Tag: mandat

  • Isărescu anunţă că, în acest mandat, BNR va îndeplini obiectivul de aderare a României la zona Euro

    „Vă încredinţăm că în perioada în care vom îndeplini mandatul pe care Parlamentul României ni-l va încredinţa, vom duce la îndeplinire un program care se bazează în primul rând pe aplicarea legii care dirijează activitatea Băncii Centrale a Romîniei, pe îndeplinirea mandatului pe care îl are BNR, dar şi de îndeplinire a unui obiectiv stabilit în urma colaborării cu Guvernul României, sub ASE, cu acordu tuturor partidelor politice şi cu participarea sindicatelor, programul de trecere a României la zona euro. Este un program care va schimba în mod esenţial statutul BNR. Până atunci vă reamintesc obiectivele principale ale BNR. În primul rând BNR a fost o bancă de misiune şi rămâne banca care emite moneda naţională, leul, până când ţara noastră va trece la moneda euro”, a declarat Mugur Isărescu, în cadrul audierii în Parlament a candidaţilor înscrişi pentru funcţiile din Consiliul de administraţie şi cel de guvernator al BNR.

    Mugur Isărescu a mai spus că procesul de aderare la zona euro este un proces complex, cu multe capcane.

     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
  • Cine va fi noul director general al METROREX. Mandatul lui Dumitru Şodolescu se încheie marţi

    Motivul pentru care mandatul lui Dumitru Şodolescu nu a fost prelungit de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, ar fi presiunile sindicaliştilor care au protestat în nenumărate rânduri, aceştia fiind nemulţumiţi de lipsa de personal şi de alocările financiare insuficiente.

    Actualul director a fost numit în funcţie în martie 2018, când l-a înlocuit pe Ion Constantinescu.

    Ion Rădoi, liderul sindicaliştilor METROREX declara în august 2018 că „ar trebui să angajăm 700 de oameni pentru a avea siguranţă în circulaţia metroului, dar conducerea Metrorex a angajat directori şi personal de conducere în loc să asigure angajările la nivelul mentenanţei şi al celorlalte posturi necesare”.

    Marin Aldea a mai deţinut această funcţie în 2017, dar a fost demis în data de 3 noiembrie de către Consiliul de Administraţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După ce a fost criticat tot începutul de an de PSD, Mugur Isărescu este susţinut pentru un nou mandat la conducerea BNR

    Mugur Isărescu, guvernator, şi Florin Georgescu, prim-viceguvernator, vor rămâne, urmând să existe schimbări în poziţiile de viceguvernatori, iar pentru una dintre poziţii, şanse mari le are Leonardo Badea, preşedintele ASF.

    Întrebat de ZF dacă îl susţine pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele ALDE şi membru al coaliţiei de guvernare, a răspuns ”categoric”.

    Liviu Voinea, unul dintre viceguvernatori, va pleca la FMI.
    Pentru cealaltă funcţie de viceguvernator, care aparţine PNL, şi unde acum poziţia este ocupată de Eugen Nicolaescu, discuţiile continuă.

    Pentru poziţiile neexecutive, care sunt în număr de 5, Daniel Dăianu are cele mai mari şanse să rămână. UDMR, care are o poziţie neexecutivă, va veni cu un nou nume. Pentru celelalte trei poziţii rămase, dintre care una ar reveni USR, lucrurile nu sunt aşa clare.

    Mandatul actualului Consiliu de Administraţie expiră la 1 Octombrie, iar până la această dată noua conducere trebuie validată de Parlament. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Elan Schwartzenberg scapă definitiv de mandatul de arestare în lipsă şi de urmărirea internaţională

    “Şi-au retras contestaţia. Azi (marţi -n.r.) am avut măsura preventivă, contestaţie, ştiţi că pe cameră preliminară s-au constatat mai multe nereguli pentru care a dispus Tribunalul să se întoarcă dosarul la DNA. Contestaţia a fost pe măsura preventivă şi pe restul dispoziţiilor. Astăzi (marţi -n.r.) a fost contestaţie numai pe măsura preventivă şi, într-adevăr, DNA şi-a retras contestaţia. Şi atunci a rămas să se revoce mandatul, se retrage cererea de urmărire internaţională şi e liber să se mişte”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Florin Cojocaru, avocatul lui Elan Schwartzenberg.
     
    Apărătorul a explicat, pentru MEDIAFAX, că procurorul DNA a retras contestaţia deoarece pe 6 iunie infracţiunile de care este acuzat Elan Schwartzenberg s-au prescris.
     
    Pe 16 ianuarie 2019, avocaţii omului de afaceri au cerut revocarea mandatului de arest preventiv, însă decizia a fost respinsă atunci de instanţă. Decizia din prima instanţă, a Tribunalului Bucureşti, a fost aceea de revocare a arestului preventiv pe numele lui Elan Schwartzenberg, însă procurorii au contestat soluţia.
     
    Elan Schwartzenber a primit arest preventiv în dosarul disjuns din cel al lui Radu Mazăre şi al omului de afaceri Avraham Morgenstern, privind construirea cartierului „Henri Coandă”. Însă, instanţa supremă a decis, pe 28 iunie 2018, să-i achite pe Radu Mazăre şi pe fratele acestuia, Alexandru Mazăre, în dosarul în care sunt judecaţi alături de Avraham Morgenstern, în dosarul privind cartierul de locuinţe sociale „Henri Coandă”.
     
  • Elan Schwartzenberg scapă definitiv de mandatul de arestare în lipsă şi de urmărirea internaţională

    “Şi-au retras contestaţia. Azi (marţi -n.r.) am avut măsura preventivă, contestaţie, ştiţi că pe cameră preliminară s-au constatat mai multe nereguli pentru care a dispus Tribunalul să se întoarcă dosarul la DNA. Contestaţia a fost pe măsura preventivă şi pe restul dispoziţiilor. Astăzi (marţi -n.r.) a fost contestaţie numai pe măsura preventivă şi, într-adevăr, DNA şi-a retras contestaţia. Şi atunci a rămas să se revoce mandatul, se retrage cererea de urmărire internaţională şi e liber să se mişte”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Florin Cojocaru, avocatul lui Elan Schwartzenberg.
     
    Apărătorul a explicat, pentru MEDIAFAX, că procurorul DNA a retras contestaţia deoarece pe 6 iunie infracţiunile de care este acuzat Elan Schwartzenberg s-au prescris.
     
    Pe 16 ianuarie 2019, avocaţii omului de afaceri au cerut revocarea mandatului de arest preventiv, însă decizia a fost respinsă atunci de instanţă. Decizia din prima instanţă, a Tribunalului Bucureşti, a fost aceea de revocare a arestului preventiv pe numele lui Elan Schwartzenberg, însă procurorii au contestat soluţia.
     
    Elan Schwartzenber a primit arest preventiv în dosarul disjuns din cel al lui Radu Mazăre şi al omului de afaceri Avraham Morgenstern, privind construirea cartierului „Henri Coandă”. Însă, instanţa supremă a decis, pe 28 iunie 2018, să-i achite pe Radu Mazăre şi pe fratele acestuia, Alexandru Mazăre, în dosarul în care sunt judecaţi alături de Avraham Morgenstern, în dosarul privind cartierul de locuinţe sociale „Henri Coandă”.
     
  • Transelectrica numeşte cinci membri provizorii ai directoratului şi prelungeşte mandatul preşedintelui consiliului de supraveghere

    “Mandatul se acordă pentru o durata de 4 luni începând cu data de 21.06.2019 cu posibilitatea prelungirii, pentru motive temeinice, pentru încă două luni, dar durata mandatului nu va depăşi data finalizării procedurii de selecţie a membrilor Directoratului Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” SA în condiţiile O.U.G. nr. 109/2011, dacă procedura se va finaliza în interiorul acestui interval”, se arată în raport.
     
    De asemenea, în cadrul aceleiaşi şedinţe, membrii consiliului de supraveghere i-au prelungit lui Mircea Gheorghe Dumitru Coşea, 77 de ani, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti, mandatul de preşedinte al consiliului de supraveghere.
     
  • Care sunt planurile britanicului Dominic Bruynseels cu First Bank, fosta Piraeus Bank

    „Modelul nostru este unul foarte flexibil, cu orientare pe eficienţă şi rezultate. Cred că nimeni nu se aşteaptă la mai puţin din partea unei companii cu acţionariat american. Nu excludem nicio opţiune de dezvoltare a afacerii noastre, dacă costurile sunt corecte. Matricea noastră de succes cuprinde o serie întreagă de acţiuni care ţintesc creşterea şi deciziile sunt întotdeauna raportate la obiective şi rezultate. În acest moment se află în desfăşurare un proces de transformare profund la nivelul organizaţiei, timp în care rămânem deschişi la oportunităţile de extindere”, susţine Dominic Bruynseels, preşedinte executiv al băncii First Bank (fosta Piraeus Bank), controlată de fondul american de investiţii J.C. Flowers.

    Britanicul Dominic Bruynseels, care are o carieră bancară de aproximativ patru decenii şi a fost CEO al BCR în perioada 2008 – 2012, anunţa încă de la preluarea mandatului de şef al First Bank intenţia de a face „banking în stil american“ şi de a dinamiza piaţa locală.

    „Cea mai importantă dintre misiunile mele, ca CEO al unei companii deţinute de un fond de investiţii, este să duc businessul la potenţialul său maxim de dezvoltare. Planurile noastre de viitor sunt concentrate pe creştere şi pe plusvaloare”, spune acum şeful First Bank.

    Un prim pas pentru extinderea prezenţei americanilor pe piaţa bancară românească a fost anunţat recent, First Bank semnând un acord pentru achiziţia subsidiarei din România a Leumi Bank, după ce înţelegerea israelienilor de la Leumi cu fondul britanic de investiţii Argo a picat.

    După achiziţia Piraeus Bank şi Leumi Bank, fondul american de investiţii J.C. Flowers ar ajunge la o cotă de piaţă după active de circa 1,8% pe piaţa bancară locală, apropiindu-se de liga celor mai mari 10 bănci de pe piaţa românească.

    În ceea ce priveşte o posibilă ascensiune a First Bank în perioada următoare pe locurile 11/12 în topul băncilor locale după active, Dominic Bruynseels speră ca banca să se claseze chiar mai bine. „Sper cu adevărat că ne vom clasa mai bine de atât în viitorul apropiat. Suntem competitivi şi, chiar în această perioadă, punem bazele unei noi organizaţii, mai apropiată de stilul de lucru antreprenorial, mai agilă.”

    Fondul J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru achiziţia Băncii Româneşti (cu capital grecesc), care are o cotă de piaţă de circa 1,5%, după ce BNR nu a aprobat tranzacţia prin care banca românească cu capital maghiar OTP Bank intenţiona să cumpere Banca Românească.

    „Nu avem nicio reţinere în a recunoaşte că suntem interesaţi să achiziţionăm Banca Românească. Dacă o vom cumpăra sau nu, depinde de mulţi factori. În cazul în care apare o oportunitate relevantă, este foarte probabil să cumpărăm o nouă bancă şi avem toată susţinerea investitorului nostru pentru o asemenea operaţiune. În ceea ce priveşte Leumi Bank România, aşteptăm aprobările finale pentru a fuziona cele două bănci. În prezent, lucrăm la finalizarea planurilor astfel încât primii paşi spre integrare vor fi făcuţi cel mai probabil până la finalul acestui an.“

    În mai puţin de un an, First Bank a făcut „paşi importanţi pentru a-şi asigura un viitor solid” în România, după cum povesteşte preşedintele executiv al băncii. „Am lansat un brand puternic printr-o campanie de imagine catalogată de specialiştii de pe piaţa locală de advertising ca fiind una dintre cele mai puternice, memorabile campanii ale pieţei bancare. Am evaluat în detaliu businessul şi am stabilit direcţia în care vom merge, am început un proces de transformare care să reconfigureze banca.”

    Businessul First Bank este pe un trend ascendent, cu o creştere de 6% a împrumuturilor acordate la finalul lui martie 2019 faţă de perioada similară a anului 2018 şi cu o majorare de 18% a volumului depozitelor atrase în aceeaşi perioadă.

    Iar 2019 va fi un an profitabil pentru First Bank, dacă nu apar evenimente imprevizibile, după cum anticipează Dominic Bruynseels. „În 2019 ne vom concentra pe creşterea volumului de surse atrase, pe extinderea portofoliului de clienţi afluent şi pe integrarea Leumi.”

    Pentru finalizarea tranzacţiei de preluare a Leumi Bank de către First Bank este necesară şi primi-rea aprobărilor de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei. Vorbind despre tipurile de afaceri care sunt considerate oportune pentru finanţare în România, şeful First Bank spune că banca ar trebui să rămână conectată la „acele activităţi care contribuie la dezvoltarea ţării”. „În calitate de bancheri, avem o datorie morală să contribuim cât de mult putem la dezvoltarea comunităţii din care facem parte. Sectorul IT rămâne o carte câştigătoare – în pofida uşoarelor scăderi de profit estimate în acest domeniu, infrastructura, este vitală pentru România în acest moment, agricultura.”

    Planurile pentru viitor ale First Bank se concentrează asupra creşterii, obiectivul-cheie fiind investiţia.

    „Cuvântul cheie pe termen scurt şi mediu este «investiţie». Investim în digitalizare, în reajustarea proceselor şi sistemelor interne astfel încât să devenim mai buni şi mai eficienţi în deservirea clienţilor. Investim, de asemenea, în dezvoltarea de noi soluţii de servicii bancare online şi ne mobilizăm pentru a asigura capitalul necesar în cazul în care decidem să facem o nouă achiziţie. După finalizarea procesului de achiziţie a Bank Leumi România, vom avea o cotă de piaţă de 1,8%, iar intenţia noastră este să depăşim acest nivel pe segmentele de care suntem interesaţi.”

    Banca are suportul acţionarului majoritar J.C. Flowers pentru o nouă achiziţie, dacă apare o oportunitate relevantă, însă modelul de business este orientat mai mult asupra profitabilităţii decât asupra cotei de piaţă, după cum spune preşedinte executiv al First Bank. „Nu vizăm în mod special o anumită cotă de piaţă; nu este obiectivul nostru principal. Ne interesează mai mult profitabilitatea şi o bună rentabilitate a activelor (ROE).”

    Americanii de la J.C. Flowers au anunţat investiţii în digitalizare de 7,5 milioane de euro la First Bank, dar şi un plan de restructurare prin închiderea unor sucursale şi disponibilizări. Concret, First Bank, care avea în anii trecuţi o cotă de piaţă după active de 1,5% şi ocupa locul 13 în topul bancar local, intenţionează să închidă sau să comaseze 40 de sucursale şi să concedieze 379 de angajaţi. Reţeaua teritorială a băncii este formată din 100 de unităţi bancare şi 1.300 de angajaţi.

    „Tehnologiile digitale şi procesele de restructurare vin, de obicei, împreună. Amintiţi-vă de impactul industrializării. Îndrăznesc să spun că cele două salturi tehnologice din istoria noastră sunt similare. Tendinţa actuală pe piaţa europeană este dispariţia treptată a sucursalelor fizice sub presiunea noilor tehnologii şi a comportamentelor digitale adoptate de clienţii băncilor. Procesul nostru de transformare evoluează conform planurilor şi lucrăm la îmbunătăţirea platformei noastre de mobile şi internet banking, precum şi la alte soluţii bazate pe tehnologie, în paralel cu derularea acestui proces. În acelaşi timp, am iniţiat parteneriate cu furnizorii de soluţii de plată, care fac lucrurile mai simple şi aduc confort clienţilor noştri.” Practic, ceea ce face acum First Bank este o transformare a businessului pentru a deveni mai flexibil, „capabil să se adapteze şi să adopte rapid trendul noilor tehnologii, care domină sectorul bancar global”.

    Referindu-se la jucătorii non-bancari, Dominic Bruynseels susţine că nu-i vede ca pe o ameninţare, ci mai degrabă ca pe o sursă de inspiraţie. „Jucătorii nonbancari sunt exemplul perfect pentru a ilustra modul în care alte companii dezvoltă soluţii care tradiţional aparţineau exclusiv sectorului bancar. Nu îi văd neapărat ca pe o ameninţare, ci mai degrabă ca pe o sursă de inspiraţie în materie de agilitate şi utilizare a tehnologiei. Nu m-ar surprinde dacă în viitorul apropiat băncile ar achiziţiona companii fintech. O astfel de simbioză ar face ca sectorul bancar să treacă la un nou nivel.”

    Fondul american de investiţii J.C. Flowers a reuşit să intre anul trecut pe piaţa românească prin achiziţia Piraeus Bank, la a doua încercare, banca fiind redenumită First Bank. Iar ulterior J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru Leumi şi pentru Banca Românească.

    În spatele fondului american, cu birouri la New York şi la Londra, se află J. Christopher Flowers, un matematician care a ajuns miliardar prin câteva tranzacţii inteligente, în special în sectorul bancar. First Bank a anunţat că vrea să-şi majoreze cota de piaţă atât organic, cât şi prin posibile achiziţii, conform strategiei aprobate.

    În achiziţia băncii româneşti cu capital elen Piraues Bank (redenumită First Bank), J.C. Flowers s-a asociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – cel mai mare investitor instituţional străin din România – şi cu managementul băncii de la Bucureşti. J.C. Flowers a preluat 76% din acţiunile Piraeus, BERD deţine 19%, iar restul a fost preluat de managementul de la Bucureşti al băncii.

    Această tranzacţie s-a înscris în procesul de consolidare a pieţei bancare locale, care a inclus şi alte bănci, precum Bancpost (cu capital elen) – preluată de Banca Transilvania – sau Marfin Bank România – care a fost preluată de familia de armatori greci Vardinogiannis prin intermediul vehiculului fondului de investiţii Barniveld Enterprises.

    Faţă în faţă cu sistemul bancar local

    Despre continuarea consolidării sectorului bancar din România, Dominic Bruynseels spune că este „inevitabilă şi necesară“.

    „Cel mai probabil, unii dintre actorii mai mici de pe piaţă vor fi preluaţi de băncile mai mari, cu un apetit pentru extindere. Este o tendinţă pozitivă pentru piaţa bancară locală, care se va maturiza şi mai mult.” Dacă privim lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, putem vedea că deja are loc o restructurare a sectorului bancar la nivelul UE şi, potrivit statisticilor BCE, numărul instituţiilor de credit din zona euro a scăzut cu 25% faţă de anul 2008. „Această scădere poate fi explicată, în parte, de ieşirea din sector a băncilor ineficiente şi acest lucru s-ar putea întâmpla şi în România.”

    Şeful First Bank apreciază că sistemul bancar românesc este stabil acum, în pofida turbulenţelor prin care a trecut la începutul anului, cu şanse bune de a rămâne profitabil, cu condiţia să nu apară alte perturbări.

    România este o piaţă foarte competitivă în banking, având în vedere numărul mai mult decât generos al instituţiilor bancare prezente aici, în opinia lui Dominic Bruynseels. Pe piaţa bancară locală activează 36 de bănci.

    „Ne luptăm cu toţii pentru un număr limitat de clienţi eligibili, vizăm cu toţii aceiaşi clienţi retail affluent şi acelaşi bazin de companii solvabile, cu un business solid. Avem nevoie de toate instrumentele de care dispunem pentru a convinge clienţii că suntem alegerea corectă în materie de servicii bancare. Activitatea noastră funcţionează pe încredere şi pe angajaţi ultra competitivi, în spatele cărora stă tehnologia de ultimă ora. Dimensiunea reţelei de sucursale este din ce în ce mai puţin importantă având în vedere preferinţa clienţilor pentru tehnologie şi confort. Clientul bancar este mai matur, mai pragmatic, mai exigent şi mai sofisticat. Clientul bancar din România a învăţat din criza care a afectat sistemul bancar la nivel global şi local.”

    În ceea ce priveşte reglementarea la nivelul sistemului bancar local, şeful First Bank crede că „situaţia a fost echilibrată până acum”. „Sectorul bancar a fost supus unor corecţii în materie de reglementare, corecţii care au venit în mare măsură din relaţia directă cu clienţii. A fost mai degrabă un proces de maturizare. Cred că avem reguli de funcţionare clare şi corecte şi că aceste reguli ar trebui să rămână predictibile pentru a încuraja un business sustenabil.”

    Dar provocările nu lipsesc pentru sectorul bancar românesc în perspectivă.

    „Există mai mulţi factori care ar putea crea dificultăţi sectorului bancar din România. Unii dintre aceştia – posibila stagnare sau chiar scădere a economiei, îmbătrânirea populaţiei – se manifestă la nivel global, în timp ce alţii – cum ar fi subdezvoltarea zonelor rurale – sunt specifici pieţei locale. Băncile locale sunt nevoite să depăşească problemele gradului mare de migraţie a forţei de muncă, reducerea clasei mijlocii, reducerea investiţiilor în economie. Oportunităţile derivă din avansul tehnologiei şi al capacităţii acesteia de a oferi soluţii mobile care pot fi utilizate de oriunde în lume.”

    Cea mai mare dintre provocările sistemului bancar este „recâştigarea încrederii clienţilor”, care a fost sever afectată de anii de criză finaciară, a căror moştenire este încă vie, după cum susţine şeful First Bank. „Trebuie să lucrăm pentru a îndepărta această moştenire şi pentru a fi mai orientaţi către clienţi, decât asupra businessului. Digitalizarea ar trebui să ne lase timpul necesar pentru a face ceea ce ştim foarte bine: să relaţionăm cu clienţii noştri, nu să procesăm tranzacţii.”

    Referindu-se la evoluţia reglementărilor în banking la nivel internaţional, şeful First Bank aminteşte că în sectorul bancar american au existat perioade de reglementare severă, urmate de perioade de relaxare. În timp ce reglementările mai stricte au condus la o perioadă de stabilitate financiară, băncile comerciale au început să piardă teren în faţa instituţiilor financiare mai inovative, precum companiile fintech. În aceste condiţii el apreciază că „a devenit necesar un demers de relaxare a reglementărilor, iar cel mai recent a fost adoptat anul trecut, pentru a abroga unele dintre prevederile Legii Dodd-Frank din 2010, care au fost puse în aplicare după criza financiară”.

    În Uniunea Europeană, arhitectura complexă, postcriză, a mecanismului de supraveghere financiară – cu un număr mare de noi autorităţi, precum şi cu obiective noi de reglementare – ridică îngrijorări din perspectiva funcţionării pe termen lung a pieţei bancare, în opinia lui Dominic Bruynseels. „Sunt puse în discuţie dificultatea intrării pe noi pieţe şi impactul diferenţiat al reglementărilor. Este posibil ca noul regim de supervizare al UE să continue să favorizeze protejarea stabilităţii financiare în defavoarea concurenţei bancare.”

    Vorbind despre viitorul modelului „băncii universale”, Dominic Bruynseels anticipează că „va rezista în timp”, dar se va schimba gradul de interacţiune umană versus utilizarea tehnologiei.

    „Majoritatea băncilor vor continua să lucreze cu toate segmentele de clienţi – persoane fizice, companii etc. – atâta vreme cât aceste categorii vor exprima nevoi de ordin financiar şi vor cere suport bancar. Iar băncile, la rândul lor, au nevoie de venituri şi profituri. Ceea ce se va schimba este gradul de interacţiune umană versus utilizarea tehnologiei. Avem clienţi care preferă tehnologia în derularea operaţiunilor bancare, dar şi clienţi care încă preferă să vină la sucursală pentru că le place interacţiunea umană şi confortul oferit de consultantul bancar pe care îl cunosc de ani de zile. Integrăm tehnologia acolo unde este nevoie să facem acest lucru, dar continuăm să rămânem apropiaţi de clienţii care au nevoie de noi.” Acesta este motivul pentru care First Bank susţine că se poziţionează ca o „bancă tech cu componentă umană”.


    Cine este Dominic Bruynseels

    60 de ani
    Britanic de origine, are o carieră bancară de aproape patru decenii
    A fost recrutat de fondul de investiţii american J.C. Flowers pentru a prelua în 2018 conducerea executivă a First Bank (fosta Piraeus Bank)
    Anterior a condus, în perioada 2008-2012, BCR, care era atunci cea mai mare bancă din România. A fost selectat personal de Andreas Treichl, CEO al Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, venirea lui la Bucureşti fiind o surpriză (anterior austriacul Andreas Treichl încercase să găsească pentru conducerea BCR un bancher român recunoscut pe piaţa bancară)
    A lucrat 27 de ani în grupul Barclays, un jucător de top pe piaţa bancară britanică
    Are un MBA la Henley Management College din Marea Britanie
    A absolvit Facultatea de Istorie Medievală a Universităţii Durham din Anglia


    Fondul de investiţii american J.C. Flowers ŞI First Bank

    Fondul american de investiţii J.C. Flowers a reuşit să intre anul trecut pe piaţa românească prin achiziţia Piraeus Bank, la a doua încercare, banca fiind redenumită First Bank. Iar ulterior J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru Leumi şi pentru Banca Românească.

    În spatele fondului american, cu birouri la New York şi la Londra, se află J. Christopher Flowers, un mate­matician care a ajuns miliardar prin câteva tranzacţii inteligente, în special în sectorul bancar. J.C. Flowers este unul dintre liderii domeniului de private equity, dedicat investiţiilor globale în sectorul financiar. Fondat în 1998, J.C. Flowers & Co. a investit peste 15 mld. dolari în 53 de companii de portofoliu din 18 ţări, în domenii precum cel bancar, asigurări, reasigurări, servicii financiare specializate şi servicii de management al activelor. J.C. Flowers & Co. gestionează active de aproximativ 6 mld. dolari.

    În achiziţia băncii româneşti cu capital elen Piraues Bank, J.C. Flowers s-a asociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – cel mai mare investitor instituţional străin din România – şi cu managementul băncii de la Bucureşti. J.C. Flowers a preluat 76% din acţiunile Piraeus, BERD deţine 19%, iar restul a fost preluat de managementul de la Bucureşti al băncii.

    First Bank a anunţat că vrea să-şi majoreze cota de piaţă atât organic, cât şi prin posibile achiziţii, conform strategiei aprobate.
    Businessul First Bank este pe un trend ascendent, cu o creştere de 6% a împrumuturilor acordate la finalul lui martie 2019 faţă de aceeaşi perioadă din 2018 şi cu o majorare de 18% a volumului depozitelor atrase în aceeaşi perioadă.

    First Bank operează prin 100 de unităţi bancare şi 1.300 de specialişti, pentru aproximativ 130.000 de clienţi activi.

    2019 va fi un an profitabil pentru First Bank, dacă nu apar evenimente imprevizibile, conform estimărilor băncii.

  • FOTO INFO: Netanyahu a câştigat al cincilea mandat

    Anunţul a fost făcut de cele trei posturi principale de televiziune din Israel, la mijlocul săptămânii trecute, când aproximativ 97% din voturi fuseseră deja numărate.
    Cursa, strânsă şi contestată, a fost considerată în Israel ca un referendum pentru Netanyahu în urma acuzaţiilor de corupţie. El se confruntă cu o posibilă condamnare în trei cazuri de corupţie, negând însă toate acuzaţiile.
    Likud, partidul premierului Netanyahu, şi Partidul Albastru şi Alb al lui Gantz au obţinut câte 35 de locuri fiecare, potrivit site-ului Knessetului (parlamentul) şi canalelor TV israeliene.

  • Fostul preot Cristian Pomohaci va fi adus cu mandat în faţa judecătorilor

    Magistraţii de la Tribunalul Mureş au dispus recitarea lui Cristian Pomohaci cu mandat de aducere cu executare, după ce acesta nu s-a prezentat, luni, la şedinţa de judecare a dosarului de recunoaştere a vinovăţiei.

    „Acordă un nou termen de judecată. Recitarea inculpatului cu mandat de aducere cu executare în fapt potrivit art. 265 alin. 1 Cod Procedură Penală de la adresa indicată. Stabileşte următorul termen de judecată la data de 05 iunie 2019 ora 09, domnul avocat neformulând obiecţiuni cu privire la termenul şi ora stabilită”, se arată în soluţia pe scurt, publicată, luni, pe portalul instanţei.
     
    De altfel, Pomohaci nu s-a prezentat nici la termenele anterioare, anunţând că are unele probleme medicale, motiv pentru care magistraţii au decis, în luna martie, emiterea unei adrese către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov „pentru a comunica la dosarul cauzei dacă inculpatul Pomohaci Cristian Dorin a fost sau este internat la această unitate medicală, în caz afirmativ în ce perioadă s-a aflat internat şi sub supravegherea cărui medic s-a aflat, precum şi scopul internării”.
     
  • Câţi directori generali a avut Tarom în ultimii 7 ani? – VIDEO

    2012 – Christian Heinzmann – Pe durata său, pierderile Tarom s-au redus de la 230 de milioane de lei în 2012, la 50 de milioane de lei în 2015, asta şi pe fondul reducerii preţului la petrol.

    martie – august 2016: Gabriel Stoe – După finalul mandatului şi-a reluat poziţia de director financiar al Tarom.

    august 2016-februarie 2017: Dan Iulius Plaveti – A fost vicepreşedinte şi apoi preşedinte  al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

    februarie – august 2017: Eugen Davidoiu – A deţinut funcţii de conducere în mai multe companii naţionale, printre care Electrica Serv şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.

    august – octombrie 2017: Florin Susanu – Fost director interimar al companiei Tarom, Susanu anunţa în septembrie 2017 că renunţă la acest mandat şi se întoarce în cabina de pilotaj.

    octombrie – noiembrie 2017: Daniela Dragne – Fostă directoare a agenţiei Tarom-Tel Aviv, Daniela Dragne a fost aleasă de Consiliul de Administraţiei al Tarom în funcţia de director general interimar al companiei pe 4 octombrie, pentru un mandat de o lună.

    noiembrie 2017-martie 2019: Werner Wolff – A fost director executiv al Banat Car, dealerul BMW din Timişoara şi Arad, care face parte din grupul Automobile Bavaria. Werner-Wilhelm Wolff şi-a anunţat pe 21 martie finalul mandatului în funcţia de director general al companiei naţionale Tarom, la un un an şi patru luni de la preluarea conducerii. 

    martie 2019: Florin Susanu a fost numit din nou la conducerea Tarom pe 21 martie 2019.