BusinessMagazin

Tag: marfuri

  • Ministrul Economiei: Constanţa poate deveni un hub pentru transportul de mărfuri din Asia către UE

    Ministrul Economiei, Florin Spătaru, susţine că Portul Constanţa poate deveni un hub cheie pentru transportul de mărfuri din Asia către UE, precum şi pentru exporturile europene către Marea Neagră şi bazinul Caspic.  

    Ministrul Economiei a fost vineri la Constanţa pentru a participa la Forumul celor 4 porturi, Aktau- Kazakhstan, Baku – Azerbaidjan, Batumi- Georgia şi Constanţa România.

    „Ruta de tranzit Caspică-Marea Neagră poate să asigure un acces sigur la import şi pieţe de export pentru ţări precum Azerbaijan, Georgia, Turkmenistan şi Kazakhstan. Proiectele transregionale viitoare cu parteneri de încredere ar putea poziţiona strategic regiunea Caucazului de Sud din punct de vedere economic”, a spus minstrul român.

    Florin Spătaru a mai anunţat că militează pentru „dezvoltarea porturilor din România, precum cele de la Galaţi şi Brăila, întrucât rutele de transport navigabile pot redeveni o resursă importantă pentru dezvoltarea economică naţională.”

  • Dunca Expediţii: „Semnalele din piaţă nu sunt prea bune, volumul de mărfuri este în scădere cu 35% în februarie“.Transportatorul are 500 de camioane şi 1.000 de semiremorci.

    Transportatorul Dunca Expediţii, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală, a finalizat anul trecut cu afaceri de 210 mil. lei, (43 mil. euro) în creştere cu circa 9%, potrivit calculelor făcute de ZF, iar pentru acest an estimează o menţinere a cifrei de afaceri.

    „Semnalele din piaţă nu sunt prea bune la cum a început anul.  Traficul intern  este în scădere, ianuarie şi februarie au fost luni foarte slabe. În februarie volumul de mărfuri a fost la 65% faţă de luna similară a anului trecut.  Se întâmplă ceva în piaţă, nu se mişcă mărfurile, noi transportăm de la alimente la materiale de construcţii, oţel, utilaje. Ca transportator suntem un etalon al businessului şi încă din septembrie anul trecut am observat o criză pe piaţă, o schimbare majoră de strategie la marii jucători cu care lucrăm“, a declarat pentru ZF Doru Husarciuc, director general la Dunca Expediţii, una dintre cele mai mari companii de transport marfă de pe piaţa locală, la care deţine pachet majoritar din acţiuni familia Dunca. Compania are un parc de 500 de camioane şi 1.000 de remorci.

    Compania transportă aproape jumătate din mărfuri pe rute interne iar pe extern are cel  mai mare volum de mărfuri pe importuri, potrivit ultimelor date.

     

  • Povestea inventatorului român care este pe cale să schimbe lumea cu tehnologia inventată de el. Cel mai mare investitor în ideea lui este chiar guvernul elveţian

    Cum ar fi ca mărfurile şi oamenii să poată fi transportaţi la nivel terestru cu viteze de până la 1.200 km/h? Un român s-a gândit să dezvolte o astfel de tehnologie după ce a câştigat de mai multe ori competiţia SpaceX Hyperloop Pod Competition şi a discutat cu Elon Musk în vederea dezvoltării unei tehnologii de transport terestru de mare viteză. Proiectul, numit Swisspod, a reuşit deja să atragă în decurs de doi ani investiţii în valoare totală de peste 6 milioane DE euro, guvernul elveţian fiind unul dintre primii şi principalii investitori în start-up.

    Proiectul Swisspod a venit ca o continuitate normală la ce s-a petrecut în trecut, fiindcă am participat la competiţia organizată de SpaceX şi Elon Musk pe care am câştigat-o de mai multe ori, iar apoi am luat doctoratul în domeniul de Hyperloop, aşadar Swisspod a devenit cumva ca un pas următor pentru mine. Am început Swisspod doar cu Cyril şi am reuşit să creăm o o echipă care inovează foarte mult în zona de propulsii sustenabile, astfel încât am reuşit acum aproape să şi testăm tehnologia, mai avem câţiva paşi de făcut”, a povestit Denis Tudor, cofondator şi CEO al Swisspod Technologies, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    El a pornit proiectul în 2019, alături de Cyril Dénéréaz, care ocupă funcţia de CTO şi cu care a participat la competiţia SpaceX Hyperloop Pod. La ce lucrează însă mai exact echipa Swisspod? „Creăm un nou mod de transport, noi îl numim al cincilea mod de transport, cu care vrem să transportăm pachete şi oameni la viteze foarte mari, înăuntrul unor tuburi care sunt depresurizate. Se pot numi şi tuburi vidate, însă nu e un termen neapărat foarte exact – tuburile trebuie să aibă o presiune la 50% din presiunea normală care se găseşte pe Pământ”, a explicat Denis Tudor, adăugând că în Elveţia, la Lausanne, echipa a reuşit să construiască infrastructura de testare a acestei noi tehnologii, start-up-ul fiind susţinut de guvernul elveţian.

    Mai exact, Swisspod a primit până acum un grant de 4,5 milioane de euro de la statul elveţian şi este posibil să mai obţină şi un al doilea grant. „Propulsia a fost deja testată. Procesul de testare implică şi o testare statică, cum se întâmplă şi la rachete. Propulsia a funcţionat foarte bine la acest test static şi credem noi că undeva în ianuarie – februarie, depinde şi de vremea de afară, vom reuşi să testăm capsula în tubul depresurizat şi acest test va reprezenta primul test din Europa, cred că şi din lume, pentru ceea ce noi numim «one hour ride», adică lăsăm capsula să se învârtă în cerc pentru o oră şi vom testa propulsia timp de o oră, ceea ce este foarte dificil de testat, pentru că în general, propulsiile pot atinge viteze mari, dar este foarte dificil să menţii viteza respectivă pentru o perioadă mai lungă de timp, astfel încât testul acesta va fi puţin diferit de ce s-a întâmplat pe la competiţiile organizate de SpaceX”, a completat el.

    În prezent, start-up-ul are în derulare o rundă de finanţare de 1,8 milioane de euro, din care 0,5 milioane de euro vrea să îi atragă prin intermediul platformei de equity crowdfunding Seedblink. Evaluarea proiectului Swisspod, înainte de începerea acestei runde, se ridică la peste 18 milioane de euro. Banii din actuala rundă de finanţare vor merge aproape în totalitate în dezvoltarea produsului. „Noi avem un contract în America pentru a construi o infrastructură de testare la scară reală în Colorado şi toţi banii pe care îi strângem în runda aceasta vor fi investiţi exclusiv în zona de dezvoltare a produsului în SUA. Probabil că vor fi alocate şi sume mici pe partea de business development chiar dacă avem, cred eu, un model destul de stabil pentru a putea crea un asemenea mod de transport. În momentul de faţă, capsulele pe care le creăm în Elveţia sunt mai mult de cercetare-dezvoltare, iar cea pe care o vom crea în America este mai mult de produs, deci acel vehicul va fi ce vom putea noi să vindem sau să oferim ca serviciu către un furnizor de servicii logistice“, a spus cofondatorul şi CEO-ul Swisspod Technologies.

    Echipa Swisspod previzionează că în maximum cinci ani va reuşi să aducă tehnologia pe piaţă, aceasta urmând a putea fi utilizată ca o soluţie de transport intracontinental de mărfuri. Soluţia, denumită SWIPT, constă într-un mediu cu presiune ajustată dinamic, o infrastructură dedicată prin care vehiculele electrice transportă mărfuri paletizate. „Cred că în următorii ani vom putea fi gata cu tehnologia pentru partea de mărfuri. În următorii maxim cinci ani vom putea aduce acest produs în piaţă.”   

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    1. Denis Tudor, cofondator şi CEO al Swisspod Technologies

    Ce face? Dezvoltă o tehnologie ce ar putea permite crearea unei soluţii de transport terestru de mare viteză ‒ până la 1.200 km/h.

    2. Ioana Anuţoiu, CEO al start-up-ului Cruze

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie de carpooling pentru corporaţiile din România, cu ajutorul căreia angajaţii companiilor mari pot găsi colegi cu rute similare cu care să împartă maşina către şi de la serviciu.

    „Ne pregătim pentru lansarea oficială în primăvara anului următor. Previzionăm ca până la sfârşitul anului 2023 să avem cel puţin 5.000 de utilizatori, tindem spre 10.000, dar o să vedem în funcţie de interesul pe care o să îl arate utilizatorii pentru aplicaţie.“

    3. Tudor Beleuţă şi Horea Toniuc, cofon-datori ai Rastel.io

    Ce face? A dezvoltat o soluţie inteligentă prin care bicicliştii pot găsi un loc de parcare, îşi pot parca bicicleta, o pot închide şi o pot monitoriza.

     „Suntem în discuţii pentru o rundă de finanţare. Problema cea mai mare pe care o are orice start-up este cea a timpului. Să putem să ne mişcăm suficient de repede şi să obţinem rezultate într-un timp cât mai scurt. Iar pentru a accelera un pic toată dezvoltarea noastră ca start-up avem nevoie de susţinere din exterior. Investiţia ar fi între 50.000 şi 100.000 de euro. În momentul de faţă suntem în discuţii cu investitori din România.” Tudor Beleuţă

    „Obiectivul pe care îl avem cu investiţia este să creăm o reţea pilot, care să numere 10 – 20 de astfel de parcări, care să acopere un oraş. Să putem arăta comunităţii ce beneficii ar aduce o astfel de reţea faţă de simple parcări independente. Şi ne dorim să începem implementarea reţelei până în primăvara anului 2023, astfel încât spre finalul primăverii să fie reţeaua funcţională, iar pe parcursul verii să putem să validăm utilitatea.“ Horea Toniuc.

    Rubrica „Investor Watch”

    1. Daniel Dumitrescu, chief innovation officer al InnovX-BCR.

    Program pentru cei care vor să lanseze un fond de investiţii: Venture Capital Bootcamp InnovX-BCR

    „Practic, InnovX-BCR cumva, în urma primelor cohorte de start-up-uri, adunând feedbackurile de la participanţii în bootcamp, a simţit nevoia şi a identificat-o de a creşte ecosistemul de fonduri de investiţii. De aceea, primul pas a fost cumva să ne parteneriem cu cât mai multe fonduri de investiţii din România şi din străinătate ‒ ceea ce am făcut şi le mulţumim tuturor celor care s-au alăturat acestui ecosistem de inovare InnovX-BCR.“

    2. Ovidiu Ghiman, cofondator şi CEO al Ronin.

    Crowdfunding accesibil

    „Numărul de investitori pe care i-am atras aş spune că este unul cât se poate de satisfăcător pentru noi, având în vedere că am atras un număr foarte mic de investitori din ecosistemul deja existent la momentul lansării platformei, ceea ce ne face să credem că am validat cu adevărat modelul nostru de business, pentru că l-am validat cu alt tip de investitor. Deci există această clasă de investitori retail care pe măsură ce vor avea din ce în ce mai multe cunoştinţe apropo de cum să-şi investească economiile în capitalul de risc vor fi atraşi de astfel de investiţii.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Povestea inventatorului român care este pe cale să dezvolte tehnologia pentru cel mai rapid mod de deplasare terestru. Cel mai mare investitor in ideea lui este chiar guvernul elveţian

    Cum ar fi ca mărfurile şi oamenii să poată fi transportaţi la nivel terestru cu viteze de până la 1.200 km/h? Un român s-a gândit să dezvolte o astfel de tehnologie după ce a câştigat de mai multe ori competiţia SpaceX Hyperloop Pod Competition şi a discutat cu Elon Musk în vederea dezvoltării unei tehnologii de transport terestru de mare viteză. Proiectul, numit Swisspod, a reuşit deja să atragă în decurs de doi ani investiţii în valoare totală de peste 6 milioane DE euro, guvernul elveţian fiind unul dintre primii şi principalii investitori în start-up.

    Proiectul Swisspod a venit ca o continuitate normală la ce s-a petrecut în trecut, fiindcă am participat la competiţia organizată de SpaceX şi Elon Musk pe care am câştigat-o de mai multe ori, iar apoi am luat doctoratul în domeniul de Hyperloop, aşadar Swisspod a devenit cumva ca un pas următor pentru mine. Am început Swisspod doar cu Cyril şi am reuşit să creăm o o echipă care inovează foarte mult în zona de propulsii sustenabile, astfel încât am reuşit acum aproape să şi testăm tehnologia, mai avem câţiva paşi de făcut”, a povestit Denis Tudor, cofondator şi CEO al Swisspod Technologies, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    El a pornit proiectul în 2019, alături de Cyril Dénéréaz, care ocupă funcţia de CTO şi cu care a participat la competiţia SpaceX Hyperloop Pod. La ce lucrează însă mai exact echipa Swisspod? „Creăm un nou mod de transport, noi îl numim al cincilea mod de transport, cu care vrem să transportăm pachete şi oameni la viteze foarte mari, înăuntrul unor tuburi care sunt depresurizate. Se pot numi şi tuburi vidate, însă nu e un termen neapărat foarte exact – tuburile trebuie să aibă o presiune la 50% din presiunea normală care se găseşte pe Pământ”, a explicat Denis Tudor, adăugând că în Elveţia, la Lausanne, echipa a reuşit să construiască infrastructura de testare a acestei noi tehnologii, start-up-ul fiind susţinut de guvernul elveţian.

    Mai exact, Swisspod a primit până acum un grant de 4,5 milioane de euro de la statul elveţian şi este posibil să mai obţină şi un al doilea grant. „Propulsia a fost deja testată. Procesul de testare implică şi o testare statică, cum se întâmplă şi la rachete. Propulsia a funcţionat foarte bine la acest test static şi credem noi că undeva în ianuarie – februarie, depinde şi de vremea de afară, vom reuşi să testăm capsula în tubul depresurizat şi acest test va reprezenta primul test din Europa, cred că şi din lume, pentru ceea ce noi numim «one hour ride», adică lăsăm capsula să se învârtă în cerc pentru o oră şi vom testa propulsia timp de o oră, ceea ce este foarte dificil de testat, pentru că în general, propulsiile pot atinge viteze mari, dar este foarte dificil să menţii viteza respectivă pentru o perioadă mai lungă de timp, astfel încât testul acesta va fi puţin diferit de ce s-a întâmplat pe la competiţiile organizate de SpaceX”, a completat el.

    În prezent, start-up-ul are în derulare o rundă de finanţare de 1,8 milioane de euro, din care 0,5 milioane de euro vrea să îi atragă prin intermediul platformei de equity crowdfunding Seedblink. Evaluarea proiectului Swisspod, înainte de începerea acestei runde, se ridică la peste 18 milioane de euro. Banii din actuala rundă de finanţare vor merge aproape în totalitate în dezvoltarea produsului. „Noi avem un contract în America pentru a construi o infrastructură de testare la scară reală în Colorado şi toţi banii pe care îi strângem în runda aceasta vor fi investiţi exclusiv în zona de dezvoltare a produsului în SUA. Probabil că vor fi alocate şi sume mici pe partea de business development chiar dacă avem, cred eu, un model destul de stabil pentru a putea crea un asemenea mod de transport. În momentul de faţă, capsulele pe care le creăm în Elveţia sunt mai mult de cercetare-dezvoltare, iar cea pe care o vom crea în America este mai mult de produs, deci acel vehicul va fi ce vom putea noi să vindem sau să oferim ca serviciu către un furnizor de servicii logistice“, a spus cofondatorul şi CEO-ul Swisspod Technologies.

    Echipa Swisspod previzionează că în maximum cinci ani va reuşi să aducă tehnologia pe piaţă, aceasta urmând a putea fi utilizată ca o soluţie de transport intracontinental de mărfuri. Soluţia, denumită SWIPT, constă într-un mediu cu presiune ajustată dinamic, o infrastructură dedicată prin care vehiculele electrice transportă mărfuri paletizate. „Cred că în următorii ani vom putea fi gata cu tehnologia pentru partea de mărfuri. În următorii maxim cinci ani vom putea aduce acest produs în piaţă.”   

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    1. Denis Tudor, cofondator şi CEO al Swisspod Technologies

    Ce face? Dezvoltă o tehnologie ce ar putea permite crearea unei soluţii de transport terestru de mare viteză ‒ până la 1.200 km/h.

    2. Ioana Anuţoiu, CEO al start-up-ului Cruze

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie de carpooling pentru corporaţiile din România, cu ajutorul căreia angajaţii companiilor mari pot găsi colegi cu rute similare cu care să împartă maşina către şi de la serviciu.

    „Ne pregătim pentru lansarea oficială în primăvara anului următor. Previzionăm ca până la sfârşitul anului 2023 să avem cel puţin 5.000 de utilizatori, tindem spre 10.000, dar o să vedem în funcţie de interesul pe care o să îl arate utilizatorii pentru aplicaţie.“

    3. Tudor Beleuţă şi Horea Toniuc, cofon-datori ai Rastel.io

    Ce face? A dezvoltat o soluţie inteligentă prin care bicicliştii pot găsi un loc de parcare, îşi pot parca bicicleta, o pot închide şi o pot monitoriza.

     „Suntem în discuţii pentru o rundă de finanţare. Problema cea mai mare pe care o are orice start-up este cea a timpului. Să putem să ne mişcăm suficient de repede şi să obţinem rezultate într-un timp cât mai scurt. Iar pentru a accelera un pic toată dezvoltarea noastră ca start-up avem nevoie de susţinere din exterior. Investiţia ar fi între 50.000 şi 100.000 de euro. În momentul de faţă suntem în discuţii cu investitori din România.” Tudor Beleuţă

    „Obiectivul pe care îl avem cu investiţia este să creăm o reţea pilot, care să numere 10 – 20 de astfel de parcări, care să acopere un oraş. Să putem arăta comunităţii ce beneficii ar aduce o astfel de reţea faţă de simple parcări independente. Şi ne dorim să începem implementarea reţelei până în primăvara anului 2023, astfel încât spre finalul primăverii să fie reţeaua funcţională, iar pe parcursul verii să putem să validăm utilitatea.“ Horea Toniuc.

    Rubrica „Investor Watch”

    1. Daniel Dumitrescu, chief innovation officer al InnovX-BCR.

    Program pentru cei care vor să lanseze un fond de investiţii: Venture Capital Bootcamp InnovX-BCR

    „Practic, InnovX-BCR cumva, în urma primelor cohorte de start-up-uri, adunând feedbackurile de la participanţii în bootcamp, a simţit nevoia şi a identificat-o de a creşte ecosistemul de fonduri de investiţii. De aceea, primul pas a fost cumva să ne parteneriem cu cât mai multe fonduri de investiţii din România şi din străinătate ‒ ceea ce am făcut şi le mulţumim tuturor celor care s-au alăturat acestui ecosistem de inovare InnovX-BCR.“

    2. Ovidiu Ghiman, cofondator şi CEO al Ronin.

    Crowdfunding accesibil

    „Numărul de investitori pe care i-am atras aş spune că este unul cât se poate de satisfăcător pentru noi, având în vedere că am atras un număr foarte mic de investitori din ecosistemul deja existent la momentul lansării platformei, ceea ce ne face să credem că am validat cu adevărat modelul nostru de business, pentru că l-am validat cu alt tip de investitor. Deci există această clasă de investitori retail care pe măsură ce vor avea din ce în ce mai multe cunoştinţe apropo de cum să-şi investească economiile în capitalul de risc vor fi atraşi de astfel de investiţii.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Inflaţia record şi facturile de iarnă majorate nu îi ţin pe români departe de malluri. „Magazinele sunt pline de clienţi şi doldora de marfă. Oamenii aruncă în stânga şi-n dreapta cu bani“

    ♦ Pentru unele sectoare de retail, vânzările ajung în decembrie să fie duble faţă de o lună normală ♦ Pentru orice business de comerţ, ultima lună din an e cea mai bună.

    Consumul privat duduie de sărbători în pofida inflaţiei record şi a faptului că românii trebuie deja să plătească facturi majorate la utilităţi. Magazinele stau şi ele pe stocuri mari, spre deosebire de anii de pandemie, când existau probleme pe lanţul de aprovizionare.

    „În perioada sărbătorilor, capacitatea de autoapărare a românilor la shopping dispare. Oamenii îşi pierd discernământul. În lunile celelalte, în lunile normale, există un mecanism prin care clienţii pot să îşi tempereze apetitul de consum. De sărbători, acest mecanism dispare“, spune Feliciu Paraschiv, unul dintre cei mai puternici antre­prenori din comerţul alimentar, fonda­torul reţelei Paco Supermarkets. El adaugă că toţi comercianţii speculează acest mo­ment, fiind în interesul jucătorilor din dome­niu să nu stăvilească apetitul de shopping. În pofida faptului că inflaţia a ajuns la un nivel record, de aproape 17%, iar salariile nu au reuşit să ţină pasul, magazinele şi mallurile sunt pline în această perioadă. Astfel, deşi în octombrie şi noiembrie au apărut primele voci care spuneau că se vede o prudenţă în consum, în pragul sărbătorilor de iarnă această atenţie a fost dată uitării.

    „În weekend, în Mega Mall, am stat blocată în parcare. Erau cozi pe toate benzile spre ieşire şi am avut nevoie de vreo 30 de minute să ajungem în stradă“, spune Florentina. În cazul altui mall din Capitală, în ParkLake, coada de maşini pentru intrarea în centrul comercial se întindea pe două străzi, spune Amalia, o altă cumpărătoare. Oamenii se înghesuiau să meargă, printre altele, la primul magazin Primark din Bucureşti. Consumatorii locali au stat cu sutele la coadă pentru a putea intra să facă shopping la Primark, situaţie ce a confirmat încă o dată apetitul românilor pentru cumpărături în general şi pentru cumpărături de Crăciun în particular.

    „Când vine vorba de cadouri, oamenii aruncă în stânga şi-n dreapta cu bani. E cam ce se întâmpla în pandemie cu vacanţele. Deşi lumea vorbea de criză pe atunci, oamenii cheltuiau bani mulţi pe concedii scumpe, în destinaţii exotice. De regulă, când ceva nu funcţionează, oamenii refulează la shopping“, explică un executiv din modă care nu a dorit să fie identificat.

    4,5% a fost creşterea consumului privat în primele zece luni din an (ultimele date disponibile), faţă de perioada similară din 2021, potrivit INS.

     

  • Rata anuală a inflaţiei a explodat în noiembrie, la 16,8%: alimentele s-au scumpit cu peste 21% an/an, iar mărfurile nealimentare cu 16,1%

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna noiembrie la 16,8% după un moment de respiro înregistrat în luna octombrie, când inflaţia anuală a fost de 15,3%. Alimentele s-au scumpit cu 21,5% faţă de noiembrie 2021, iar mărfurile nealimentare cu 16,17%, arată datele INS publicate marţi.

    În acelaşi timp, preţurile serviciile au crescut cu 9,51%.

    Comparativ de luna octombrie, în noiembrie preţurile de consum s-au majorat cu 1,3%.

    Cele mai mari creşteri de preţ an la an au fost la energie electrică, 47,1%, gaze, 37,6%, bilete de avion, 23,8%, iar dintre alimente, la zahăr, 62%, ulei, 40,6%, unt, 43,4%, cartofi, 39,5%, făină şi mălai, 34%, lapte şi brânză, 30-32%,  pâine, 26%.

    Rata inflaţiei de la începutul anului (noimebrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 15,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2021 – noiembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2020 – noiembrie 2021) este 13,1%.

    Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), rata anuală a inflaţiei a fost în noiembrie de 14,6%.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna noiembrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2022 este 101,24%.  Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2021 – noiembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2020 – noiembrie 2021) determinată pe baza IAPC este 11,4%.

     

    Traiectoria viitoare a ratei anuale a inflaţiei depinde în mod esenţial de deciziile referitoare la durata şi configuraţia schemei de plafonare a preţurilor pentru energia electrică şi gazele naturale, menţionează cel mai recent raport asupra inflaţiei, publicat de BNR în luna noiembrie.

    Potrivit acestuia, Banca Naţională estimează că rata anuală a inflaţiei IPC va urma o traiectorie uşor ascendentă până la sfârşitul anului, cu un maxim de 16,3% în T4 2022, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a şocurilor de ofertă, cât şi a presiunilor din partea cererii agregate.

     

  • Cum arată dezastrul de pe calea ferată: raportul de finanţare din partea statului pentru infrastructura feroviară şi material rulant este de unu la zece faţă de cel rutier

    ♦ Trenurile de marfă circulă cu o viteză medie de doar 15-17 kilometri pe oră l Transportul feroviar este „verde“, răspunde de mai puţin de 1-2% din emisiile de gaze cu efect de seră din totalul emisiilor generate de sistemul de transport.

    Sectorul feroviar nu poate să se dezvolte decât dacă va ajunge să beneficieze de investiţii din partea statului, aşa cum se întâmplă cu transportul rutier. Rapoartele de finanţare sunt inegale şi este nevoie de echilibru, mai ales că varianta transportului pe calea ferată este un element-cheie în procesul tranziţiei la o economie mai verde, în care impactul asupra mediului înconjurător să fie cât mai mic.

    Acestea sunt concluziile speakerilor care au participat la videoconferinţa Economia verde, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank, care a avut loc miercuri şi care a fost dedicată transportului pe calea ferată şi impactului pe care îl poate avea în tranziţia către o economie circulară.

    „Sistemul feroviar se confruntă cu provocări multiple, dincolo de faptul că nu prezintă niciun interes pentru oficialii Ministerului Transporturilor. Recoman­darea Comisiei Europene există încă din 2010, când s-a hotărât ca transportul feroviar să devină prioritar. Noi însă alocăm 1 euro pe feroviar şi 10 euro pe rutier“, a spus Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet, cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din Europa de Sud-Est. Surse de finanţare există, însă ele trebuie alocate proporţional cu nevoile de dezvol­tare, în condiţiile în care eficienţa energetică şi sustenabilitatea sunt obiective strategice, iar Uniunea Europeană promo­vează trans­por­tul pe calea ferată.

    „Vrem să susţinem sectorul feroviar, un sector strategic, putem oferi facilităţi de finanţare. Ştim că vorbim de o subfinanţare a acestei industrii, dar cel puţin acum pare că suntem într-un moment în care există finanţare pentru această industrie feroviară. Sunt 4-5 miliarde de euro fonduri din PNRR, mai sunt fonduri din programe opera­ţionale de transport, Connectivity Facility Program, dar şi fonduri pe cercetare şi dezvoltare, a spus Alexandra Strafalogea, manager departament Cor­poraţii Mari la Raiffeisen Bank.

    „Pe lângă aceste fonduri şi alocările din PIB, vom putea lua în calcul şi sistemul bancar.“

    Transportul feroviar este răspunzător pentru mai puţin de 1-2% din emisiiile de gaze cu efect de seră din totalul emisiilor din sistemul de transport, potrivit statisticilor.

    „Consumurile specifice de energie cu trenul şi metroul sunt de 0,02 KWh pentru un călător şi un kilometru pe care îl parcurge, la tramvai consumul este de 0,08 pe KWh/călătorkm, în vreme ce†autoturismul propriu este responsabil de un consum de 0,56 KWh/călător/km. Totul trebuie transformat în costuri“, a spus Iosif Szentes directorul Direcţiei Dezvoltare Transport Feroviar din cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară†pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov (TPBI).

    Eduard Iancu, CEO la DB Cargo, divizia de transport marfă pe calea ferată a Deutsche Bahn, a adăugat că sectorul feroviar are nevoie de parteneriate cu guvernanţii pentru a creşte şi a se îmbunătăţi.

    „Trenurile de marfă circulă acum cu 16 km pe oră, în timp ce o bicicletă ajunge şi la 36 de km pe oră. În România putem parcurge la nivelul unei luni 8.000 de km, în timp ce, tot într-o lună, în Ungaria putem să parcurgem 25.000-30.000 de km, pentru că viteza de circulaţie este diferită“, a spus Eduard Iancu.

  • Tarifele transportului rutier de mărfuri ating noi recorduri în Europa

    Preţurile transportului rutier de mărfuri au atins un nou record în Europa în trimestrul al doilea în principal din cauza scumpirii motorinei, accelerării inflaţiei şi penuriei de semiconductoare, a indicat Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere (IRU), relatează Le Figaro.

     

  • Finlanda a confiscat aproape 1.000 de vagoane de marfă aparţinând unor companii ruseşti

    Finlanda a confiscat aproape 1.000 de vagoane de marfă aparţinând unor companii ruseşti ca urmare a sancţiunilor Uniunii Europene, potrivit operatorului feroviar de stat finlandez VR şi unei scrisori a monopolului feroviar din Rusia consultată de Reuters.

    În timp ce VR din Finlanda a luat măsuri pentru a reduce traficul feroviar cu Rusia după ce UE a sancţionat livrările de cărbune rusesc în aprilie, 865 de vagoane de tren din Rusia au fost confiscate de executorii judecătoreşti, potrivit scrisorii datate 6 iunie a Căilor Ferate Ruse către Ministerul Transporturilor.

    Autoritatea finlandeză a executorilor judecătoreşti a declarat pentru Reuters că a avut îngheţate activele câtorva zeci de persoane fizice şi juridice din Rusia şi Belarus, inclusiv firme de transport, în valoare de cel puţin 82 de milioane de euro, pentru a se conforma sancţiunilor UE.

    Purtătoarea de cuvânt a VR, Taina Kuitunen, a confirmat prin e-mail că în Finlanda se află în prezent “aproximativ 800 de unităţi de vagoane (de marfă) sancţionate în Finlanda”, iar compania a încercat să le returneze pe cele nesancţionate în Rusia cât mai curând posibil.

    Şeful departamentului de logistică al VR a declarat presei finlandeze în luna martie că aproximativ 5.000 de vagoane ruseşti se aflau în Finlanda atunci când a decis să suspende traficul şi, deşi compania sa a dorit să le trimită înapoi, executorii judecătoreşti au ordonat ca unele să fie confiscate.

    Vagoanele sechestrate aparţin unor companii fie direct afectate de sancţiunile UE, fie ale căror acţionari au renunţat la control pentru că au fost loviţi de sancţiuni după ce Rusia şi-a trimis trupele în Ucraina la sfârşitul lunii februarie.

    Uralchem-Trans, al cărei fost proprietar, Dmitri Mazepin, a cedat controlul după ce a intrat sub incidenţa sancţiunilor UE în martie, nu a răspuns la solicitarea de a comenta, iar compania de stat de leasing GTLK, aflată la rândul ei sub incidenţa sancţiunilor UE, a refuzat să comenteze.

    Rusagrotrans, parte a Demetra Holding, unde banca de stat VTB, afectată de sancţiuni, a cedat controlul altor investitori în februarie, a refuzat, de asemenea, să comenteze.

    Căile Ferate Ruse au refuzat să comenteze, iar Ministerul Transporturilor nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

  • Lituania a interzis tranzitul de mărfuri către enclava rusă Kaliningrad

    Lituania anunţă că măsura privind interzicerea tranzitului de mărfuri către enclava rusă Kaliningrad intră în vigoare sâmbătă, potrivit Sky News.

    Autorităţile lituaniene au declarat că interdicţia de a tranzita pe teritoriul lor bunuri care fac obiectul sancţiunilor UE, intră în vigoare sâmbătă

    Lista de sancţiuni include, în special, cărbune, metale, materiale de construcţii şi tehnologie avansată. Guvernatorul regiunii, Anton Alikhanov, a declarat că interdicţia va acoperi aproximativ 50% din produsele pe care Kaliningrad le importă.

    Intrarea în vigoare a regulii a fost confirmată de serviciul feroviar de stat din Lituania printr-o scrisoare adresată clienţilor, ca urmare a unei „clarificări” din partea Comisiei Europene cu privire la mecanismul de aplicare a sancţiunilor.

    Situată între Polonia şi Lituania, membre ale UE şi NATO, enclava rusă Kaliningrad primeşte provizii de la Rusia prin intermediul căilor ferate şi al conductelor de gaz care trec prin Lituania.

    Sediu al cartierului general al flotei ruseşti din Marea Baltică, enclava a fost capturată de la Germania nazistă de către Armata Roşie în aprilie 1945 şi cedată Uniunii Sovietice după cel de-al Doilea Război Mondial.