, ȋn funcţie de calificare şi experienţa profesională, pentru posturile de bucătar/commis de cuisine/bucătar grill şi recepţioner.

    Hotel Marriott Frankfurt asigură cazare şi masă (doar ȋn timpul programului de lucru) contra cost, iar Block House asigură cazare ȋn primele 6 luni şi masă pe toată perioada contractului de muncă (doar ȋn timpul programului de lucru).

    Persoanele cu domiciliul în judeţul Ilfov, care corespund cerinţelor posturilor oferite, trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Munca Ilfov, strada Ruginoasa, nr. 4, sector 4, Bucuresti, telefon 021 3302014 / 021 3323708 / int 112, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru muncă ȋn străinătate – EURES şi pentru a primi invitaţie de participare la selecţie. Înregistrarea în baza de date se realizează pe baza următoarelor documente:

    – cerere tip (se completează la sediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă);
    – copie act de identitate;
    – C.V model  Europass (cu fotografie)  în  limba germană (Lebenslauf);
    – adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea „Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.
     

  • Business Magazin va lansa în curând noua ediţie a catalogului Tineri Manageri de Top. Retrospectiva managerilor care au apărut deja

    Cea mai tânără femeie manager din boardul OMV Petrom

    După trei ani petrecuţi la sediul central al OMV la Viena, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a revenit în primăvară în România pentru a prelua o poziţie în prima linie de management a Petrom. Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a apărut în prima ediţie a Top 100 de tineri manageri în acelaşi an când Mariana Gheorghe prelua funcţia de CEO al OMV Petrom. Zece ani mai tărziu, Mariana Gheorghe şi Lăcrămioara Diaconu-Pinţea sunt singurele doamne şi singurele persoane de naţionalitate română din boardul companiei.

    În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea coordona în cadrul OMV Petrom un departament care se ocupa, teoretic, de fuziuni şi achiziţii. Structura companiei de la acel moment, în curs de trecere la standardele noii companii-mamă, presupunea însă ca departamentul condus de Diaconu-Pinţea să fie, practic, o punte de legătură între noua cultură şi noii colegi şi vechea structură a fostei companii de stat.

    În 2006, Lăcrămioara Dia­conu-Pinţea vorbea despre efer­vescenţa din departa­mentul pe care îl conducea şi despre pro­iecte de zeci de milioane de euro: „În plus faţă de corporate deve­lop­ment, care presupune proiecte de zeci de milioane precum achi­ziţia staţiilor OMV sau proiecte de investiţii în Kazahstan, în care suntem profund implicaţi, ne ocupăm de proiectele de investiţii, de activele non-core (vânzarea Carpatina, vânzarea platformelor marine), de tot ce înseamnă zona de investor relations şi de interfaţa cu investitorii, în special cu  fondurile de investiţii”.

    La zece ani distanţă de la interviul în care managerul povestea cum Petrom se integrează în stilul de business austriac, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea revine la Bucureşti pentru a intra în boardul OMV Petrom după trei ani petrecuţi la Viena. A doua româncă intrată în directoratul OMV Petrom SA a absolvit Finanţe în cadrul ASE Bucureşti în 1997 şi un program MBA la Wirtschafts­uni­ver­sität Wien (Universitatea de Economie din Viena) în 2009. A început să lucreze la scurt timp după terminarea facultăţii (în 1998) în cadrul Petrom, în cadrul departamentului de Strategie, Planificare şi Dezvoltare. Ulterior a deţinut diverse poziţii de management în cadrul companiei. În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea estima că va termina proiectele în care era angrenată abia în câţiva ani, iar viitorul, deşi neclar, părea corporatist: „Peste 3-4 ani abia dacă vom termina ce facem acum: integrare, evaluare şi vânzare a activelor etc. Apoi, grupul are posibilitatea de job rotation, aşa că mă aştept să plec din ţară şi să creez un nucleu pe baza căruia să construiesc mai mult în acelaşi domeniu“.

  • Un manager român a făcut carieră conducând cele mai tari hoteluri ale lumii din grupul Marriott

    Ioan Mătieş a intrat din 2014 în plutonul de manageri pe care grupul Marriott îi trimite în toate colţurile lumii pentru a-i conduce hotelurile.

    Primul post al lui Ioan Mătieş a fost la Sheraton Frankfurt, unde a fost chelner la începutul anilor ’90 şi la debutul carierei sale, de-spre care nu ştia întru totul către ce se va îndrepta. Ce a ştiut însă destul de repede este că vrea să rămână în hotelărie şi peste 15 ani a ajuns tot la Frankfurt, în boardul de conducere al hotelului Marriott.

    A fost avansat la Frankfurt din funcţia de director food & beverage în cadrul JW Marriott Bucureşti, funcţie unde a ajuns după ce a participat la deschiderea hotelurilor Hilton (unde a şi lucrat timp de trei ani) şi Marriott din Bucureşti.

    La lansarea hotelului JW Marriott din Bucureşti, în 2011, Ioan Mătieş era director de evenimente. După doi ani şi jumătate, a fost promovat ca director al segmentului food & beverage, unde a rămas până în 2006, când a apărut şi în prima ediţie a catalogului Top 100 Tineri Manageri, editat de Business Magazin. În 2006, când avea 34 de ani, segmentul condus de Mătieş a adus hotelului Marriott 40% din cifra de afaceri de 42 de milioane de euro, adică aproximativ 17 milioane de euro, şi avea în subordine 270 de persoane, adică 65% din totalul de 450 de angajaţi.

    Poziţia strategică a sectorului F&B din cadrul JW Marriott Bucureşti l-a ajutat pe Ioan Mătieş în evoluţia sa ulterioară mai mult decât ar fi crezut: ”Ceea ce avem la JW Marriott încă nu există în Europa. La un hotel normal, încasările din food and beverage pot fi undeva între 5 şi 30%„, preciza el, adăugând că strategia segmentului pe care îl conduce implică, pe lângă evenimentele din cele 12 săli, atragerea de clienţi pentru cele trei restaurante atât din rândul persoanelor cazate la hotel, dar mai ales din cel al oamenilor de afaceri bucureşteni, restaurantele din cadrul hotelului făcând parte încă de la început din lifestyle-ul bucureştean.

    În articolul din 2006, Mătieş spunea că ”peste 10 ani mă văd într-un post de director general al unui hotel, în străinătate„. A bifat poziţia un pic mai devreme. Primul pas a fost întoarcerea la Frankfurt, în 2006, într-o poziţie similară cu cea din Bucureşti, de manager al segmentului de F&B. Opt ani mai târziu pleca în Kazahstan, la conducerea a două dintre cele şase hoteluri pe care Marriott le deţine acolo.

    Promovarea lui Mătieş a venit într-un an pe care conducerea Marriott îl consideră excepţional. Compania hotelieră a semnat anul trecut contracte pentru 650 de noi hoteluri (peste 100.000 de camere), triplând ritmul din urmă cu cinci ani. Marriott are acum 4.100 proprietăţi şi 18 branduri în 79 de ţări şi teritorii şi o echipă de peste 3.500 de general manageri care le conduc. Conform www.glassdoor.com, salariul de bază al unui GM din cadrul Marriott este de 75.000 de dolari anual.

    După 25 de ani de carieră în cadrul Marriott, Mătieş crede că a nimerit unde trebuia: ”Încă de la început m-am inte-grat total în cultura Marriott care are la bază angajaţii – asociaţii, cum se numesc toţi angajaţii Marriott. J.W. Marriott, fondatorul companiei, credea ferm că «având grijă de asociaţi, aceştia vor avea grijă de clienţi, iar aceştia vor reveni mereu». Aceste baze sunt actuale încă şi în prezent mi se potrivesc foarte bine şi contribuie la relaţia mea cu angajato-rul, care este excelentă„. Dincolo de cultura organizaţională, Mătieş consideră că Marriott l-a susţinut în îndeplinirea planului de carieră: ”Pot să spun cu siguranţă că da, mi-am îndeplinit planul de carieră. Dincolo de acesta, am urmărit întotdeauna şi ceea ce învăţ în acest timp şi pot afirma astăzi că sunt mulţumit de ambele aspecte„.

    În Kazahstan, Ioan Mătieş coordonează circa 320 de angajaţi în cele două hoteluri pe care le conduce: Renaissance Atyrau Hotel (cu 178 camere, 24 apartamente şi 10 săli de evenimente desfăşurate pe 6.500 de metri pătraţi) şi Marriott Executive Apartments (cu 134 camere). Anul trecut cele două hoteluri au însumat 93.000 de înnoptări, iar Mătieş spune că politica grupului nu permite publicarea datelor financiare per unitate. La un preţ mediu de 400 de dolari pe noapte, conform booking.com, cele 93.000 de înnoptări de anul trecut înseamnă un volum de business de aproximativ 37 milio-ane de dolari.

    Renaissance este unul dintre cele două hoteluri de cinci stele din Atyrau, dar este singura prezenţă a unui lanţ hotel-ier internaţional de cinci stele în principalul port al Kazahstanului. Atyrau este oraşul-port la Marea Caspică de importanţă strategică pentru ţara ale cărei principale surse de venit şi de investiţii sunt legate de petrol şi de industrii conexe. De fapt, Atyrau este principalul oraş din Kazahstan considerat că face parte şi din Asia, şi din Europa, fiind despărţit de fluviul Ural. Renaissance Hotels este unul dintre brandurile de cinci stele ale grupului Marriott, alături de Marriott Hotels, JW Marriott, The Ritz-Carlton sau Bulgari Hotels & Resorts. În Kazahstan, grupul deţine 6 hoteluri, care au împreună 900 de camere.

    După experienţe în cadrul Marriott în România, Germania şi Kazahstan, general managerul vorbeşte deja despre diferenţe de cultură şi de mediu care se simt cu acuitate şi în business: ”Una din diferenţele majore sunt segmentele de business. Cu toate că în prima fază concentrarea e pe turismul de business, diferenţele vin din componenţa acestui segment – de exemplu în Frankfurt accentul era pe expoziţii, conferinţe şi evenimente, iar în Kazahstan este o dependenţă ridicată de sectorul petrol şi gaze. Această dependenţă de un sector e deseori o provocare, cum sunt în acest moment efectele scăderii preţului petrolului. O altă diferenţă este dată de modul cum hotelul interacţionează şi se încadrează în comunitatea locală„.

    Pentru următorii zece ani, Ioan Mătieş îşi doreşte să aibă un ”impact pozitiv asupra evoluţiei hotelurilor de care sunt responsabil, să învăţ câte ceva din locurile în care mă aflu şi să ajut colegi care sunt la începutul carierei în dezvoltarea lor„ şi spune că nu are încă în plan să revină în România pentru a-şi deschide un hotel, deşi ”sună tentant„.

  • Povestea lui John Willard Marriott, fondatorul lanţului hotelier ce îi poartă numele

    Marriott s-a născut în apropierea oraşului american Ogden din Utah. A crescut, alături de încă şapte fraţi, la ferma familiei sale. La 13 ani, Marriott a început să cultive salată pe câţiva acri ai fermei, angrenându-i şi pe fraţii săi în această activitate.

    Recolta i-a adus 2.000 de dolari, pe care Marriott i-a oferit imediat tatălui său. I-a câştigat astfel încrederea, iar el i-a oferit din ce în ce mai multe responsabilităţi în gestionarea fermei. Spre exemplu, când avea doar 14 ani, a fost trimis cu 3.000 de oi într-un vagon spre San Franscico. La 19 ani, a început să fie din ce în ce mai implicat în activităţile bisericii, parte a îndatoririlor date de faptul că provenea dintr-o familie de mormoni. O misiune religioasă în New England, în care a trecut şi prin Washington D.C., i-a dat ideea pe baza căreia avea să îşi construiască afacerea: a văzut un cărucior încărcat cu îngheţată şi sucuri, devorate în câteva minute de trecătorii însetaţi din cauza caniculei.

    A realizat şi că pentru a-şi fonda o afacere similară are nevoie şi de studii, prin urmare şi-a luat diplomele în urma absolvirii Webber College, în 1923, şi, trei ani mai târziu, Universitatea din Utah. În 1927 a câştigat franciza pentru berea A&W Root pentru Washington, Baltimore (Maryland) şi Richmond (Virginia) şi s-a mutat în Washington, unde a deschis, împreună cu partenerul său de afaceri, Hugh Colton, un stand în care vindea berea A&W. Au investit aproximativ 6.000 de dolari în echipamente şi pentru închirierea spaţiului pentru operaţiunile lor. Odată cu apropierea sezonului rece şi cu introducerea mâncării mexicane în meniu, Marriott a transformat standul într-un restaurant de familie care a devenit ulterior popular.

    În 1928 a deschis primul drive-in aflat la estul fluviului Mississippi, iar în 1929 toate afacerile sale s-au reunit sub umbrela Hot Shoppes Inc. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, afacerea a crescut pe seama managementului serviciilor de food din centrele de apărare şi clădirile guvernamentele precum Trezoreria SUA. În 1935 a fost diagnosticat cu cancer malign şi noduli limfatici şi i s-a dat de trăit mai puţin de un an. A supravieţuit însă mai bine de jumătate de secol, perioadă în care lanţul său de restaurante a crescut, iar compania a fost listată la bursă, în 1953.

    Patru ani mai târziu, a extins afacerea în zona hotelurilor prin deschiderea primului hotel Marriott – un motel la vremea respectivă –, Twin Bridges Motor Hotel în Arlington, Virginia. Compania a devenit Marriott Inc. în 1967, iar un an mai târziu în cadrul acesteia au fost integrate şi lanţurile Big Boy şi Roy Rogers. Pe parcursul anilor, compania s-a extins în mai multe domenii, Marriott inventând chiar şi serviciile de catering pe durata zborurilor, segment care continuă să fie şi o parte importantă a afacerilor companiei. A fost un muncitor energic, cunoscut pentru faptul că prefera să îşi gestioneze afacerile în defavoarea odihnei.

    Chiar şi după ce afacerea companiei a crescut suficient de mult încât să includă sute de restaurante şi hoteluri, Marriott verifica personal fiecare întreprindere de cel puţin patru ori pe an. Pe parcursul vieţii, a menţinut chiar şi relaţii de business cu influenţi oameni de afaceri ai perioadei. Unul dintre asociaţii săi a fost George W. Romney, tatăl lui Willard Mitt Romney, candidat la preşedinţia Americii în 2012. Prenumele lui Mitt Romney, Willard, a fost inspirat de omul de afaceri. După moartea sa, în 1985, afacerea a fost preluată de cei doi fii, Bill Marriott Jr. şi Richard Marriott.

  • Unităţi de lux cu sute de camere au terminat pe pierderi anul trecut. Singurul care a avut profit este un boutique cu 17 camere

    Hotelurile de cinci stele JW Marriott, Ra­dis­son Blu, Intercontinental, Howard Johnson, Athenee Palace Hilton, cele mai mari unităţi de lux, ce cumulează circa 2.000 de ca­mere în Bucureşti, au finalizat anul trecut pe pierderi, potrivit datelor publicate pe Minis­te­rul de Finanţeor.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Cel mai mare activ al Bank of Cyprus în România este un credit de 110 milioane euro acordat Marriott

    Cel mai important activ deţinut de sucursala din România a Bank of Cyprus este un credit de 110 milioane de euro acordat companiei care deţine hotelul Marriott, prelungit în toamna anului trecut şi scadent în 2017.

    Creditul acordat iniţial în 2007 avea scadenţă în octombrie 2012, dar a fost prelungit în toamna anului trecut pentru încă cinci ani, garanţiile constituite acoperind principalul, în valoare de 110 milioane euro, cât şi o sumă suplimentară de 33 de milioane euro aferentă tuturor obligaţiilor ce decurg din împrumut.

    Creditul a fost garantat cu terenul de 28.457 metri pătraţi din Calea 13 Septembrie şi clădirea de 69.307 metri pătraţi care include hotelul JW Marriott Bucharest Grand Hotel şi complexul aferent, cu spaţiile comerciale, birouri, cazinou, parcare interioară şi exterioară, precum şi toate îmbunătă­ţirile aduse imobilelor în garanţie.

    Relaţia între Bank of Cyprus şi hotelul Marriott este mai complexă, întrucât banca deţine indirect, prin ONT Carpaţi, şi 35.292% din titlurile societăţii care are hotelul în proprietate, Societatea Companiilor Hoteliere Grand (SCHG).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Grupul care deţine IKEA va lansa împreună cu Marriott un brand de hoteluri cu tarife reduse. Când ar putea fi deschis primul hotel

    Inter IKEA investeşte circa 500 de milioane de dolari pentru aproximativ 50 de hoteluri cu tarif redus în Europa în următorii cinci ani, afirmă directori de la Marriott, printr-un parteneriat cu Marriott şi un operator european. Proiectul ar putea fi anunţat oficial marţi, potrivit Wall Street Journal.

    Hotelurile nu vor folosi mobilă sau design IKEA. În schimb, grupul a recurs la o tehnică inovatoare de construcţie pentru a păstra la un nivel redus costurile de construcţie. Multe dintre hoteluri vor fi construite folosind camere prefabricate în altă parte şi asamblate la fel ca mobila IKEA. Acest tip de construcţie modulară este nouă pentru Marriott, notează Wall Street Journal.

    Cititi mai multe mediafax.ro

  • Veniturile Marriott, mai mici cu 22% la zece luni

    “Suntem in trend cu piata. Gradul de ocupare mediu la care a
    operat hotelul in primele zece luni este de 60%. Speram ca anul
    viitor sa ajungem la 65%”, a declarat Igael Porecki, 59 de ani,
    care a ocupat inainte de a veni in Bucuresti postul de director
    general la hotelurile Marriott si Courtyard (brand al lantului
    Marriott) din Tbilisi (Georgia).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • MFP: Proprietarii de hoteluri de 5 stele din Bucuresti au raportat pierderi in 2008

    Pe piata hoteliera din Bucuresti detin unitati de cinci stele companiile Carol Parc Hotel, Grand Plaza Hotel, Societatea Companiilor Hoteliere Grand, Compania Hoteliera InterContinental, Bucuresti Turism, Ana Hotels si Casa Capsa. Cu exceptia ultimelor doua, celelalte companii au incheiat anul 2008 cu pierderi.

    Cel mai mare rezultat negativ, 65,5 milioane lei, a fost consemnat de Bucuresti Turism, dupa ce in 2007 compania a avut pierderi de 15,7 milioane lei.

    Firma Carol Parc Hotel, proprietarul hotelului cu acelasi nume din Bucuresti, a consemnat cea mai mica valoare a pierderilor, respectiv 896.192 de lei, fata de anul anterior cand a fost raportat un rezultat negativ de 591.347 lei. In 2008, afacerile firmei s-au situat la peste doua milioane de lei.

    In 2008, firma Grand Plaza Hotel, proprietarul hotelului Howard Johnson Grand Plaza, a avut afaceri de 52,3 milioane lei, nivel usor scazut fata de 2007, si pierderi de 2,5 milioane de lei, in anul precedent raportand un profit net de 1,5 milioane lei.

    Hotelul JW Marriott din Bucuresti a incheiat anul 2008 cu pierderi de circa 63 milioane lei, cu 66% mai mari fata de 2007, cand rezultatul a fost de 37,8 milioane lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante.

    Compania Ana Hotels, prin care omul de afaceri George Copos controleaza hotelurile Crowne Plaza si Athenee Palace Hilton, a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 92,9 milioane de lei, in crestere cu 30% fata de nivelul raportat in 2007, obtinand un profit net de 11,6 milioane lei.

    Cifra de afaceri a companiei Casa Capsa, care detine hotelul Capsa din Capitala, a crescut cu circa 4%, la peste opt milioane de lei, potrivit bilantului pe 2008. Astfel, societatea a incheiat anul trecut cu un profit de 10.392 lei, fata de valoarea de 258.723 de lei din 2007.

     

  • Marriott a inregistrat pierderi de 17,1 mil. euro in 2008

    La sfarsitul lunii iunie anul acesta, austriacul care a condus operatiunile hotelului din 2003, Kurt Strohmayer, 46 de ani, i-a predat mandatul de director general israelianului Igael Porecki, care fost din 2002 director general al hotelurilor Marriott si Courtyard (brand al lantului Marriott) din Tbilisi (Georgia).